799 matches
-
bunicul cât și bunica se bucurau la vederea noastră; după întâmpinare își vedeau însă de treburi, pe noi lăsându-ne să facem ce știam noi mai bine. Bunica le supraveghea pe fete, care țineau gospodăria; scufundat într-un șezlong, bunicul cetea ziarul și sorbea cafeaua. Pensionar și cu o droaie de fete, asta era unica lui preocupare. Din păcate, în timpul războiului, atât casa noastră din Sfântul Atanasie cât și cea din Fătu au fost distruse de bombe. Pe locul lor, azi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de sat. De împărat! Trei pași la stânga linișor Și alți trei pași la dreapta lor; Se prind de mâini și se desprind, S-adună cerc și iar se-ntind Și bat pământul tropotind În tact ușor. Și popi, șirag, cădelnițând, Ceteau ectenii de comând - Și clopote, și plâns și vai Și-oștenii-n șir, și pas de cai Și sfetnici și feciori de crai Și nat de rând. Și clopotele-n limba lor Plângeau cu glas tânguitor; Și-adînc din bubuitul frânt Al bulgărilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de adolescent cu proiecte de metafizică neefectuate, copilăria plină de emoții nemijlocite: O! Vreme-n care nu citeam! Când mă suiam, uimit, în tren Și când în veșnicul refren Atâtea gânduri depănam! Azi, trenul pare monoton:Ne temem de întîrzieri, Cetim gazetele de ieri, - Ne facem somnul în vagon! La geam cu capul gol în vânt, Știam că sunt de mult pe drum, Și nu știam, cum știu acum, La care kilometru sânt O! Vremea când pe scări, vegheam Cu gândul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apărut în ultimul deceniu, turburat de război, o clasificare a lor însă este acum prematură. Capitolul XXIX ALTE ORIENTĂRI PAUL ZARIFOPOL Paul Zarifopol e un critic sceptic, cu neîncredere în viabilitatea capodoperelor universale și cu oroare de clasicitate: "...cîți oameni cetesc, observîndu-se onest, dialogurile lui Platon, Iliada, pe Tit-Liviu, tragediile lui Racine, dramele istorice ale lui Shakespeare, tragediile lui Corneille?" Gustul îi lipsește și pașii săi sunt nesiguri nu numai în literatura română, de care dealtfel aproape nu se ocupă, dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
civilizației" pentru masa cea mare a poporului român. Unui țăran care îl întreabă dacă n-ar fi bine să-și dea copiii pe la învățături, îi răspunde: "Să-i dați la dascălul din sat să-i învețe limba lor, ca să poată ceti cărțile cele bune care-i învață cum să cinstească pre Dumnezeu, pre părinți și pre mai marii lor ă astea le spunea la 1849!...î, cum să-și împlinească datoriile către cârmuirea care se îngrijește pentru binele lor ă idem
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
drepturi municipale, și de drepturi civile, și de drepturi politice, și de sufragiul universal. Veveriță (lui Gheorghe): Ce-i sufragiu cela, mă Gheorghi? Cheorghe: Sofragiu, cumătri, ca la boieri ă ca și Nae Ipingescu în "O noapte furtunoasă"î. Răzvrătescu (cetind): Dar, în fine, a unsprezecea oră a sunat pentru voi! Cel proletar va scăpa de proletariat! Cel mic se va face mare și viceversa, cel mare se va face mic! Cel slab va fi putinte și cel putinte neputinte! ă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
definitiv! - e limba unui popor republican, zice Barnuțiu. "Galuscus (Deschide jurnalul și se adâncește în ce-tire): Ce stil! Ce expresiuni energice! Ce logică invincibile! Admirabil ziar! Admirabil redaptor! Cine-i subsemnat? (caută la sfârșitul foaiei) Clevetici! îl gâcisem de la început. (Cetește din ziar, apoi:) ă...î Sublim! Iaca accente patriotice!..." Iată pe Galuscus democrat - "Ultra-demagog" - ca și Răzvrătescu. Galuscus, Răzvrătescu, Clevetici au aceeași atitudine din punct de vedere politic și social. Și atunci e curios ca Galuscus să zică despre Răzvrătescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bolnavi care se uitau la noi sau chiar se amestecau în vorbă. Puteam să fac comparații, și am făcut; rezultatul a fost convingerea deplină că Meșterul era sănătos și n-avea ce căuta în str. Plantelor. — Adă-mi ceva de cetit, îmi zise Eminescu la plecare. Mă distrez studiind ticurile colegilor (și apăsă asupra cuvântului) de aici; dar tot mă plictisesc. — Ai cetit Corespondența lui Jules de Goncourt? — Nu. — Atunci ți-o aduc. — Și ceva gazete. Chiar pe toate dacă poți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
convingerea deplină că Meșterul era sănătos și n-avea ce căuta în str. Plantelor. — Adă-mi ceva de cetit, îmi zise Eminescu la plecare. Mă distrez studiind ticurile colegilor (și apăsă asupra cuvântului) de aici; dar tot mă plictisesc. — Ai cetit Corespondența lui Jules de Goncourt? — Nu. — Atunci ți-o aduc. — Și ceva gazete. Chiar pe toate dacă poți. Isprăvise de studiat ticurile bolnavilor, distracție groaznică fără îndoială. S-a uitat repede prin ziare. În vremea asta căutai în volum o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din cauza boalei îmi lipsește chiar și aceea ce-ași fi putut câștiga umblând în societate cu persoane culte, adică cum zice românul, m-aș fi ros cu o oarecare știință.”, 29 ianuarie 1888, St. doc. lit., IV, p.230; „Când cetește /Mihai/ ce scriu eu, apoi sute de greșeli îmi găsește, însă eu nu mă prea supăr, căci știu bine că orice lucru trebuie să-l înveți, pe când eu singura carte ce am învățat e abecedarul. Cât am învățat, atâta știu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fapt, scrisoarea din 30 ianuarie 1888: „D-lui Titu Maiorescu. Loco, str. Mercur No l. Urmând a pune sub tipar o nouă edițiune a Poesiilor lui Eminescu, Vă rugăm a ne spune dacă să trimitem tot D.Voastre corecturile de cetit și cui vom avea să plătim, la timpul său, honorarul cuvenit.” Pe această scrisoare Titu Maiorescu scrie, la rândul său: „Răspuns la 17 martie. Onorarul firește lui Eminescu (Botoșani), (după scrisoarea lui din 14/26 martie). Corecturile le fac eu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Domnișoară Adela Andrei. (...)Mihai este bine, dar am trebuit să fac multe închinăciuni adoratei lui până mi-a permis să-l văd. Piesa ce a lucrat-o e la mine / el la mine? / și era mai aproape gata, s-a cetit într-un cerc intim și a găsit-o că este bună. S-a luat deciziunea a se juca în sezonul iernei. Eu rămân mulțămită că prin îngrijirea mea i-am redat sănătatea care-i lipsea de cinci ani...” La 27
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
La prima Întâlnire, anchetatorul mi-a dat o coală de hârtie și un toc, ca să scriu toate cunoștințele mele... Desigur, m-am gândit la colege, la prieteni, dar, sigur, am omis să scriu despre Nelu Tolan 1. Și după ce a cetit, mi-a spus: „Dar ați uitat să scrieți chiar pe toți pe care-i cunoașteți”. În clipa aceea mi-am dat seama că pentru asta sunt adusă. Anchetatorul s-a purtat destul de bine cu mine, nu m-a jignit, mi-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
La Concordia (otel Concordia, strada Smârdan - n.a.) se țin de două ori pe săptămână, seara, adunări de deputați. Într-una din aceste adunări [de la 4 ianuarie curent] dl. Ceaur Aslan ia cuvântul... [Dl. Aslan vorbea și, ca concluziune la vorbe, cetește în Adunare un proiect de lege formulat astfel:] Art. I. Se fixează pentru Măria-Sa Doamna Elisabeta o dotațiune anuală de 300 000 franci (cititorul nu va pierde din vedere că la acea epocă toată lumea întrebuința vorba «franc» în loc de «leu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îl văd că-l umflă râsul. Apoi ridică capul și întreabă: — Cine e domnul Bacalbașa? Mă scol răscolit de emoție și de o secretă mulțumire, și răspund liniștit: — Eu, domnule profesor. — Bine, ședeți jos. anul 1876 293 37. În original: cetim. La examenul oral, deși lucru mare nu știam la elină, am răspuns minunat numai din cauza simpatiei ce mi-a arătat Francudi. Atât este de adevărat că atitudinea examinatorului intră pentru un mare procent în putința de a răspunde bine a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stărui ca dreptul electoral să înceteze de a admite altă distincțiune decât a inteligenții și a luminilor; vom susține orice îmbunătățiri în legea electorală, care vor avea de scop să asigure independența corpului electoral etc. Vom cere ca oricine știe ceti și scrie, să voteze direct“. Programul cerea descentralizarea administrativă și autonomia comunală. Este foarte semnificativ că pentru populația rurală programul cerea nu mai: răspândirea instrucțiunii, ușurarea dărilor și stârpirea abuzurilor, măsuri igienice pentru stăvilirea marei mortalități și o sistemă completă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și acest lucru l-am spus - însă mai târziu. În anul 1872 era în str. Câmpineanu. 398 addenda 2. Evident, nu generalul Florescu, ci un actor care-l imita pe ministrul de Război con servator. D. Mandy nu mi-a cetit toate articolele, de aceea îmi atrage atenția asupra unor omisiuni pe care eu nu le-am făcut. Așa îmi vorbește de Circul de pe locul ocupat azi de Poșta Centrală, care circ ar fi ars! Acel Circ n-a ars niciodată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care circ ar fi ars! Acel Circ n-a ars niciodată, se numea Circul Suhr și a fost pur și simplu dărâmat. Iar Piața purta numele de Piața Constantin-Vodă. Acest lucru l am scris, însă d. Mandy nu m-a cetit. Alte circuri au ars. Când am venit în București, Bulevardul cel mare nu era pătruns din Calea Victoriei, nici în dreapta, nici în stânga. În stânga către Șosea, pe locul actualului Grand Hotel du Boulevard, era un maidan pe care fusese instalat câțiva ani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
însemnare de jurnal e, cel mai adesea, un gînd care, în forma respectivă, nu mă va mai vizita niciodată. *„în fiecare școală din Franța stă atîrnat la locul de onoare un exemplar din Drepturile omului. În școlile din Germania adeseori cetești pe tabele de marmură înscrise numele foștilor elevi, care au picat pe cîmpul de luptă în războiul cu Franța. în școlile din Anglia pe placarde bătute pe perete cetești inscripția: Idealul nostru este caracterul (Our ideal is character), cu lămuririle
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
onoare un exemplar din Drepturile omului. În școlile din Germania adeseori cetești pe tabele de marmură înscrise numele foștilor elevi, care au picat pe cîmpul de luptă în războiul cu Franța. în școlile din Anglia pe placarde bătute pe perete cetești inscripția: Idealul nostru este caracterul (Our ideal is character), cu lămuririle numerotate: 1. un înalt simț al datoriei, 2. o simpatie largă, 3. o judecată sănătoasă, 4. iubire de muncă, 5. originalitate cît mai mare, 6. credință în continua lege
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
datorie față de tine. În sufletul tău zace un zeu care nu s-a trezit încă; nu-l grăbi, căci o picătură de untdelemn fierbinte din lampa ta nerăbdătoare îl va face să-și destindă aripile și să fugă pentru totdeauna. Cetește mult, călătorește mult. Adună cunoștinți despre lucruri și oameni și, mai ales, adună cunoștinți despre tine. Lucrează la desăvîrșirea ta însăți, ceea ce e opera de artă cea mai înaltă la care se poate lucra. Și cînd vei simți că trebuie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aveți. Vă urez LA MULȚI ANI! și Sărbători fericite! Ella Istratty 6 București, 22 martie 1976 Mult stimate Domnule Dimitriu, Acum patru zile am primit răspunsul, pe care Îl așteptam cu mare nerăbdare, de la Editura Junimea. Ce dezamăgire! După ce am cetit scrisoarea semnată de Ada Fărtăiș (numele al doilea este scris cam greu de descifrat), am fost atât de decepționată, Încât trei zile am fost bolnavă. Iată ce mi-a scris: „Lectura manuscrisului dv. ne-a făcut o reală plăcere. Ne-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sarcina să le adaug pe celelalte, după clișeele care se găsesc aici. și Dl. Ciurea m-a felicitat de sărbători și e foarte mulțumit că a primit și el o Monografie din partea Dvs. Aici a plăcut la toți cari au cetit-o. Deja am schimbat de 3 ori foița În care este Îmbrăcat textul și am Încă mulți doritori cari mă roagă să le-o dau. Amatori sunt și la București, dar nu vreau să trimet prin atâtea mâini, să nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu se supere, deoarece era o cursă mai dreaptă. Ar fi fost un ocol prea mare. Dvs. amândoi veți face cu ele, cele de cuviință. Dacă ceva nu e necesar, vă rog a mi le Înapoia. Mă bucur că voi ceti Monografia D-lui Ciurea 100, atunci când va fi gata. Eu o voi restitui imediat, după ce voi ceti-o. Cât privește capul În gips al „Muncitorului” („Apașul”, n.n.), va fi o Întârziere din cauza transportului. Ca Încheiere, vă rog să transmiteți fam
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
amândoi veți face cu ele, cele de cuviință. Dacă ceva nu e necesar, vă rog a mi le Înapoia. Mă bucur că voi ceti Monografia D-lui Ciurea 100, atunci când va fi gata. Eu o voi restitui imediat, după ce voi ceti-o. Cât privește capul În gips al „Muncitorului” („Apașul”, n.n.), va fi o Întârziere din cauza transportului. Ca Încheiere, vă rog să transmiteți fam. Ciurea multă sănătate și viață lungă, iar Dvs. cele mai frumoase urări de bine. Familia Ciuntu, soțul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]