2,019 matches
-
destinație: a) 10,50 milioane mc pentru agenții economici din exploatarea și prelucrarea lemnului, inclusiv pentru aprovizionarea populației din mediul urban; ... b) 0,70 milioane mc pentru Regia Națională a Pădurilor, din care se vor realiza aproximativ 120 mii mc cherestea pentru export, în vederea asigurării unei părți din fondurile necesare accesibilizării pădurilor; ... c) 4 milioane mc. pentru aprovizionarea populației din mediul rural. ... Articolul 3 Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului va lua măsurile necesare în vederea aplicării prevederilor prezenței hotărâri. PRIM-MINISTRU
HOTĂRÂRE nr. 796 din 2 decembrie 1997 privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119666_a_120995]
-
minerale nemetalice). ED INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LEMNULUI (exclusiv producția de mobila) 20 Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv producția de mobila) 201 Prelucrarea brută a lemnului și impregnarea lemnului 2010 Prelucrarea brută a lemnului și impregnarea lemnului Producția de cherestea și alte prelucrări ale buștenilor; impregnarea sau tratarea chimică a lemnului cu materiale de conservare sau alte materiale; talaș industrial; făină de lemn, traverse de cale ferată, lame de parchet neasamblate etc. Excepții: Tăierea și fasonarea arborilor, transportul arborilor până la
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
iar cotele ridicate ce trebuiau achitate statului (pentru pământ) în produse sau bani, depășeau cu mult posibilitățile familiei noatre, astfel că am fost nevoit să mă retrag de la cursurile de zi de la liceu și să mă angajez la Fabrica de Cherestea din Falcau dând examenele în particular. După multe intervenții și certificate medicale, tatăl meu a reușit să predea pământul statului român, astfel că din clasa X-a, lucrurile au revenit la normal. În anul 1952 am dat examen de admitere
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93298]
-
le-ați răsucit riscant în ușa vagonului, întîi băbuța, la care ne răstim, valuri de fîneață, trifoi, încape iepurele cu tot cu urechi! cartofii înfloriți, vînătorii de munte, cazărmi compacte cu facilități de vilă, sala boltită artistic, vagon, doi voinici la încărcat cherestea, km 122, Păltiniș trenul înclină, deși are să atace interfluviul de Olt, curbe de nivel, săritură pe viaduct, jocul cu trenulețe pe șine visat de băieți, prins în potcoavă cimitirul ortodox, plin, plin de flori albe la fiece cruce, pretenția morții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
culturile de sfeclă de zahăr s-a dezvoltat în toate statele, cu excepția Greciei. Extinsele construcții imobiliare, în primul rînd cele din noile orașe-capitală, au dus la o creștere a cererii de materiale de construcție, mai ales de ciment, sticlă și cherestea. Soarta manufacturilor care fabricau produse textile a variat de-a lungul secolului. La mijlocul secolului exista o importantă industrie indigenă a stofelor bazată pe industria casnică din Munții Balcani. Materialele bulgărești serviseră la confecționarea uniformelor armatei otomane. Într-o anumită perioadă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Partea germană declară completul ei dezinteres în legătură cu această zonă.19 Aceste acorduri politice erau însoțite de o serie de aranjamente economice care îi asigurau Germaniei materiile prime de care avea nevoie pentru a porni războiul. Articolele achiziționate de germani includeau cherestea, bumbac, cereale, fosfați, platină, blănuri și petrol. În schimb, Germania trimitea mașini, instalații industriale, mașini-unelte și armament, inclusiv avioane, proiecte de tancuri, patente pentru materiale de război și alte articole similare. Întrucît industria germană era tot mai mult orientată spre
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
comerț în Golful Persic între Dilmum (astăzi Bahrein) către Djibouti și se ajungea până la Mohenjo Daro pe Valea Indului, în Pakistanul de astăzi. Pe lângă grâne, ambarcațiunile de mărfuri transportau pânză de la Ur și aduceau înapoi fildeș negru, perle, lapislazuli și cherestea, fără a mai socoti importul și exportul. Toate localitățile istorice aflate pe teritoriile actuale ale Pakistanului și Indiei au constituit obiectul interesului meu personal, în calitate de intelectual, diplomat și, în primul rând, de doctor în istorie. INDIA, VECHI CIVILIZAȚII Aflându-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
o anumită măsură, importurile. Cu toate acestea, schimburile comerciale româno-japoneze s-au dezvoltat între cele două războaie mondiale, fără să fi atins însă un volum prea mare. Japonia a manifestat interes față de produsele petroliere românești și alte materii prime, ca : cherestea, sare, cereale și a afirmat dorința de a exporta textile, tricotaje, porțelan, produse chimice și farmaceutice în România. 5. În deceniul al patrulea al veacului trecut, opinia publică mondială urmărea cu îngrijorare crescândă tendințele militariste care se manifestau în Japonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
luni) etc., variabil. Structura schimburilor comerciale: la export echipamente și utilaje pentru industria petrochimică și industria cimentului; piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole; mașini unelte, utilaje petroliere; rulmenți conductori și cabluri electrice și telefonice, anvelope, diverse produse chimice, cherestea, hârtie, osii și boghiuri, semințe și fructe oleaginoase, etc.; la import piei finite și semifabricate, orez, articole de pielărie, confecții, articole pentru sport, instrumente medicale, tutun, obiecte de podoabă. Investiții în România: au luat ființă 620 societăți comerciale cu capital
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Produse industriale: energie electrică, fontă, oțel, cocs, cupru brut, cupru rafinat, plumb, zinc, aluminiu, staniu, tractoare, autoturisme, nave, aparate radio, televizoare, rafinării de petrol, benzină, uleiuri ușoare, uleiuri grele, acid sulfuric, acid azotic, sodă caustică, îngrășăminte azotoase, superfosfați, cauciuc sintetic, cherestea, celuloză, ciment, fibre de bumbac, țesături de bumbac, fire de lână, țigarete, bere, vin, brânzeturi. Resurse minerale: huilă, lignit, petrol, gaze naturale, minereu de fier (locul II pe glob), mangan, nichel, titan, tungsten, cupru, magneziu, aur, argint, uraniu, stibiu, sulf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în ianuarie 2013. La 31 iulie 2010, la București a fost numit consul onorific al Australiei dl. George Prelea. Cooperarea economică și în domeniul relațiilor comerciale În ceea ce privește începutul schimburilor comerciale propriu-zise nu există date. În deceniul al treilea, România exporta cherestea de rășinoase și importa lână. Tot atunci s-a încheiat și primul tratat de comerț și navigație între România și Australia (la Londra, la 6 august 1930, de către reprezentanții diplomatici ai celor două țări în capitala britanică). Comerțul bilateral a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a fost afectată de criza financiară începută în 2007. Relații comerciale (mil. lei valută ) 1975: 462,6 din care 78,6 la export (bumbac, piei crude, citrice ș.a.); 384,0 la import (motoare electrice, îngrășăminte, anvelope, plăci fibrolemnoase și aglomerate, cherestea ș.a.). Dinamica comerțului exterior (mil. lei valută) 1960-1970: 39,7 (2,4 export și 37,3 import din România); 1970: 114,4 (9,2 export și 105 import din România.). Balanța comercială dintre România și Liban este net deficitară Libanului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
acum în Valea Iordanului a fost întemeiat în timpul lui Marcu Beza, grație eforturilor sale, în bună măsură. Între România și Iordania se efectua, încă de atunci, un schimb intens de mărfuri (ulei de măsline, roșcove, susan, citrice, la import și cherestea, brânzeturi, penel, artizanat ș.a. la export.) Numeroși români vizitau frecvent centrele de veche tradiție spirituală din Valea Iordanului (monumente, temple, bazilici ș.a.), cunoscute în lumea întreagă. "Poporul iordanian și-a proclamat independența națională la 26 mai 1946, după ce se aflase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Orientul Apropiat au împiedicat o dezvoltare normală. Schimburile comerciale românoiordaniene au evoluat de la 5,4 milioane lei valută în anul 1960, la 14,8 milioane în anul 1969, ponderea principală având-o tractoare, automobile de teren, produse chimice, articole sanitare, cherestea, produse agroalimentare, carne, textile etc., iar la import mai ales fosfați, principalul produs al industriei iordaniene în formare. Rezultatele obținute au fost consemnate în unele Acorduri guvernamentale; în noiembrie 1968, ministrul comerțului exterior român a semnat trei acorduri comerciale: un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
1961 (din care 19,2 la exportul României și 15,9 la import) la 97,6 milioane lei valută în 1967 (din care 55,9 la exportul României și 41,7 la import). În structura exportului României (tradițional alimente și cherestea) au apărut produse ca: mașini și utilaje, produse chimice, autocamioane, basculante, precum și instalații pentru exploatarea și prepararea de fosfați. La Târgul internațional de la Damasc au participat în mod regulat firme românești, ducând la cunoașterea posibilităților României la export. În domeniul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de cooperare economică și tehnico-economică. În 1975, volumul schimburilor comerciale era de 402,5 milioane lei valută, din care 96,6 la export (concentrat de apatită, bumbac, țesături de bumbac ș.a.) și 305,9 la import (utilaj petrolier, plăci fibrolemnoase, cherestea ș.a.); dinamica comerțului exterior al Siriei în milioane lei valută pentru perioada 1960-1970 se prezenta astfel: 15,7 (5,0 export și 10,7 import) ; 23,9 (5,8 export și 18,1 import). Rezultă din cele de mai sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
2008, Siria a reprezentat a 6-a piață de desfacere a produselor românești în statele din Orientul Mijlociu, cu exporturi de 169,3 mil. dolari și importuri de 14,34 mil. dolari. Principalele produse românești la export sunt: echipamente tehnologice, autoturisme, cherestea, cereale, produse chimice și metalurgice, echipamente electrice și ovine vii. Investițiile siriene în România se cifrează la 6o milioane dolari S.U.A., în sectoarele serviciilor și imobiliare. Programele siriene de dezvoltare permit implicarea firmelor românești în acțiuni de cooperare în domeniul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
implicarea firmelor românești în acțiuni de cooperare în domeniul hidrocarburilor, transportului și distribuției energiei, petrochimiei și industriei cimentului. La 31 decembrie 2009, schimburile comerciale bilaterale erau de 216,11 mil. dolari S.U.A., din care 209,59 mil. dolari exporturi românești (cherestea, părți de instalații și piese pentru rafinării, mase plastice, produse metalurgice, produse chimice, produse agroalimentare, bunuri de consum). La 30 iunie 2010, schimburile comerciale cu Siria se situau la valoarea de 79,912 mil. dolari S.U.A., din care 2.921
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
2 import. În 1975 (la un an de la vizita oficială la Tripoli): total 933,3 milioane lei valută, din care 351,3 mil. lei valută la export (țiței în România) și 582,0 mil. lei valută (geamuri, plăci de faianță, cherestea, confecții, tricotaje, încălțăminte ș.a.). Dinamica schimburilor comerciale în perioada 2002-2012,între România și Libia milioane dolari S.U.A 2002import 0,00; export 9,01; Total 9,01 2003 import 0,00; export 19,24; Total 19,24 2004 import
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în Maroc iar 67,70 mil. dolari, importul de produse marocane în România. Principalele produse exportate au fost: auto Dacia Logan (în CKD), piese auto, echipamente pentru industria aeronautică, produse chimice, bunuri de consum, uleiuri minerale, mașini textile, cereale, mobilă, cherestea, plante medicinale. Din Maroc au fost aduse: fosfați, materiale plastice, pastă de lemn, produse din fontă, cauciuc, citrice, conserve de pește, încălțăminte, textile. Produse noi , propuse la exportul românesc în Maroc, în paralel cu cele tradiționale: injectoare pentru motoare Diesel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
creșterea extensivă a animalelor (caprine, ovine), bovine care asigură cca. 1/2 din venituri și aproape 1/2 din exporturi; prelucrarea unor materii prime agricole: egrenarea bumbacului, țesături de bumbac, produse alimentare, încălțăminte din cauciuc ș.a. Produse industriale: energie electrică, cherestea, fire de bumbac, țesături de bumbac; la comerțul exterior: animale, piei și pelicule, carne, țesături, automobile, turism etc. Volta Superioară avea un venit pe cap de locuitor de 80 dolari S.U.A. pe cap de locuitor în anul 1974; este membră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mai ferit. Acest loc a fost găsit în zona confluenței Trotușului cu Siretul. Așa cum l-am cunoscut eu, în copilărie, Adjudu Vechi era un sat frumos, cu oameni gospodari și mândri. La vremea aceea în sat funcționau două fabrici de cherestea și două mori, iar cei mai mulți dintre bărbați lucrau la gară, erau cheferiști. Având și servicii la stat și pământ, pe care îl lucrau cu pricepere, erau destul de înstăriți, având un ascendent moral față de târgoveții de la Adjudul Nou care erau mai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de ani și era profesor la o școală din Surdulica la vreo cincizeci de kilometri de Leskovac, pe rîul Moravia. În fiecare noapte Vuk vedea explozii care luminau cerul înspre orașul Niș și chiar o dată a fost lovită fabrica de cherestea din Vranje, ceea ce s-a auzit chiar și la Surdulica. Noapte de noapte, Vuk auzea avioanele care survolau sătucul său, golite de bombe. Vuk visa o armă sofisticată cu care să le doboare, să scufunde și flota de război din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ciumei. Așa se face că Ioan Theodor Calimah a înființat la schitul din Codrul Iașului (cunoscut sub numele de Schitul lui Tărâță) un spital de ciumați odată cu stabilirea veniturilor mănăstirii și Spitalului Sfântul Spiridon. Aceste venituri proveneau din vânzarea vinului, cherestelei, lemnului de foc și „câte doauă parale de bucata de her ce să sfarmă în târgul Iașilor și în târgul Galaților...să să dea câți bani vor trebui ca să să facă casăle și fântâna pe unde s-ar scoati și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Șantierul Hidrocentralei Bicaz dar când au auzit de tată, m-au refuzat. După aceea am incercat la « Sovrom Lemn » Vatra Dornei, unde m-au primit ca ajutor de șofer pe o remorca de carat bușteni din pădure la fabricile de cherestea. Aici am dus o viață foarte grea, în anul 1953, din primăvară până în toamnă. Între anii 1953-1956 am facut stagiul militar la UM 182 tancuri din Pitești. La Comisariatul Militar, la incorporare, mi s-a refuzat cererea de a fi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]