1,324 matches
-
și mai bine seama cum se petrec lucrurile atunci cînd, gripat fiind, cu febră mare, moleșit, Înfășurat În pături, rămăsese singur. Prietenii Învîrteau pipițe, fetele nu-l vizitau pentru că puteau să ia și ele ciuma, doctorul mai mult l-a chestionat decît consultat, plecînd repede. Bunica Îl săruta, Îmbărbătîndu-l, luînd ceva din fierbințeală, din virușii care ar fi putut să Îl omoare, să o omoare, din sufletul celui ce, brusc, și-a dat iarăși seama că, din toate părțile, este jefuit
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Paris există un clan al „gardienilor de imobile” de origine portugheză. Și domnul Busbib vorbește cu un ușor accent străin, dar n-am îndrăznit niciodată să-l întreb dacă este sau nu portughez. nici el de altfel nu m-a chestionat în privința originilor mele. Deseori însă m-am întrebat cum de și-a dat seama care este adevărata mea profesie. Probabil din cauza programului meu destul de dezordonat. Cînd un om nu are nicio oră fixă de respectat, nici pentru plecarea la un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
așezați unul peste altul, spre a le controla reflexele, încercă cu un ac de gămălie sensibilitatea epidermei, privi pe Costache în pupilele ochilor, cu ajutorul unei lumânări apropiate brusc, îl puse să scoată limba afară și s-o țină dreaptă, îl chestionă apoi într-un mod straniu: cât face 15 Ș 18, în ce an se află, cine este rege. Moș Costache, așa de supus prin firea lui, se cam supără: - Crezi c-am ajuns în dddoaga copilăriei? - De câtă vreme aveți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
s-a mai deslușit nici un zgomot... Apoi, dintr-odată, parcă am perceput unul - un zgomot însă nesfârșit de anemic și neînchipuit de jenant: pîca-pîca!... Am ciulit din nou urechile. Zgomotul s-a repetat, nerușinat, penibil și plăpînd: pîca-pîca!... Am și chestionat-o revoltat pe prietena mea: "Ai spus ceva?", încredințat că ceea ce îmi înregistraseră timpanele fusese un mic 33 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI să-și lase bala sa de melc asupra unei noi bulbucături de pe fațadă... Zic și raiul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
BĂNULESCU zgomot intestinal, emis probabil, din pricina proastei creșteri, chiar de ea. - Vah! Vah! Vah! - Catralioane de ace nerupte degeaba, pe când te coseau, Norocosule! Secole de măiestrie artistică s-au perindat, fără ca un singur trubadur să-și adune curajul să-și chestioneze iubita dacă a exhibat, sau nu, un mic zgomot intestinal. Ei, uite că tu ai întrebat- o! Și cum a reacționat prietena ta? - Dânsa, ofuscată, mi-a expediat bareta ei dureroasă în burtă... Eu, îndatoritor, i-am răsucit panglica fermoarului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a încăpea pe mâna cocotelor și de-a trăda pe-acolo cine știe ce secret de serviciu. Și apoi, cu soțiile funcționarilor de talia lui, n-o să fie pus într-o situație delicată, când ele or să vină la el să-l chestioneze, iar el n-o să știe ce să le răspundă, n-o să aibă să le ofere, când alea or să plângă și-or să-l roage să le înțeleagă, ca de la om la om, că n-au și ele cu cine
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
impulsul de a cafti, ori chiar brutalizaseră în pat, amoros, muieri. Netrecîndu-le însă niciodată prin minte să se comporte față de vreo reprezentantă a sexului frumos ca înaintea unei cărți de decupat. Își băteau cruci, îl priveau încruntați zile întregi, îl chestionau c-o emoție de care se crezuseră despovărați: - Dar pe aleea, cu țâțele mai prăbușite, de ce nu le descăpățânai, bă Ulpiule? Îl momiseră și cu vorba bună, dar mai mult de două cuvinte nu puteai să scoți de la el. Umbla
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se arată interesat, declarând că „nu era momentul pentru treaba asta”2. Era În acea indiferență ceva din Începutul negării Holocaustului. De altfel, dupăsistemul stalinist, supraviețuitorii erau considerați suspecți prin Însuși faptul supraviețuirii lor. Astfel, naratorul este În mod repetat chestionat la serviciul de cadre de către o foarte reprezentativă „tovarășă Ada”, o stalinistă fanatică, și ea provenind din mica burghezie evreiască - „Cum de-ai scăpat?” era Întrebarea repetată la infinit, În cel mai autentic spirit stalinist 3. Un destin Într-un
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
sunt, în unele cazuri, exprimate în euro și, prin urmare, o apreciere a acestei valute înseamnă pentru ei costuri mai mari. Factorii determinanți ai competitivității economice 198 5) Percepția respondenților referitoare la calitatea serviciilor de sănătate din România Majoritatea celor chestionați (53,77%) consideră că servi ciile de sănătate din România sunt nesatisfăcătoare și mult sub nivelul Uniunii Europene (58,44% în industrie, 52,78% în construcții, 53,88% în comerț și 52,55% în cazul altor servicii), de această părere
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
directă. Cu ani În urmă, pe când eram director de marketing la o firmă de electronice, dădeam mai multe telefoane În legătură cu vânzările decât orice angajat de acolo și fixam Întâlniri față În față pentru a obține feedback de la clienți. Dacă Îl chestionam pe un inginer despre o vânzare, Întotdeauna era Întrebarea cu „bagheta magică”. Mai exact, Îl Întrebam pe client: „Dacă ați avea o baghetă magică și v-ați dori pe dată un produs nou, care ar fi acela?”. Adresând o astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
foarte ușor să greșești? Cu aceste dileme, ne întoarcem deci la întrebarea inițială: care este elementul propriu al teologiei creștine în raport cu alte forme publice de discurs? Care sunt rigorile creștine ale teologiei? În fine, interogația poate fi răsturnată pentru a chestiona rigorile teologice ale creștinismului. „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?”tc "„Dar voi cine ziceți că sunt Eu ?”" Pentru a răspunde acestor întrebări, negoțul intens cu martorii predaniei - cu Scripturile și cu scrierile Părinților Bisericii - este o indispensabilă datorie
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
criteriile carteziene de validare a unor propoziții matematice. În speță, criteriul evidenței care perpetuase, între altele, ideea adevărului natural al postulatului paralelelor din geometria euclidiană, nu mai este acceptat de la sine. Chiar dacă nu invalidează formalismul transcendental kantian 2, geometriile neeuclidiene chestionează statutul ontologic al axiomelor matematicii, anticipând - și prin discursul convenționalist al lui H. Poincaré (1854-1912) - teza despre adevărul limitat de sistemele de referință. De numele lui Georg Cantor (1845-1918) se leagă o revoluție conceptuală fără precedent în matematică, care demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
adică transcendental; acosmic, adică înaintea lumii; imemorial, deci în afara temporalității. Originarul impresiei nu este începutul unei senzații, ci instituirea posibilității oricărui început și a oricărei senzații. Dar „posibilul” generic al instituirii invocă o potență pe care este obligatoriu să o chestionăm aici. Impresia originară fondează orice percepție secundă în aria sensibilității, dar nu s-ar putea spune, fără a comite un paralogism, că se întemeiază pe sine. Referirea la sine a impresiei originare nu echivalează cu o autofondare și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care produc așteptări sociale și, astfel, sunt puțin sau deloc problematizate În acțiune. În principiu, orice regulă poate fi negociată, dar le numim instituții pe acelea pe care, În situații bine precizate, le luăm ca atare, fără a le mai chestiona oportunitatea. Instituțiile nu sunt doar reglatoare (concepția economică), ci și constitutive (concepția sociologică). În accepțiunea lui R. Scott, instituțiile, ca reguli ale jocului, reduc sfera opțiunilor individuale, a acțiunilor permise, interzise, premiate sau sancționate, actorul uzitând de capacitatea de alegere
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
XXI-lea aduce cu sine Însă importante crize ale corporațiilor gigant care aveau o pondere importantă În economia americană (cel puțin la nivel simbolic) și a căror prăbușire a antrenat repercursiuni sociale majore. Modelul managerului puternic, profesionist a fost dur chestionat În momentul În care a devenit evident că profesionalizarea managementului nu era decât un paravan În spatele căruia comportamente oportuniste și socialmente iresponsabile s-au putut pune pe seama investitorilor (fonduri de pensii care au pierdut miliarde de dolari din contribuțiile asiguraților
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
capital și proprietarii legali ai organizației) stabilind astfel și sensul unilateral al relației agent - principal În care primul trebuie să acționeze În sensul maximizării intereselor celui din urmă. Așa cum spuneam, abordările politice și instituționaliste relativizează sensul relației sus-amintite, mai degrabă chestionând asumarea unilaterală a rolurilor de agent și respectiv principal de către actorii constitutivi ai organizației. Abordările politice și instituționaliste se diferențiază la rândul lor În funcție de rolul acordat intereselor actorilor constitutivi. În ceea ce privește abordările realiste, o serie de teoreticieni, Începând cu R. Cyert
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmărirea sistematică a Îmbogățirii drept o componentă ascetică a eticii protestante. Traiectul ideatic prezentat de Hirschman se Încheie cu percepția contemporană a ambivalenței intereselor, Începând cu critica romantică a ordinii burgheze și continuând cu teoria marxistă a alienării care deopotrivă chestionează „inocența și blândețea” Înclinației de Înavuțire. Ideea că oamenii ce Își urmăresc interesele devin pentru totdeauna inofensivi a fost abandonată cu totul abia atunci când realitățile dezvoltării capitaliste au fost expuse În văzul tuturor. „Pe măsură ce creșterea economică, În secolele al XIX
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
difuzează la nivelul câmpului și inspiră strategiile practice de acțiune. Astfel, „rețetele” manageriale actuale ale lohn-ului, axate pe gestionarea relației cu partenerul extern (resursa strategică), incluzând roluri de Întocmire a contractelor și gestiunea fluxului de comenzi, Încep a fi chestionate de către o concepție emergentă asupra controlului. Noua concepție pare a deplasa accentul pe diversificarea și integrarea activităților funcționale În realizarea „autonomă” și comercializarea directă a unui produs (o concepție, să-i spunem, productivă). Percepția și strategiile emergente sunt asociate cu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relevante pentru organizarea societății. Atrăgând politic atenția asupra sferei private, feminiștii au scos la suprafață ceea ce era ascuns „vederii” teoreticienilor politicului: corpxe "„corp"ul, sexualitateaxe "„sexualitate", violența. Feminiștii au negat ubicuitatea libertății, arătând privilegiile de sex în exercitarea ei. Au chestionat, de asemenea, sensul libertății: acela de a sacrifica emoțiile și problemele domestice în favoarea rațiunii și a problemelor publice (Landesxe "„Landes,Joan", 1988, p. 2). Dualismul sferelorxe "„dualismul sferelor" (publică și privată) duce la construirea unui spațiu social cu particularități de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
orientări feministexe "„feminist" spre comunitarism derivă, în mare măsură, din criticile comune la adresa individualismului liberal. Feminismul respinge atomismul individualist al liberalismului clasicxe "„liberalismul clasic". Critică faptul că individul este conceput în teoriile politice liberale în mod abstract, fără determinații. Feminiștii chestionează noțiunea liberală de sine rațional și destrupat. Ei împărtășesc, de asemenea, criticile la adresa libert arianismului anilor ’80 și a credinței acestuia că piața per se este un bun mecanism de reglementare și are virtuți „mesianice” în plan social. Ca și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de trai (ibidem, p. 112). Ea accentuează asupra dublului standard folosit în mass-mediaxe "„mass-media", faptul că bărbaților cu funcții de decizie li se cer opinii despre economie, producție, ceea ce se întâmplă și cu femeile, dar acestea din urmă sunt sistematic chestionate asupra împăcării celor două roluri, de conducătoare pe de-o parte, de gospodină și mamă, pe de altă parte 24. Fiind aproape de timpul și contextul acelei vremi, Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina" consideră că solidaritatea de clasă este mai puternică decât
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
bărbați-femei ca problemă a relației de puterexe "„putere", adică politic. În consecință, avem de-a face cu două grupuri aflate în competiție pentru resurse: femeile și bărbații. O primă condiție ca dezechilibrul de gen al accesului la putere să fie chestionat este acela ca femeile să își conștientizeze interesele ca interese politice. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum pentru că nu există o mișcare de femei propriu-zisă, cu atât mai puțin o mișcare de masă. Contestarea are loc predilect în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
despre eșantionare, folosindu-se însă termenul „sondaj”. Așadar, în titlu, sondaj înseamnă metodă (tehnică) de investigare, iar apoi, pe parcurs, sensul lui se reduce, deseori, la cel de operație sau modalitate de selectare (alegere) a indivizilor ce urmează a fi chestionați. Astfel, vorbindu-se, chiar în debutul articolului, despre„clasificarea sondajelor” (p. 146), se tratează, în fapt, clasificarea procedurilor de alegere a eșantionului și nu clasificarea „sondajelor de opinie” (după tematică, destinație sau alte caracteristici), așa cum s-ar aștepta un sociolog
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
științelor socioumane, presupune un schimb de informații, mai exact, o comunicare între cercetător și anumite „elemente” (indivizii umani) ale „realității sociale” investigate, primul fiind cel care, prin intermediul chestionarului, provoacă un comportament verbal din partea celor din urmă. Transmiterea informației de la persoanele chestionate spre cercetător se poate realiza, în principiu, prin două modalități fundamental diferite, adică diferite atât prin actul de comportament pe care-l presupun, cât și prin inducerea unor probleme metodologice specifice, a căror cunoaștere este esențială pentru ca rezultatele anchetei să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și de modalitățile lor practice de punere în aplicare, atuuri pe care le vom menționa imediat mai jos, odată cu succinta trecere în revistă a acestor modalități. Avantajele, dar și dezavantajele anchetei directe provin din situația de interacțiune dintre persoana care chestionează și cea chestionată. Tehnica anchetei orale îmbracă două variante principale de realizare: • ancheta față în față și • ancheta prin telefon. Prima formă se realizează fie la domiciliu, fie la locul de muncă (pentru persoanele ocupate) sau în școli, facultăți (pentru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]