712 matches
-
și privi Îndelung, dezamăgit, inelul care strălucea la nasul fiului. Ce-ar trebui să fac cu băiatul ăsta? Ce? Extraterestrul ăsta Înfricoșător - luptătorul unui trib care mi-a declarat război. Iar Aris Îi declarase Într-adevăr război. Fusese chemat la Chestură În ziua În care se descoperise că vandalul Zero - prins În flagrant delict În timp ce inscripționa mesaje calomniatoare și instigatoare la revoltă mondială pe obloanele fast-food-ului Planet Hollywood din Piața Barberini - răspundea În documente la numele de Aris Fioravanti. Informație confidențială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
timp a lucrat în profesie: din 1930 Funcțiile deținute de la începutul activității profesionale, inclusiv întreruperile din cauza serviciului militar sau concentrări: Oficiul P.T.T. Cluj 16.03.1922 - 31.08.1922 impiegat Primăria Municipiului Cluj 15.10.1923 - 31.12.1923 diurnist Chestura poliției Brașov 01.11.1925 - 01.12.1926 sergent oraș Liceul Industrial Brașov 01.12.1926 - 30.10.1927 pedagog Revizoratul școlar Cluj 01.01.1928 - 31.07.1928 secretar școala primară Lujerdiu 01.12.1928 - 31.05.1929 învățător
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de colindători și alaiuri au trecut prin Frunzelor nr.2. Pentru cei care nu știu, sediul Radio - Tv și al ziarului Meridian se află în strada Frunzelor nr.2, în spatele Băncii Comerciale, într-o clădire ceva mai veche, cândva sediul chesturii. Conducerea, redactori, colindători au întâmpinat cu colaci și vin ansamblul de la Rafaila care, în ț ăcănitul potcoavelor cailor pe asfalt, cu tricolorul în frunte au urat, au înfățișat haiduci călări, au evoluat cu caprele supraînălțate, restul alaiului și...urșii. într-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nici măcar jandarm, că avea haine bleumarin, nu verzi precum jandarmii. Imaginați-vă că până au reparat mașina am mai stat vreo oră, iar zăpada era și mai mare pe noi. Când am ajuns la Galați, ne-au băgat în curtea Chesturii și din curte ne-au dus la un subsol. În subsol, numai oameni de bine, cu diplomate, cu serviete. Adică erau de-alde noi aduși acolo și băgați la închisoare. Și când ne-au băgat la subsol, ne-am înfricoșat
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
generale din Parlamentul European sunt: Grefa, Direcția Generală a Comisiilor și a Delegațiilor Interparlamentare, Direcția Generală pentru Studii, Direcția Generală a Administrației, Direcția Generală pentru Personal și Finanțe și Direcția Generală pentru Traducere, la care se adaugă un Secretariat al Chesturii. La fel ca toate celelalte instituții ale UE, Parlamentul European face angajări pe bază de concurs. Există cinci tipuri de concursuri, la diferite niveluri, care le permit cetățenilor să candideze pentru diferite posturi: administrator, interpret, traducător, asistent, secretar, agent calificat
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
-1931, cu aspecte destul de critice la adresa unor conducători, care s-au lăsat atrași în lupta anticomunistă. Din anul 1931 nu s-a mai ținut niciun congres al Partidului Comunist din România, datorită intensificării acțiunilor de urmărire de către Siguranța Statului și chesturile de poliție a celor care erau dovediți că fac parte din acestă formațiune politică ilegală, conform Legii Mânzescu din 1924. În schimb, s-a acționat pe linia declanșării unor mari acțiuni de protest, în iarna anului 1933, perioada considerată cea
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
luarea tuturor „măsurilor necesare pentru combaterea și reprimarea imediată a oricăror acțiuni cu caracter militar (de valoare politico-strategică, operativă sau tactică), ce puteau pune în pericol capacitatea de apărare a țării”. Centrele contrainformative teritoriale coordonau serviciile teritoriale ale poliției (jandarmerie, chestură, siguranță), pentru prevenirea manifestărilor subversiv-diversioniste care periclitau situația social-politică în spatele frontului operativ-informativ. Aceste centre teritoriale erau conduse de ofițeri de carieră și asigurau „orientarea” muncii informativ-contrainformative a centrului. Ele se subordonau Marelui Stat Major și reprezentau elementul „tactic”. Acționau „la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
tuturor organelor informative și contrainformative ale Marelui Stat Major român să colaboreze cu „toată stăruința la operațiunea de recrutare a agenților” ce vor fi trimiși „cu delegat” la Arad. Locotenent-colonelul Eftimie Căpușă, care asigura și „permanența” Centrului „E” din „localul chesturii Poliției” arădene, a luat măsurile „imediate de executare” și de primire a celor nou sosiți. La 9 noiembrie 1944, erau emise Instrucțiunile speciale pentru funcționarea Centrului de Informații Mixt Româno-Sovietic, aprobate de generalul N Rădescu, șeful Marelui Stat Major, și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
inși sau chiar individual în zonele mai sigure din interiorul țării. Fără acte de legitimație - toate dosarele fuseseră luate de administrația fugară - posibilitatea de a intra în legalitate era predarea la autoritățile din reședința de domiciliu a fiecăruia sau la chesturile de poliție întâlnite în drum. Privind trecerea peste graniță fiecare a avut libertatea să hotărască. Domnul Trifan și-a pus problema prezenței trup și suflet alături de destinul neamului. Împreună cu Marian Traian și Jacotă Vasile, prin păduri și munți, primejduindu-și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
organizate. După ce-i jefuiau, se făceau nevăzuți în bârlogul lor. Astfel că cei adăpostiți trăiau și sub teroarea bombelor și sub tirania acestor lepădături sociale care-i deposedau și de bruma de bunuri pe care o mai aveau. Ca atare, Chestura a luat măsuri de apărare a cetățenilor, trimițând la adăposturi polițiști puternici și cu experiență, capabili să facă față unor atacuri banditești și să anihileze aceste grupuri de răufăcători. Prin urmare, ne-am îndreptat cât am putut de repede spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prevenirea și reprimarea acțiunilor care ar pune în pericol ordinea de stat, existența și funcționarea instituțiilor constituționale. Legea din 1929 a structurat și grupat peste 8.000 formațiuni de poliție din comunele rurale și urbane, 500 secțiuni de jandarmi, 70 chesturi de poliție și poliții județene, patru chesturi de sector în Prefectura Poliției Capitalei și șapte Inspectorate Regionale (ulterior acestea au fost mărite la zece). Până atunci, în orașe funcționau două-patru oficii de poliție, care de cele mai multe ori nu colaborau între
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în pericol ordinea de stat, existența și funcționarea instituțiilor constituționale. Legea din 1929 a structurat și grupat peste 8.000 formațiuni de poliție din comunele rurale și urbane, 500 secțiuni de jandarmi, 70 chesturi de poliție și poliții județene, patru chesturi de sector în Prefectura Poliției Capitalei și șapte Inspectorate Regionale (ulterior acestea au fost mărite la zece). Până atunci, în orașe funcționau două-patru oficii de poliție, care de cele mai multe ori nu colaborau între ele, fapt care scădea prestigiul Ministerului de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
specială, cu o oarecare independență în conducerea și execuția atribuțiilor ce îi reveneau. Astfel, în subordinea sa se aflau opt servicii centrale (printre care Serviciul Poliției Sociale, al Moravurilor și al Informațiilor, structura informativă, compartimentat în cinci birouri) și patru chesturi de sectoare (divizate în comisariate). Inspectoratele Regionale de Poliție, șapte la număr - Ploiești, Iași, Cernăuți, Chișinău, Cluj, Timișoara, Craiova - aveau, fiecare, în subordine câte trei servicii de poliție - administrativă, judiciară și de siguranță - fiind, din acest punct de vedere, organizate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
avea în atribuții atât o muncă informativă, cât și una contrainformativă, indiferent dacă acestea erau efectuate în țară sau peste hotare. Inspectoratul General al Polițiilor a fost organul superior care avea în subordine toate prefecturile de poliție din țară, toate chesturile, comisariatele polițiile urbane, detașamentele și pe cele de la punctele de frontieră. După Unirea celor trei regiuni istorice, activitatea Ministerului de Interne, în ansamblu, s-a extins, treptat, în Basarabia, Bucovina și Transilvania. Prin Decrete-Legi, guvernele Alexandru Marghiloman și general Constantin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
exemplu, din cei 1184 ofițeri de poliție judiciară care funcționau, în 1929, la nivel național, doar 40 aveau licența în drept. În D.G.P. au fost concentrate circa 8000 de formațiuni polițienești, 500 de secțiuni de jandarmi în plăși, 70 de chesturi de poliții și poliții județene, patru chesturi de sector în Capitală și șapte inspectorate regionale, toate acestea constituind serviciile exterioare. Fiecare inspectorat a fost organizat pe trei servicii, al poliției administrative, al poliției judiciare și al poliției de siguranță, adică
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
judiciară care funcționau, în 1929, la nivel național, doar 40 aveau licența în drept. În D.G.P. au fost concentrate circa 8000 de formațiuni polițienești, 500 de secțiuni de jandarmi în plăși, 70 de chesturi de poliții și poliții județene, patru chesturi de sector în Capitală și șapte inspectorate regionale, toate acestea constituind serviciile exterioare. Fiecare inspectorat a fost organizat pe trei servicii, al poliției administrative, al poliției judiciare și al poliției de siguranță, adică exact ca la D.G.P. Organizarea centrală a D
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al cifrului și al evidențelor. 4. Serviciul Controlul Străinilor, Hotelurilor, Hanurilor și Camerelor Mobilate (trei birouri); 5. Serviciul Circulației (două birouri); 6. Serviciul Medical; 7. Serviciul Contabilității și Casieriei; 8. Serviciul Gardienilor Publici. Serviciile exterioare au fost reprezentate de patru chesturi de sectoare, divizate la rândul lor în circumscripții polițienești (comisariate) și în comisariate de poliție atașate pe lângă diferite instituții administrative publice. Prin împărțirea poliției generale în poliție administrativă, poliție judiciară și poliție de siguranță (sau informativă), iar acestea fiind subîmpărțite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Asigurărilor de Stat. Administrația locală a fost alcătuită din Administrația Județeană (prefecturi) și Administrația Comunală (municipii, primării urbane reședințe și nereședințe de județ, primării rurale). La rândul ei, administrația exterioară a primit în subordine Inspectoratele administrative, Preturile, Curțile administrative, Inspectoratele, Chesturile, Comisariatele și Detașamentele de Poliție, Subinspectoratele Generale, Inspectoratele, legiunile, Sectoarele, Secțiile și posturile de Jandarmi, unitățile de pompieri, Inspectoratele penitenciare, unitățile penitenciare și de prevedere. Conform Decretului-Lege, atribuțiile generale ale Ministerului de Interne au vizat: 1. Conducerea administrației generale a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în alte zone au necesitat un efort deosebit din partea tuturor funcționarilor civili sau militari. Regimentul 9 Jandarmi a comunicat la D.G.P.S.S. că măsurile de contopire a oficiilor de poliție cu cele de jandarmi au întâmpinat greutăți, în principal din cauză că organizarea chesturilor și polițiilor de reședință aveau o structură „mai complexă” decât unitățile de jandarmi. O neclaritate a apărut și la încadrarea cu personal a Statului Major, prevăzut a se înființa pe lângă fiecare poliție de județ și inspectorat regional de poliție. O
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
autoritățile au luat măsuri pentru a împiedica răspândirea acestuia în mediul rural. La jumătatea lunii noiembrie 1938, încă mai erau semnalate apariții ale unor manifeste legionare, cu caracter „incendiar”, dar și tentative de a da foc a unor întreprinderi forestiere. Chestura de Poliție și Legiunea de Jandarmi au luat măsuri eficiente și au colaborat la paza stabilimentelor industriale, la identificarea și arestarea celor care au difuzat manifestele legionare în zonă. În plus, a fost constatată o revigorare a propagandei revizioniste prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe traseul șoseaua Floreasca - șoseaua Ștefan cel Mare - bulevardul Regele Alexandru - Piața Romană - strada C. A. Rosetti. Având în vedere traseul asimetric și multitudinea de schimbări, Prefectura Poliției Capitalei a decis ca fiecare componentă a acestuia să fie încredințată unei Chesturi de Poliție întărită cu elemente din D.G.P. Regimentul de Jandarmi Pedeștri a trimis în zona respectivă 230 de militari, dintre care 80 numai în zona Arcului de Triumf, iar Inspectoratul Gardienilor Publici a contribuit cu 140 de funcționari, care au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
activitatea minoritarilor, străinilor și suspecților, a investigat/descoperit întrunirile clandestine și agitațiile puse la cale de legionari sau comuniști. La nivel teritorial, organele exterioare ale D.P.S. au fost: - la inspectoratele regionale de poliție, Serviciul de Siguranță, cu patru compartimente; - la chesturi, Serviciul de Siguranță, cu trei compartimente; - la polițiile de reședință, Biroul de Informații pe teren și Biroul Controlul Străinilor. Pentru comisariate și detașamente de poliție nu exista un compartiment special, acestea fiind înglobate într-un singur organ aflat sub conducerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
desfășurate pe teren, M.A.I. a decis să înființeze, la nevoie, brigăzi mobile pe lângă inspectoratele regionale. Aceste proiecții asupra muncii desfășurate de D.G.P. nu a avut întotdeauna rezultatul scontat. O inspecție a directorului general al Poliției, colonel Nicolae Diaconescu, la Chestura Ploiești s-a soldat cu rezultate negative, iar acestea au fost mediatizate prin Ordinul Circular nr. 1198 din 16 noiembrie 1941. În primul rând, localul se afla într-o „stare de plâns”, din cauza dezinteresului manifestat de șeful instituției. Din punct
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în schimbul unor sume de bani; - falsificarea unor acte de instrumentare sau sustragerea corpurilor delicte pentru a avantaja bănuiții, în schimbul unor sume de bani primite de anchetatori. În urma cercetărilor aprofundate s-au constatat următoarele infracțiuni în dreptul unor ofițeri de poliție din Chestura Ploiești: - comisarul Constantin Cristea, șeful Biroului Judiciar, agentul Ion Petrescu și gardianul Dumitru Ponici au vândut din magazia de corpuri delicte trei cauciucuri, anvelope de autobuz, cu suma de 80.000 lei; - comisar-ajutor Ion Lazăr a confiscat un cauciuc rusesc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un cauciuc rusesc fără nici un act, pe care apoi l-a vândut în folos personal; - comisar-ajutor Dumitru Bucătaru și agentul Ion Petrescu au efectuat percheziții domiciliare la frații Albert, de unde au confiscat șase cauciucuri rusești. Proprietarii au fost reținuți la Chestură și au plătit 40.000 lei pentru restituirea a trei cauciucuri; - comisarul Constantin Cristea a ridicat 12 gheme de sfoară tip Manila de la Oprea Baciu, care au fost trimise la un tapițer evreu, pentru a fi comercializate; a ridicat de la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]