7,296 matches
-
intrase în mlaștină și nu mai putea ieși. Se zbătea acolo de mama focului și se cufunda tot mai adînc... Săracul! Dar era-ncolțit de lup? întrebă Bărzăunul cu multă compătimire în glas. Nu, n-avea nici o rană, nicăieri. Ne-am chinuit cu el aproape două ceasuri pînă l-am putut scoate. L-am săltat cu niște bîrne și apoi l-am tras c-o funie. Și-a s-s-scăpat? intră iar în vorbă Nuțu nevenindu-i să creadă asemenea grozăvie. Păi sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
săracul, de cît se zbătuse în nămol. Ș-avea niște coarne, măi frate, cum nu s-au mai pomenit altele! Nea Pintilie zicea că, dacă l-ar fi găsit rupt de dihanie, l-ar fi tăiat, să nu se mai chinuie. Dar așa cum era a zis că nu-l omoară nici dacă i-ar da cineva un milion de lei. Cînd o să treceți pe-acolo, o să vedeți, poate, locul unde-a căzut, că se cunoaște bine. Cum așa? întrebă Vlad mirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de exclamația Bărzăunului: Extraordinar! Ia uitați-vă ce-am descoperit! Toți se întoarseră nedumeriți spre Bărzăun așteptîndu-se parcă să-l vadă cu lampa lui Aladin în mînă. Ia uitați-vă ce-i aici, continuă Bărzăunul cu fața iradiind de bucurie, chinuindu-se să ridice de după o stîncă un fel de obiect curios, ca o stalactită, mai groasă la un capăt și apoi din ce în ce mai subțire. Ce-o fi asta oare? Îl înconjurară cu toții pe Bărzăun și îndreptară lanternele spre acel obiect. Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-i de-ajuns c-am văzut toate minunățiile astea?... Las' c-or să vină să caute comorile cei ce se pricep să se urce pe firul de păianjen. Îi spun eu lui Nicanor și n-are rost să ne mai chinuim noi. Hai mai bine jos, să mai prindem cîțiva păstrăvi și să-i punem la afumat. Iar mîine ne întîlnim cu toții acasă la mine și-i mîncăm cu mămăliguță caldă. E bine? E cel mai bine! strigă Nuțu mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și gravitațional favorabil, s-a mutat în alt Sistem Solar, în alt Univers pentru a le pierde definitiv urma. Fostul stăpăn spunea că le era teamă de răzbunarea noastră. Profesorul: S-au mutat cu planeta în alt Univers?! Noi ne chinuim să zburăm pe Lună iar ei schimbă Universul ca tramvaiul. Aurora: Foștii stăpăni cum arărau? Evelin: Priviți proiecția; seamănă cu noi și cu voi. Stăpănul care ne-a însoțit a murit și a devenit o piesă de muzeu ca să ne
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Ele țin mai mult. Umane, vor pieri și el toate. În zadar le scrii în piatră și le crezi eternizate, Căci eternă-i numai moartea, ce-i viață-i trecător. Și de-aceea beau păharul poeziei înfocate. Nu-mi mai chinui cugetarea cu-ntrebări nedezlegate. Poezia este răspunsul omului la tragismul existenței, la antisensul suferinței, al răului, al morții. Omul este sieși un necunoscut, afirmă Kant. Prin poezie își el creează sinele o identitate și un sălaș al sinelui. Poezie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de la o zi la alta, Până la ultima silabă-nscrisă-n timp; Și ierii noștri toți au luminat smintiților Drumul spre-a morții pulbere. Stinge-te, tu, flacără de-o clipă ! Viața nu-i decât o umbră călătoare, un biet actor Ce-și chinuie și fudulește ora lui pe scenă Și-apoi nu-l mai auzi nicicând: e-o poveste Spusă de-un idiot, gălăgios și plin de furie, Și ne-nsemnând nimic. (Macbeth, V, 5) Iar neliniștea Sonetelor, care vorbesc despre trădarea iubitei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
să lupți? păi trebuie să lupți! ce, e după tine? ai vrut recurs și acum ceri amânare? o, nu, suntem în turnir aici, toată lumea e pregătită de atac, săbiile sunt ascuțite, boala e încolțită din toate părțile, cum adică te chinuim? noi luptăm pentru tine! așa ai vrut tu!), avantaj noi, adică tu, adică noi, adică tu, adică......... ..................... stai. Ne regrupăm. Studiem situația. Au apărut noi date. Conflictul se extinde. Enclavă. Stare de alertă. Asediu. Code blue. Poate un nou capitol
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
repezit într-a mea și mi s-a vârât pe sub gene, dincolo de ochi, până în străfundul creierului, o privire dureroasă, crudă întru câtva, dar vie, atât de vie și de puternică încât abia dacă nu mă clătinam sub greutatea ei. — Te chinuie întrebarea asta, nu? Îți pare rău că s-au despărțit? Să nu-ți pară! S-ar fi distrus unul pe celălalt. Și e foarte bine că te-a scos pe tine de-acolo. Pe tine a reușit să te scoată
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
din poveștile Sumayyei, studia amestecurile de za’ttar, maramiyeh și coriandru, strivea șofran între buricele degetelor și-și colora desenele cu praful lui galben sau roșcat. Musa era vrăjit de agerimea minții ei de învățat maur și, în același timp, chinuit de temerea că sufletul copilei nu se potrivea defel cu înfățișarea ei plăpândă și încă și mai puțin cu sângele care-i curgea prin vine. Simțea nenorocirea apropiindu-se cu fiecare zi pe care fiul lui cel blond o petrecea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și de a fi făcut una cu cascada, să se bizuie, așadar, doar pe agilitatea lui și pe noroc? Clipa de ezitare se dovedi salutară. În ciuda zgomotului infernal, răzbătu pînă la urechile lui un strigăt stins, nedefinit. Se încordă tot, chinuindu-se să deslușească natura sunetului și direcția din care provenea. Nu dură mult și chemarea se auzi din nou, mai anemică decît prima dată. Era posibil? Se strecură înapoi cu spatele, incapabil să se rotească în spațiul îngust în care
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Clătinîndu-se în toate direcțiile, puiul de căprioară se străduia să-și găsească echilibrul. Nu-i era deloc clar: cine-i străinul care a apărut din pădure?, dar pricepu, din tonul vocii lui, că n-are a se teme. Și se chinui să culce la pămînt ierburile înalte, așa cum văzuse că fac toate prietenele mamei lui, căprioarele. N-ar strica să te mai auzim puțin. Mămica ta ar putea să-ți depisteze vocea și am avea mai multe șanse să vă regăsiți
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de rău? Era de bine? Căprioara nu mai suporta încordarea: L-ai văzut? E în viață cu adevărat? Spune, te implor, spune acum! N-ai să mă crezi. Trăiește. E bine. E întreg. Și e ajutat de lup! Ah, suflet chinuit de mamă disperată! Căprioarei nu-i trebui decît confirmarea că puiuțul a supraviețuit. Înainte de-a fi auzit relatarea pînă la capăt, se repezi către luminiș, chemîndu-și necontenit odorul: Copilul meu! Nu dură mai mult de o secundă pînă cînd
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
a doua zi asigurându-se că e vie și nevătămată. Asta însemna că-i păsa de ea. Dar de ce nu voia să știe cine e? De ce se ascundea? Lucrurile vechi din jurul ei îi distraseră puțin atenția de la întrebările care o chinuiau. Vopseaua sărise în multe locuri de pe lemnul gardului, iar cea care mai rezistase era măcinată de soare, ploi și vânt. La fel și omul. Cu cât înaintează în vârstă, problemele, suferința își pun amprenta mai ales pe chipul său. Iar
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
simt ca pe un drog care mi-a pătruns în sânge după care corpul meu tânjește și suferă când nu ești aproape? Îmi place să sufăr? Îmi place să-mi mutilez sufletul?” Karina își punea aceste întrebări în timp ce împăturea hârtia chinuită de accesul ei de furie, străduindu-se să o aducă la forma inițială pentru a o pune în plicul de unde o scosese cu câteva minute în urmă. Sfaturile lui se întorceau înapoi de unde fuseseră luate. Spera ca măcar el să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
tratament? - Nu-mi place jocul. E în defavoarea mea. - Aici ai dreptate, dar încearcă să echilibrezi balanța. - Cum? Habar n-am de unde să-l iau, cui să cer socoteală pentru toate astea.” Karina vorbea tare în cabina de probă a magazinului, chinuindu-se să îmbrace o bluză care se încăpățâna să nu stea așa cum încerca ea să o aranjeze. Avea nevoie de o mărime mai mică. Trase perdeaua, pentru a cere vânzătoarei mărimea potrivită, dând nas în nas cu aceasta, care se
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
consum. Nu respecta femeia, iar vulgaritatea exprimării lui era de-a dreptul respingătoare. Și atunci de ce-l mai chemase? Erau mult prea multe contradicții în mintea ei în privința acestui bărbat. Poate pentru a scăpa de toate acele întrebări care o chinuiau necontenit. O iubea? Își dorea într-adevăr să fie cu ea, sau era doar o nouă victimă cu care îi făcea plăcere să se joace la fel cum făcea și cu altele? Trebuia să afle răspunsul la acele întrebări privindu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
îi sufocă inima de mamă, că obiectele toate, comoda, scaunele, consola, oglinda, peste toate, masa, toate râd de ea; îi urcă sângele în obraji și rușinată, simțind sfiala, începe să i se prelingă lacrimi din ochii tăcuți și lacrimile o chinuie. Of, văd că te afectează prea mult, nu vreau deloc asta... nu vreau deloc asta. Nu mă vreau sentimental. Un sentimental nu poate fi bun sociolog. Și acum, deoarece s-a făcut o zi bună, să ne bucurăm o clipă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ele părinții săi și părinții părinților săi; ne vom resuscita toți în descendenții noștri... Ce frumusețe! îi scapă lui Apolodoro. Frumusețe, da, dar este frumosul adevăr? Și cei ce nu avem copii, Apolodoro? Asta a fost problema care m-a chinuit mereu. Cei ce nu avem copii, ne reproducem în operele noastre, care sunt copiii noștri; în fiecare dintre ele merge sufletul nostru întreg și cel care o primește, ne primește în totalitate; și ce știu eu dacă la moarte și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
viață, dar Pilade intervine și-i amintește că are o datorie față de Apolo. Corul intonează cântece de bucurie, dar Oreste, cutremurat de fapta sa, va fi cuprins de groază în fața cadavrului mamei sale. Eriniile, zeițele răzbunării își fac apariția și chinuie pe vinovat. Acțiunea lui Oreste este o crimă odioasă; acest act i-a fost 39 însă impus de Apolo și el nu i s-ar fi putut sustrage fără a comite o gravă împietate. Ordinul zeului generează dramatismul, căci Oreste
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de remușcări și-i reproșează fratelui că i-a spulberat visele, deoarece ura față de mamă i-a hrănit existența, iar prin uciderea acesteia, ea nu-și mai găsește rațiunea de a trăi. Eriniile 76 înalță în jurul eroinei „zidul singurătății”1, chinuindu-i sufletul cu remușcări; și Oreste conștientizează că omorul i-a adus singurătatea. În față șanselor oferite de Jupiter, Electra se înclină, însă Oreste îi răspunde orgolios: „Eu sunt libertatea mea”2; zeul devine neputincios în fața ființei umane care descoperă
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
cumperi (treci prin fața unei patiserii sau covrigării), dar altele te determină să fugi; 7. Culorile: utilizează forța acestora; 8. Aglomerația: când vezi un magazin plin cu marfă sau o coadă la o spălătorie, oare ce te îndeamnă să te mai chinui? Magazinul plin cu marfă ne sugerează puterea lui și posibilitatea noastră de a alege dintr-o varietate mai mare. Coada la spălătorie ne sugerează faptul că mai sunt și alții care stau și s-ar putea ca aceștia să fie
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
și ele s-au transformat În bine și În lumină. Și dacă - hai să spunem În termenii voștri, legați de timp - voi deja trăiți acum În dimensiunile superioare, Înseamnă că și voi v-ați ridicat deasupra entităților malefice care vă chinuie În structura voastră fizică aici. Prin urmare, transferați acest gând de la spiritul vostru din dimensiunile superioare către sufletul vostru copil din trupul acesta de pe pământ și veți vedea că ceea ce numiți voi ,,rău” dispare din ce În ce mai repede, până la disiparea totală. Daca
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
puterea nopții, ca să le spui că ești un criminal? Ar fi spectaculos, dar eu sînt prea bine-crescută pentru asta. CHARLES: Nu te gîndești la mine. EMMA: Numai la tine mi-e gîndul. Ce-ai să pățești, cum ai să te chinui la poliție la judecată, la pușcărie, îmi crește inima. CHARLES: Am să-l îngrop. EMMA: Treaba ta. CHARLES: Și ai să taci? EMMA: Poate... CHARLES: Tu ești, de fapt, criminala. De ce-ai tăcea? EMMA: Ca să te chinuiesc cît mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
să te chinui la poliție la judecată, la pușcărie, îmi crește inima. CHARLES: Am să-l îngrop. EMMA: Treaba ta. CHARLES: Și ai să taci? EMMA: Poate... CHARLES: Tu ești, de fapt, criminala. De ce-ai tăcea? EMMA: Ca să te chinuiesc cît mai mult timp. De aia. CHARLES: Nu știu ce să fac... EMMA: Ia-l în spinare și direcția castan! CHARLES (Îl urcă pe Ion în spate): Cît sînge a curs! EMMA: Măcelarule! Mai zici că ești subchirurg. Nu m-aș da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]