855 matches
-
Perceperea muzicii de către deficienții de auz cu implant cohlear Prof. Dorina Elena Chira Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca 1. Definirea sunetului Sunetul poate fi definit ca orice perturbație (energie mecanică) propagată printr-un mediu material sub forma unei unde (Anca, M., Hațegan, C., 2008). Sunetul reprezintă vibrația unui corp sonor. Se obține
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
Parteneriatul școală-familie în recuperarea și educarea copilului deficient de auz Prof. psihopedagog Dorina Chira Prof. psihopedagog Alina Boca Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Familia reprezintă primul mediu în care copilul se naște, se dezvoltă și se formează pentru viață. Modul de relaționare din cadrul familiei, climatul afectiv și modelele comportamentale oferite copilului sunt importante
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
pădure, Dar câți dinți eu am în gură Îs făcuți pe mușcătură". Ce vor face bărbații într-o țară unde femeile au atâta energie și unde se perindă asupritorii demni de ură? Sunt turcii cei disprețuiți: au răpit-o pe Chira; frații ei se răzbună cumplit pe răpitori, pirați din Brăila, șerpi de Dunăre. Sunt grecii (balada lui Codrean), sunt ungurii pe care-i blestemă cântecul: "Ungurean cu suman scurt, Nu ședea-n Moldova mult, Și te du în țara ta
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Rolul antrenamentului auditiv-verbal în formarea abilităților de comunicare la copiii deficienți de auz preșcolari Prof. psihopedagog Dorina Chira Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Formarea limbajului verbal și a abilităților de comunicare verbală constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale activității educative și recuperatorii a copiilor deficienți de auz încă din etapa intervenției timpurii. Structurarea limbajului este un proces
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
Gheorghe Istrate, Nicolae Panaite, Dan Dănilă, Emil Nicolae, Arthur Porumboiu, Aurel Ștefanachi, Nicolae Turtureanu, Iulian Filip, Ioan Țepelea, Petre Got, Valeriu Matei, George Popa, George L. Nimigeanu, Ion Dumbravă, Simion Bogdănescu, Miron Kiropol, Franciska Ricinski-Marienfeld, Mircea Petean, Andrei Zanca, Minerva Chira, Arcadie Suceveanu, Adi Cristi, Liviu Georgescu, Valeriu Stancu, Ion Cristofor, Liviu Pendefunda, Gheorghe Simon, Valeria Manta-Tăicuțu, Marian Dopcea, Ianoș Țurcanu, Marcel Mureșanu, Dorin Popa, Ioan Petraș, Dan Petrușcă, Liviu Apetroaie, Filip Köllö, Dionisie Vitcu, Maria Mănucă, Christian W. Schenk, Marian
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
firul apei, de unde-i văzuse ea când erau copii, și când alergau prin viață goi pușcă, de li se zărea deopotrivă ce-aveau și-n cuta sufletului, și-ntre picioare. Marietei îi era ciudă că nu putea ascunde nimic de Chira, știrba asta cu toane și c-o gură trăncănind fără încetare de câte toate, mai puțin de ce-ar fi vrut ea anume să afle. E drept că tot încerca s-o tragă de limbă pomenind de Rică, dar ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
preferat ca zgripțuroaica să nu bage de seamă cât de mult o interesa subiectul, și să creadă-n schimb că venise vorba de el doar așa, întâmplător. Dar mai era și altceva ce-i sporea frustrarea: nu numai că poveștile Chirei nu lămureau cu nimic lucrurile, ci, dimpotrivă, le făceau și mai greu de descurcat. − Stai, bre, ce sări așa? Oi fi crezând că-s proastă să cred toate câte le spui... Ce, dacă-s mai mică, trebuie să-ți bați
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să se încurce cu una ca ea? Ca s-o jumulească mai în voie, că doar era poleită greu de tot? Sau de necaz că ea, Marieta, nu-l întâmpinase cum și-ar fi dorit înainte de plecare? Bine-i zisese Chira: proastă mai era! Se dădea de ceasul morții acum, când era prea târziu, în loc să-l fi primit înlăuntrul ei atunci, la treisprezece ani, când se tot jucau ei doi de-a... nici ea nu știa bine ce. Până la procesul lui
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
înlăuntrul ei atunci, la treisprezece ani, când se tot jucau ei doi de-a... nici ea nu știa bine ce. Până la procesul lui Rică habar n-avusese ce-i ăla un viol, și-o întrebase tot pe colțoasa enciclopedică de Chira, care-i răspunsese sibilinic: El vrea, ea nu vrea". El vrea și ea nu vrea, bun; dar ce anume era de vrut, până la coadă? Marieta își amintea în cele mai mărunte detalii cum Rică o prinsese singură într-o căruță
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
n-ar mai fi avut el parte de timp să aibă! Ei, da' uite că italienii îi luaseră șase luni din viață pentru ceva ce nu-i făcuse ăleia, beșnița dracului ținută-n puf, ci ei! Avea dreptate urâcioasa de Chira că omul ăsta era din alt aluat. Mai încercaseră și alții s-o smotocească, dar izbutise cum-necum să le taie cheful și ei își văzuseră, după aia, de treabă, mai hămăind doar când și când la ea, a dulăi puși
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
el însuși, saltul lui catapulta devastator înlăuntrul ei o absență strivitor de ponderabilă. Bătea la ochi că Rică nu lupta cu armamentul convențional al șatrei, ci cu curgeri și praguri aluvionare greu detectabile. El vrea, ea nu vrea", îi spusese Chira. Bun, ea nu vrea azi, nu vrea mâine, dar nici vrerea asta nu-i de fier. Și chiar dac-ar fi, nu zicea baba că văzuse cu ochii ei lingura de metal îndoită de Rică la cinci ani? De câte ori pomenea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai fi putut, știu io? Cât a fost mic i se lipea de mână tot ce era metal lucitor, împielițatu'! Ca puii la cloșcă venea toate halea cu sclipăt în mâna lui, fă!" Ceea ce scăpase, totuși, agenției de știri a Chirei era că darul îi revenise lui Rică după vreo zece ani, sub efectul unei puternice emoții - mai precis, când aflase că el era copil furat. Țâșnise afară din cort și se dusese drept la ciocanul și nicovala din căruță, prietenii
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cursivă, numele Cartier. Mai remarcase și că vechea podoabă a lui Rică prinsă cândva de ea între pulpe dispăruse, sau cel puțin nu mai apărea la mâna purtătorului ei, ca mai înainte. Muncită de asemenea nedumeriri nimerise Marieta iarăși la Chira, ca s-o descoase în legătură cu sensul limbajului silențios purtat aluvionar de traficul ăsta derutant al obiectelor. Hărțuită să încropească o explicație la nefireasca afinitate cu metalele a lui Rică, Chira zăbovi îndelung, scotocind prin memoria ei ca un trunchi de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai înainte. Muncită de asemenea nedumeriri nimerise Marieta iarăși la Chira, ca s-o descoase în legătură cu sensul limbajului silențios purtat aluvionar de traficul ăsta derutant al obiectelor. Hărțuită să încropească o explicație la nefireasca afinitate cu metalele a lui Rică, Chira zăbovi îndelung, scotocind prin memoria ei ca un trunchi de copac mâncat de furnici. Afară de sângele lui venind de pe unde nici cărțile de ghicit nu răzbăteau, ar mai fi fost și-un traumatism suferit în primele ceasuri ale naturalizării, când
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cap de pod prin mijlocirea capitalului lor de infirmitate. Deși, cel puțin în public, performanța nu se mai repetase, vădise deosebită înclinație spre fierărie și tot ce ținea de prelucrarea metalelor. După ce le-nvățase limba, n-o mai slăbise pe Chira cu întrebările despre metale: erau ele sângele pământului, sau sufletul lui? Caii trag potcoavele, sau potcoavele conduc caii pe drumul cel bun? De ce mai au mașinile volan dacă sunt de metal? De ce nu scot ei metale din pământ dacă vor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
omul numai de el însuși. Fugi cum fuge cel ce se știe fără scăpare. Și, văzând în goana-i că inspirația îl părăsește și că nu mai găsește de ce să fugă, fugi în cele din urmă ca deochiul de descântecul Chirei ce-i veni în minte: Fugi deochi de deochi de la Rică dintre ochi din zgârciul nasului, din fața obrazului, să fugi, să te răspândești, să te duci unde popă nu toacă, unde cocoș nu cântă acolo dacă te-oi duce flăcăi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
profesorului Tudor Opriș, maramureșenii întemeietor-ulicieni, generoșii danubieni și pontici, nenumărații baaadeni, clujeni, băcăuani, europeni de ieri și de astăzi, universali... Sunt cititor. Din când în când scriitor (scriptor...)! A.B.A trecut ceva vreme de la ultimul nostru interviu, Lucian Vasiliu. Chira Chiralina (așa cum m-ai botezat tu împreună cu dragul nostru Cezar Ivănescu) ar dori să îți propună să ne întoarcem puțin în timp, să ne aducem aminte de prietenii frumoase, de întâmplări și vorbe de duh. Ții minte cam când ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ai botezat tu împreună cu dragul nostru Cezar Ivănescu) ar dori să îți propună să ne întoarcem puțin în timp, să ne aducem aminte de prietenii frumoase, de întâmplări și vorbe de duh. Ții minte cam când ne-am cunoscut?... Da, Chira Chiralina, te-am cunoscut... a. în clasa a X-a, în paginile exotice, incitante, expresive ale lui Panait Istrati; b. la Iași, în spațiul "Junimii" de la Casa "Pogor", la o seară culturală memorabilă cu admirabilul transilvan Radu G. Țeposu; c
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a tot ce e bun, valoros, durabil. Am avut șansa să cunosc mulți oameni frumoși, valoroși, să-mi fac prieteni; țin atât de mult la Lucian Vasiliu, Cassian Maria Spiridon, Cezar Ivănescu care îmi spunea (cum îmi spune și Lucian) Chira Chiralina, de Fănuș Neagu, Nora Iuga, Ana Blandiana, de Emil Iordache și... mulți alții. Și mi-a arătat drumul și spre publicistică. M-a făcut să înțeleg că tot ce înseamnă dialogul, comunicarea, scrisoarea, corespondența, reprezintă prietenia și mai târziu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Gogolea lotrul. Botezatu a fost rob și la Brăila căița naltă a capului și foile crețe ce se învăluiau. comisoaia are un glas frumos ca o strună de argint. Manole Păr-Negru e om puțin vorbareț. Simion îi samănă. Hărman Nana Chira, cămărășița jupânesei Ilisafta, doctoreasă popa Dragomir, ce nu știe carte dascălul Pamfil care zice el cetește în gromovnic. fratele Gherasim e slujitorul lui Nicodim (Nicoară) Cristea Păr Negru ispravnic de hotăr... și Candachia pag. 99 Și din iarba rea se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Buzdugan fratele Gherasim Dămian dela Bârlad (om cărunt și uscat Ionuț stângaciu foarte cuvios) Anastasie, alvanit din gardă Stratonic călugărul nebun dela Nț. Ifrim vraciul dela bolniță harmasarul Catalan Nasta Părintele Dragomir Tudosia Dascălul Pamfil Ionașcu Gheorghe Tătarul Botezatu Nana Chira, cămărășița Ilisaftei Lazăr Pitărel, vatavul Iosif dela Uimirceni Amfilohie Șendrea, arhim. Post Luni, Miercuri, Vineri, cu apă. Măria-Sa Chiajna Timoftei, dascălul de sârbie Postelnicul Grigorașcu Jora Toma lui Bogat Atman Grigorie Pogonat Gogolea Matiaș Croșca Ilia Alapiu Chiorul Înmormântarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu urechile și ochii ațintiți spre tinerelul care le propunea să-i introducă În tainele anatomiei patologice. Îi văd În primele rânduri pe: Corneliu Cotea, viitorul profesor de Histologie; Ioan Burtan, viitorul profesor de Chirurgie, decan și prorector, alături de Eugenia Chira (Uca), pe care o cucerise și care Își va elabora teza de licență sub Îndrumarea mea; George Stoica, viitorul profesor de Patologie animală la Universitatea din TexasSUA, și el, cu finalizarea tezei de licență tot sub coordonarea mea. Toți mi-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
măcar o probă despre felul cum procedează amicul meu Valeriu Avramescu în reconstituirile lui cartofilice, cu atât mai interesantă, cred, cu cât obiectul ei nu este doar istoric, ci și istorico-literar. Este vorba de Panait Istrati și de romanul său Chira Chiralina, a cărui frază de început, dacă cititorul își amintește, sună astfel: „Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului care, la Brăila, duce la biserica cu același nume, la Grădina publică.“ Valeriu Avramescu a descoperit patru vechi cărți poștale
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
brăilean, nu aveam alt drum decât acela. Întorcându-mă în cartierul copilăriei, să spun că era o zonă a vechii Brăile tipic istratiană. Am evocat-o de altfel și altă dată, în fugă, când am scris un studiu despre autorul Chirei Chiralina. I se spunea Cetățuia și era delimitată, pe o latură a ei, de amin titul bulevard al Maicii Domnului, sau al Sfintei Marii, cum îi spuneau mai frecvent brăilenii, iar pe cealaltă de platoul înalt, deschis către Dunăre. Micile
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
erau foarte vechi, de o sută, o sută cincizeci de ani, și nu este exclus ca de la ferestrele din spate ale vreuneia dintre ele să fi sărit în mare grabă, rostogolindu-se în noapte pe povârnișul salvator, vizitatorii galanți ai Chirei și ai mamei sale, surprinși în plin zaiafet de sosirea pe neanunțate a furiosului cap al familiei, bat jocorit în lipsă și de nevastă, și de fiică. Eu, oricum, în adoles cență, luându-mă după indicii din carte, așa îmi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]