668 matches
-
trebui să pierim. Ei, da, gândim, dar această bună zi o să fie cândva, nu acum, până atunci, ehe, mai e! și continuăm, prizonieri ai forței noastre vitale, să mărim nemăsurat, cu secretă și puternică lupă, gesturi și cuvinte care ne chircesc sufletul. Astfel gândeam în timp ce medicul se uita zadarnic și îndelung în gâtul meu, să vadă ce am. Curând după întoarcerea Matildei de la București și scena de violentă desgolire care urmase, răgușisem cu totul, abia mai puteam rosti cuvinte. "Nu e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Carter Burke. Geamătul pe care-l auzi nu mai avea nimic omenesc: ― Ripley. Ajută-mă. Simt ceva în mine. Doamne, mișcă. O, Dumnezeule... Se holba la e. Depășise stadiul ororii. Nimeni nu merita o asemenea pedeapsă. ― Ține. Degetele bărbatului se chirciră pe grenadă. Apoi Ripley îi scoase siguranța și se îndepărtă în grabă. Vocea artificială a stației se făcu din nou auzită. Acum avea o nuanță de intonație mecanică. ― Personalul dispune de unsprezece minute pentru a ajunge în perimetrul de securitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Vasile Popovici n-a fost niciodată la școală. A învățat acasă, cu forțe proprii și ajutat din când in când de oameni cu inimă de om. Singur și-a inventat un sistem de a-și masa degetele, atunci când ele se chircesc și se înțepenesc ca niște gheare. Pentru ca ele să-și recapete o relativă flexibilitate și să poată finisa cu migală, în nuanțe, culori luminoase, contururi și tușe sigure.” (Nicolae Sârbu) Porțan Valentina Alexandra 1985 Pictor „Am primit dragostea de pictura
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Vasile Popovici n-a fost niciodată la școală. A învățat acasă, cu forțe proprii și ajutat din când in când de oameni cu inimă de om. Singur și-a inventat un sistem de a-și masa degetele, atunci când ele se chircesc și se înțepenesc ca niște gheare. Pentru ca ele să-și recapete o relativă flexibilitate și să poată finisa cu migală, în nuanțe, culori luminoase, contururi și tușe sigure.” (Nicolae Sârbu) Porțan Valentina Alexandra 1985 Pictor „Am primit dragostea de pictura
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
nume în Scânteia, Scânteia tineretului, România liberă, Vremea nouă - Vaslui, Presa noastră, Munca de partid etc. Dăm o listă a materialelor din publicistica sa din ultimii ani: 1. În ORIZONTURI, revistă de cultură și informație, editată de Școala „Ion Creangă” Chircești - Vaslui: *Ziarele și revistele - mărturii peste veacuri, editorial, interviu cu Ion N.Oprea, consemnat de prof. Vasile Cozma, în numărul 10 din martie 2007; *Aniversare și un larg protest public, despre prima promoție după 1971 a Școlii normale „Vasile Lupu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
sau așa, că turb! da' culcă-te, dragă, că te trezesc eu, te trezesc cu un pupic! ironie telefonată, sînt parte în retorica la modă, trendy! www.revistasbici.ro Andrei Pur, Dumbrăveni și gesturi nevrotice, păi da, ros de unghii, chircit de boală în somn, cine mai spune că nu e boală homosexualitatea? uite crucea, frate, crucea de Mediaș, pe deal, te-ai așezat pe o parte pe scaunul psihanalistului, aici patriarhul! piercingul din sprînceană ți-a căzut la rangul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
În scaunul-balansoar și pufăind ca o locomotivă din țigaretul ăsta dichisit de fildeș pe care-l Încarcă din cinci În cinci minute cu altă mărășească. Încă ai zice că a fost cândva ceva de capu’ ei, nu i s-au chircit trăsăturile, ci doar că s-au subțiat și nasul i s-a ascuțit și i s-a Împăienjenit de fum privirea ochilor ei albaștri, visătoare-seducătoare odinioară. De când i-a murit avocatul, e doar cu pisicile În camera asta de casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pantalonii și sări Între birou și fereastră cu țeava ridicată În chip de sabie și măciucă, gata să desființeze tot ce-i stă În cale. — Sfinte Dumnezeule, sfinte tare, bolborosea Îngrozit, ăsta s-a ascuns aicea... Vino Relule-ncoace. Era acolo, chircit cu genunchii la gură, Îndesat și Înghesuit sub birou, moș Victor, da, după Laur— ăsta, Încât de-acum n-am mai fi avut decât să așteptăm să mai apară Viorel și Leontina. Dormea sau ce dracu’ făcea acolo? S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
șerpi... Ca neam... la origine de păstori și crescători de vite, focul este un tovarăș căruia îi încredințează gândurile cele mai intime. Pentru o clipă se bucură... Ei râd la el, vorbesc cu el, și îi cântă imnuri... unii se chircesc privindu-l și gândesc... gândesc îndelung acasă; sporovăiesc, povestesc, transmițându-i ceva din ființa lor. În ultima vreme, seară de seară, roată în jurul focului, își cântă durerea și dorurile de casă. Din când în când, în văzduh se ridică imnuri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
plecat la spălător sau în alt dormitor. Deodată ușa s-a deschis și s-a închis cu repeziciune. L-am observat prin semiîntunericul dormitorului (era camuflaj și numai un beculeț albastru lumina confuz) pe Marin. Grăbit, se dezbrăcă și se chirci în pat, trăgându-și plapuma peste cap. Respira ca în urma unei goane. După câteva clipe am auzit zgomot și în alte dormitoare. Veniseră și ceilalți. Ce s-a întâmplat, Marine, l-am întrebat în șoaptă. Măi Virgile, era să fim
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dumghiavoastră... pentru ce... arestați? Suntem legionari. Aaa..., a exclamat dând din cap a înțelegere. Apoi adresându-se „ostașilor” într-un jargon din care nu am înțeles nimic, s-au așezat liniștiți pe dușumele și în câteva minute au adormit buștean, chircindu-se unul în altul de frig. La trântiturile ușii, cuiul ce atârna tabloul lui Antonescu a ieșit. În cădere, tabloul a răsturnat cana cu apă și poza s-a udat, așa că am pus tabloul la soare. A venit directorul închisorii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
șarlatan și un escroc! Cei din cameră erau stupefiați. Maiorul Fetecău și inginerul Berghea încercau să medieze între părți în zadar, căci nu li se dădea atenție. Litman se uita disperat când la unul când la altul, iar evreiașul se chircise într-un colț pe priciul de jos, de teamă ca nu cumva tirul să-l atingă și pe el. După ce și-au adresat tot felul de gratulații, obosiți de succesul pe care-l obținuseră unul împotriva celuilalt, s-a întins
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
M. Preda), „Dar ce-i păsa cârciumarului de necazurile altora?” (E. Barbu) „Uite sânge, uite slavă, Uite mană, uite otravă.” (T. Arghezi) • analitic: „S-a făcut frig deodată, spuse el...” (M. Eliade), „Mi s-a făcut teamă și m-am chircit la locul meu.” (O. Paler) „În șirul vieții noastre-ntreg, se face seară.” (T. Arghezi) „O, trebuie să fie trist departe-n prăpăstii.” (G. Bacovia) 2. Nucleul predicațional bimembru este constituit din amândoi termenii relației de interdependență. Realizarea concretă a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
începând din perioada interbelică, dar mai ales din anii ’50 încoace, odată cu procesul colectivizării. Astfel, la Puiești au existat mai multe ateliere de olărie, de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un evreu creștinat, Nicolae Botezatu, care a făcut olărie la Codăiești până pe la 1987. Roata sa de olar și piese de ceramică reprezentative pentru ceea ce
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a trecut. nimic nu mai este acum ca la început. zeii ori au murit, ori au plecat nimeni nu știe. mașinile, și ele, au ruginit. pe ecran mai pâlpâie doar cuvântul sfârșit. acum, țara mea-și doarme somnul de veci, chircită în cripta de carne. [sălbatică odinioară... ] sălbatică odinioară și nesupusă, mâna mea s-a domesticit. ea, care pocnea pocitaniile vieții peste gură, acum a obosit. nici de scris nu mai scrie a amuțit. uneori, doar în somn, când visează, mâna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
care se plimbă, de străzile pe care le traversează, de balustradele 159 cheiurilor pe unde hoinărește, de terase, de copiii care se joacă pe colț, de bătrînul care stă la soare sprijinit de zid, de banca de piatră, de cerșetorul chircit lîngă un stîlp. Astfel, nu doar casele și pereții, ci și toată acea parte a grupului aflată neîncetat în contact cu acestea, ameste-cîndu-și existența cu cea a lucrurilor, rămîn impasibile, fiindcă nu se interesează de ceea ce se întîmplă în afara cercului
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
decît pentru o persoană. Or, cel care l-a adoptat n-avea înfățișarea vioaie și nici siguranța unui stăpînitor de pămînturi. Dimpotrivă, semăna (fapt care se va accentua odată cu trecerea anilor) cu un ins ieșit dintr-o țară ploioasă, rece, chircit de o durere ascunsă, fără vlagă, dezabuzat. Prin urmare, una sugera numele și altcumva arăta purtătorul lui. La început, probabil, această diferență a surprins, dar mai tîrziu ea a dispărut, locul contrastului luîndu-l asemănarea dintre autor și opera sa. Iar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
spinarea omului legănându-se deasupra porumbului. Apoi, în clipa potrivită, apăsă pe trăgaci cu putere, ținând pușca pregătită să tragă din nou. Când răsună pocnetul împușcăturii, capul negru și rotund zvâcni ciudat, ștergând câmpuri de stele, corpul păru să se chircească, o mână se întinse, ca și când trupul ar fi vrut să se lase într-o rână pe pământ. Apoi dispăru în porumb cu un strigăt gros și speriat. Jonas coborî pușca și ascultă. Se auzeau niște bufnituri înfundate, un grohăit oribil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
cu botine ciclamen, pe care l-am ferfenițat de atâta hurducăială și zgâlțâială. A fost cusut de nu știu câte ori pe la stomac, ba chiar și botinele i-au fost reparate: cred că încă mai zace pe undeva, prin apartamentul părinților mei, chircit într-o pungă de plastic sau într-un sac, în cămară. În sfârșit, cea mai neobișnuită păpușă pe care o am actualmente este o mogâldeață verde, parțial informă: este o parodie de păpușă voodoo, adusă mie de la New York, de doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
un anumit simț al realității lecturii. Pentru că prea puțini cititori mai știu să se bucure realmente atunci când parcurg o carte. Graba și indiferența sunt, cred, reacțiile primare astăzi, inclusiv în ceea ce privește cititul. Voluptatea lecturii nu a dispărut, din fericire, dar este chircită într-un colț din care destul de rar mai iese la iveală și se mai lasă recunoscută. Chiar și atunci când ne place o carte, un soi de delăsare sau un fel de moleșeală ori un lasă-mă să te las încep
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
trăiască. Îi era foarte greu“. Îl mai vedem pe scriitor mutat într-un sat, trăind printre păduri, parcă mai fericit. Filmul însă se termină, personajul din carte moare - „N-am știut că există asemenea chin pe lume și m-am chircit de durere; groasă, litera «u» mi s-a lăbărțat în ochi și a început să tremure“. Cel real va mai trăi o lună și un pic. Va muri la 52 de ani. „Regret elementul sociologic“ Filmată în 1989, producția BBC
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Female Study și Hermaphrodite fac parte, alături de Male Study, dintr-o trilogie care explorează prototipuri și arhetipuri umane. Din păcate, cea de-a treia parte nu a fost prezentată la Sibiu. Chin și înălțare Female Study. Ea, un trup gol chircit pe podea, care se zbate. Parcă i-ar crește dureros aripi. Tot dansul e o luptă spre înălțare. Pe un ecran, în spatele scenei, un cap învăluit în mătase, conturul unui chip abia perceptibil. O voce articulează cu greu începuturi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
o zi a marii eliberări de moarte, când demonul cumplit al stingerii va fi învins: „Și atunci/ pasărea cu clonț de rubin/ ne va privi clămpănind furioasă,/ ghearele ei se vor crispa pe o cracă roșie,/ aripile ei se vor chirci/ va fi apucată de convulsii/ și noi o vom privi zvârcolindu-se,/ și vom râde de ea,/ și vom putea socoti/ abia atunci/ că am răzbunat măcar în parte/ moartea căprioarei cu nările înfiorate...” (Cântec de lebădă din revista „Ramuri
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
vinovatului" se trece rapid la acțiunea de blocare a răului: însemnări pe garduri, cruci făcute cu catran și usturoi. Măsurile luate nu au putut însă împiedica producerea răului: Că apoi au început a muri și copiii. Din sănătoși-teferi, s-au chircit, s-au zvârcolit o dată, de două ori și gata. Piereau pe capete. Da' nu zici că a trecut molima și la vitele albe? Au început a pica și ele". Pentru ca molima să poată fi oprită, trebuie găsit cine se ascunde
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Merge până la mercantilism. Oferă ceva în schimbul iubirii. Încearcă să cumpere iubirea. Și iubirea nu se lasă cumpărată. Și atunci ecuația se răstoarnă. Răul învinge. Ura senmulțește sub numele de gelozie. Gelozia este întunecarea minții. Acolo unde primează bunătatea, aceasta se chircește în sine când e lovită și pericolul crimei stă departe. Unde e teren de luptă pentru bine și rău iar din afară vin amenințări ale indiferenței când nevoia ar fi de recunoaștere, pândește insidios, spectrul crimei. Cain poartă pecetea răului
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]