636 matches
-
făcuse nevăzut în interiorul hotelului. Rămase pe terasă privind satul pe jumătate pustiu, văzând cum curge râul murdar, observând selva de pe celălalt mal, o selvă care părea diferită prin simplul fapt că era presărată cu vreo două duzini de cocioabe de chirpici. Nu erau stârci pe coroanele acelor arbori de capoc, nici maimuțe care să sară dintr-o ramură într-alta a cedrilor-samán. Nu erau papagali zgomotoși, nici guacamayos, curci sau tucani. Maimuțele, papagalii, guacamayos și tucanii din Santa Marta erau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
o pildă, Fărocoastă... - Prostul acela? izbucni bătrîna. De două ori l-am lăsat repetent. Plouă, Cu nepăsare ploaia umple goluri de timp umplute cu nimic. G.G. (poet local) Pînă să înceapă școala am trecut o singură dată pe la hardughia din chirpici clădită în mijlocul satului și care era de obicei pustie. Prin ușile largi de hangar, deschise în peretele dinspre deal, se scurgeau fără opreliști noroaiele din curte. De curînd, din sălile de clasă fusese evacuat grîul, depozitat acolo în timpul campaniei de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
balurile din sat se datorau lui Costică Fărocoastă și fraților săi. Înlănțuite, aceste activități l au propulsat în funcția de director la căminul cultural. Cum instituția nu avea sediu, Costică, împreună cu cîțiva voluntari uteciști, a început să calce, pe toloacă, chirpici. Treaba încă nu se isprăvise cînd oamenii din sat și-au însușit chirpicii. De fapt îi vînduse chiar Fărocoastă, pentru fonduri la cămin, să cumpere gaz și mături ca să întrețină și să lumineze localul ce urma să se ridice. Într-
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
activități l au propulsat în funcția de director la căminul cultural. Cum instituția nu avea sediu, Costică, împreună cu cîțiva voluntari uteciști, a început să calce, pe toloacă, chirpici. Treaba încă nu se isprăvise cînd oamenii din sat și-au însușit chirpicii. De fapt îi vînduse chiar Fărocoastă, pentru fonduri la cămin, să cumpere gaz și mături ca să întrețină și să lumineze localul ce urma să se ridice. Într-un anume fel, ascensiunea lui Costică fusese eclatantă. Adesea oamenilor importanți li se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
care se culcau devreme, nu exista viață de noapte. Târziu, când nu mai credeam că voi închide ochii până a doua zi, am găsit, în sfârșit, strada Tufelor și m-am oprit la numărul 24, în fața unei case mărunte de chirpici, cu acoperișul de tablă aproape ascuns de ramurile unui zarzăr. Cum nu exista sonerie, am bătut în gardul de scânduri. Într-un târziu, a apărut, somnoroasă, coana Veta pe care am lămurit-o cine eram și cine îmi dăduse adresa
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
poartă și să nu te miști. Dac-o găsesc în toane bune, avem noroc. Dacă nu, oricum tot ți-aduc o bucată de mămăligă. Bine? Cățelul tace aprobator. Iliuță mână găinile în coteț, apoi intră pâș pâș în odaia de chirpici, cu mirosul ei de viețuire îngrămădită. Hai la masă, mă, îl cheamă glasul maică-sii. E gata mămăliga. Ce e? Am găsit un câine... E la poartă... Pot să-l țin? Femeia dă din umeri. ─ Știu eu? Dac-o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
s-au strâns peste 70 milioane lei vechi pentru familia Ciobanu. Acești bani vor fi folosiți de părinții micuțului Constantin Bogdan Ciobanu pentru a-și face fântână, a și trage curent elect ric și pentru a-și termina casa de chirpici din satul Sălceni - Tutova, județul Vaslui, pentru că se apropie iarna și au trei cop ii de crescut. - Sunt foarte mulțumit că au sosit oamenii în ajutor. Au venit chiar copilași de la mine din parohie care au dat fiecare câte 10-15
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a se vedea secvențele cu banda de copii, furate de la partizani , și o face excepțional de prost, apoi imită pînă și imitația și apar cadre „americane”, cu urmăriri de mașini penibile, desene cu spray-ul new yorkez pe zidurile din chirpici și veșnicul erou total, adumbrit, ratat dar neînvins muncitoresc, astfel Încît fără să vrei reții scene cu Fane pălmuindu-l pe Ifrim sau cu acel soi de Hatari aberant pe ulițele blajine ale unui port la Dunăre, totul fiind Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai lua iluzioniștii peste picior, Iozefini, bunul vînzător de miracole, a dat atunci ora exactă.) Analiza politică a campaniei electorale făcută de analistul necunoscut aduce o noutate absolută În materie de egiptologie. „CDR s-a clădit, asemenea unei piramide, din chirpici.” Iată așadar explicația Înălțării piramidelor, pe principiul colibei țăranului român, chirpici se găseau peste tot, erau mai ușori ca piatra, Îi ridica și-un copil, pe urmă-i lipea cu apă de Nil și gata Giseh-ul. Și asta-n vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dat atunci ora exactă.) Analiza politică a campaniei electorale făcută de analistul necunoscut aduce o noutate absolută În materie de egiptologie. „CDR s-a clădit, asemenea unei piramide, din chirpici.” Iată așadar explicația Înălțării piramidelor, pe principiul colibei țăranului român, chirpici se găseau peste tot, erau mai ușori ca piatra, Îi ridica și-un copil, pe urmă-i lipea cu apă de Nil și gata Giseh-ul. Și asta-n vreme ce-n Universul Bucureștilor vedem că lumea științifică se zbate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se Întreabă Însă de ce nu s-a explicat modul În care l-au trezit pe Eric Părosul (așa l-au poreclit pe decongelat). I-au ars cîteva palme, ce atîta mister, totul e să ai imaginație, uite cazul piramidelor de chirpici. Cum am văzut seara la teleenciclopedie, cînd se transmitea o serată muzicală unde Iosif Sava și-a manifestat din nou disprețul față de orice sunet ce nu-i compus, n-a fost gîndit și nici măcar visat de un compozitor celebru de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
îl cuprinsese, călcând moale, ca pe un covor gros, nu era loc de nedumeriri. În fața atâtor lucruri neobișnuite, nimic nu îl mira mai puțin decât absența mirării. Așa și casa. Era la fel, cu tencuiala neîngrijită peste pereți înjghebați din chirpici, cu acoperișul din păpuriș cenușiu, cu ușa scundă și clanța încovoiată, de parcă sta tristă, cu colțurile buzelor lăsate, cu stâlpii prispei dând întregii case înfățișarea unei femei gârbovite, cu bărbia rezemată în coate. Și totuși, casa părea nouă ; toate culorile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care țăranii nu le aveau; din acest grup făceau parte croitorii, dulgherii, zidarii și fierarii. Casele erau construite din materialele disponibile în zonă. Ele nu puteau fi construite din bușteni sau piatră, ci erau de obicei făcute din lut sau chirpici uscat la soare și apoi, eventual, văruit. Acoperișurile erau din stuf, țiglă sau piatră. Comparativ cu standardele occidentale, locuințele țărănești erau mizere. Locuința de nivel mediu era alcătuită doar din două camere: una principală comună și una în care se
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
noroaie, înseamnă pentru un francez ca Paul Morand prezența Orientului, însă a unui Orient redus aici la starea de negativ al Occidentului: "Mahalaua este regatul ruinelor, este Orientul care nu-și îngroapă cadavrele, care nu-și mătură gunoaiele". Casele din chirpici, colibele stînd să se năruiască; locuitorii lor: țigani, evrei, vagabonzi. Impresia de provizoriu, de trecere a timpului care se repetă fără a însemna că e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă Calea Victoriei afirmă pretenția de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ilie: (nu observă) Și aș putea s-o fac cu mîinile mele. Mina: Tu? Cum? Ilie: Păi ce-ți trebuie la o casă? Pămînt și apă. Slavă Domnului, este. Mina:...și lemn... Ilie: Da, și lemn. Este și lemn. Faci chirpici... (mimează) Poți să-i faci și mai mari că-s mai spornici, îi pui unul peste altul. (mimează clădirea chirpicilor) Așa... lași loc de ferestre și de uși (delimitează în aer aceste spații), tai lemne (mimează), le pui la locul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la o casă? Pămînt și apă. Slavă Domnului, este. Mina:...și lemn... Ilie: Da, și lemn. Este și lemn. Faci chirpici... (mimează) Poți să-i faci și mai mari că-s mai spornici, îi pui unul peste altul. (mimează clădirea chirpicilor) Așa... lași loc de ferestre și de uși (delimitează în aer aceste spații), tai lemne (mimează), le pui la locul lor... pui acoperișul, hornul și gata. Numai fumul să iasă și gata casa. Mina: (care s-a crispat din ce în ce mai tare
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
perețiĭ lor nu e destul loc pentru o hartă; iar lumina e așà de mică, în cât nu se póte citi pe ele" (Haret, 1903, p. 48). Astfel se face că pereții prăpădiți ai sălilor de clasă deveneau iconostas de chirpici pentru sfinții războinici și mucenicii eroici ai istoriei naționale. Întunericul fizic ce domnea în cocioabele tenebroase care erau cele mai multe școli sătești era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul trecut românesc depictat în tablourile istorice. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
circulară de linii curbe, raze drepte și umbre al cărei centru erau mâna aceea și inima gata să-și Întrerupă bătăile. Fotografia de la Mogadiscio era contrariul: film color, imagine fără volum, aproape plană, cu fundalul ocru al unui perete din chirpici, pe care se proiectau umbrele unui grup de curioși din afara cadrului, iar În centrul scenei, În picioare, un milițian somalez În pantaloni scurți, care Îi dădeau un aer insolit tineresc, Întinzând brațul În care strângea o AK-47, Încercând să apropie
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
erau construite dinainte de 1900, cele mai multe locuințe datând din perioada 1945-1970. În ce privește materialele de construcție, la recensământul din 1910, în Tălmăcel, 12,9% din case erau din piatră sau cărămidă, 0,5% erau din piatră și pământ, 2,2% erau din chirpici sau pământ și 85,8% din lemn. În același an, 22,7% din locuințe aveau acoperiș de țiglă și 77,3% acoperiș de șiță (Stahl, 2005: 40). Așadar, în trecut, materialul tradițional de construcție preferat era lemnul, însă începând cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
catedrala (din secolul XVI), Casa de las Ventanas de Hierro, Casa de los Senior și Balcón de los Arcaya. Coro este situat într-o zonă care înregistrează cantități reduse de precipitații, ceea ce conferă o protecție naturală construcțiilor de aici (din chirpici), însă anii 2004, 2005 au fost foarte ploioși, deteriorând o parte a acestor clădiri. La mică distanță de Coro se găsește Parcul Național Medanos, unde se întâlnește singura zonă deșertică din Venezuela, cu dune de nisip și peisaje aride ce
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
aproximativ 20km2. Orașul are o interesantă formă triunghiulară, fiind înconjurat de ziduri înalte. Cele mai înalte ziduri sunt cele care protejează orașul de vânturile de sud-vest ce bat dinspre coasta pacifică. Zidurile, ca toate construcțiile de alftel, sunt construite din chirpici, cu elemente ornamentale sculptate în stratul aplicat la exterior. Este cel mai mare oraș construit din chirpici din lume, amenințat însă în ultima perioadă de efectele fenomenului El Niño (ploi abundente, inundații etc) dar și de cutremure. Chavin de Huantar
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
sunt cele care protejează orașul de vânturile de sud-vest ce bat dinspre coasta pacifică. Zidurile, ca toate construcțiile de alftel, sunt construite din chirpici, cu elemente ornamentale sculptate în stratul aplicat la exterior. Este cel mai mare oraș construit din chirpici din lume, amenințat însă în ultima perioadă de efectele fenomenului El Niño (ploi abundente, inundații etc) dar și de cutremure. Chavin de Huantar este un sit arheologic situat la 250km nord de Lima, la o altitudine de 3200m, la est
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
actuală, la un deceniu după 1989, de ce are ea, în primul rând, nevoie? De spiritualitate, de contact cu sacralitatea? Sau de civilizație? Înțelegând prin această noțiune, o țară cu o solidă infrastructură, cu bune căi de comunicație, fără sate de chirpici, pe care fiecare inundație le mătură, fără mizerie materială, uneori de nedescris. Fără foame, frig și întuneric. Fără copii ai străzii și aziluri mizerabile, care formează o adevărată rușine națională. O gravă compromitere pe plan european. Societatea occidentală a rezolvat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fiind construite spre sfârșitul secolului al XIX-lea și, în special, în prima jumătate a secolului următor. După materialele de construcție se diferențiază următoarele tipuri de clădiri: case din lemn, clădiri din lemn completat cu zidărie, clădiri din cărămidă nearsă (chirpici, la periferia orașului) - toate acestea au fost specifice secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului XX; clădiri din zidărie (cărămidă și piatră), clădiri cu schelet de beton și zidărie din cărămidă, acoperite tot mai mult cu țiglă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de sate noi; fixarea diferitelor tipuri de sate de o infinită varietate, de la satele cocoțate din Provence, cu case de piatră strînse una în alta, pînă la satele de cîmpie din Franța de nord, cu case din lemn sau din chirpici, acoperite cu paie și izolate în mijlocul unei împrejmuiri. Fixare mai ales a unei organizări colective în vederea exploatării terenului, sub toate aspectele: acces la pămînturile comune pădurea omniprezentă...-, reglementarea lucrărilor agricole și a creșterii animalelor, utilizarea echipamentelor colective moară, forjă, presă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]