1,211 matches
-
agresive clinic [22]. TUMORILE MEZENCHIMALE PANCREATICE Printre tumorile mezenchimale pancreatice primare au fost raportate:limfangiomul;lipomul;tumora fibroasă solitară;neopasmul perivascular cu celule epitelioide;sarcomul Ewing;tumora desmoplazică cu celule mici rotunde;altele: schwanomul chistic care poate imita un neoplasm chistic pancreatic [29]. DISEMINAREA ȘI STADIALIZAREA La momentul diagnosticului, vasta majoritate a cancerelor pancreatice sunt răspândite dincolo de parenchimul pancreatic. Carcinoamele capului se extind în mod obișnuit în duoden și în ampula lui Vater (provocând ulcerații), în porțiunea intrapancreatică a ductului biliar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
un mecanism obișnuit prin care cancerele pancreatice ajung în aceste structuri și poate precede metastazele dezvoltate în limfoganglionii peripancreatici. Metastazele hematogene apar, în ordinea descrescătoare a frecvenței, în ficat, plămâni, oase și glandele suprarenale. Cancerele pancreatice metastazate în ovar sunt chistice, mari și bilaterale. Ele cuprind suprafața și hilul ovarului și sunt caracterizate microscopic prin nodularitate și un model de creștere infiltrant, dezordonat. Imunocolorațiile cu anticorpi ca CK 7 și 20, SMAD4/DPC4, CDKN2A (p16) și CDX2 pot ajuta la stabilirea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
a condus la identificarea de 3 tipuri de DZ: DZ tip 1 insulino-dependent, DZ tip 2 noninsulinodependent și DZ tip 3 pancreatogen, care apare ca o consecință a patologiei pancreatice exocrine, incluzând pancreatita acută, cronică, cancerul pancreatic, rezecția pancreatică, fibroza chistică, agenezia pancreatică și care are ca mecanism patogenetic major deficiența severă a hormonilor pancreatici glucoreglatori [44, 47]. Pacienții cu DZ tip 3 se diferențiază de cei cu DZ tip 2 nou diagnosticat printr-o serie de trăsături clinice: vârstă ≥ 65
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
risc genetici/ereditari, condiții anatomice particulare: gastrectomia, colecistectomia, leziuni pancreatice precanceroase, anumite boli ale pancreasului: pancreatita cronică, pancreatita tropicală, obezitatea, diabetul zaharat, alte condiții medicale: colita ulcerativă și boala Crohn, boala periodontală, alergii, alte cancere în antecedentele personale patologice, fibroza chistică, anemia Fanconi) și în factori de mediu exogeni (fumatul, alimentația, carcinogeni de mediu, infecția cu Helicobacter pylori, virusul B și virusul C, antiinflamatoarele nonsteroidiene). Factorii demografici Incidența cancerului de pancreas variază în funcție de vârstă și sex. Boala este rară înaintea vârstei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
25 de ori mai mare decât riscul dat de fumat [56]. Din cauza riscului crescut de cancer pancreatic a pacienților cu pancreatită cronică ereditară se recomandă ca screeningul pentru cancer pancreatic să înceapă de la vârsta de 40 de ani [58]. Fibroza chistică Fibroza chistică este o boală cu transmitere autosomal recesivă determinată de mutația genei receptorului transmembranar al fibrozei chistice (CFTR gene). Majoritatea studiilor au arătat un risc crescut de cancer pancreatic al pacienților cu fibroză chistică (risc relativ 32) [59,60
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
ori mai mare decât riscul dat de fumat [56]. Din cauza riscului crescut de cancer pancreatic a pacienților cu pancreatită cronică ereditară se recomandă ca screeningul pentru cancer pancreatic să înceapă de la vârsta de 40 de ani [58]. Fibroza chistică Fibroza chistică este o boală cu transmitere autosomal recesivă determinată de mutația genei receptorului transmembranar al fibrozei chistice (CFTR gene). Majoritatea studiilor au arătat un risc crescut de cancer pancreatic al pacienților cu fibroză chistică (risc relativ 32) [59,60], însă există
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
pacienților cu pancreatită cronică ereditară se recomandă ca screeningul pentru cancer pancreatic să înceapă de la vârsta de 40 de ani [58]. Fibroza chistică Fibroza chistică este o boală cu transmitere autosomal recesivă determinată de mutația genei receptorului transmembranar al fibrozei chistice (CFTR gene). Majoritatea studiilor au arătat un risc crescut de cancer pancreatic al pacienților cu fibroză chistică (risc relativ 32) [59,60], însă există studii care n-au putut demonstra acest lucru (risc relativ 2,6) [61]. Alte boli cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
40 de ani [58]. Fibroza chistică Fibroza chistică este o boală cu transmitere autosomal recesivă determinată de mutația genei receptorului transmembranar al fibrozei chistice (CFTR gene). Majoritatea studiilor au arătat un risc crescut de cancer pancreatic al pacienților cu fibroză chistică (risc relativ 32) [59,60], însă există studii care n-au putut demonstra acest lucru (risc relativ 2,6) [61]. Alte boli cu determinism genetic asociate cu cancer pancreatic Cancerul ereditar non-polipos ereditar (Sindromul Lynch). Acest sindrom se asociază. pe lângă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
asociază cancerului pancreatic [79]. Neoplazia intraepitelială pancreatică (PanIN) La nivelul acestor leziuni s-au pus în evidență leziuni genetice întâlnite și în cazul adenocarcinomului pancreatic, leziunea fiind recunoscută ca precursor al adenocarcinomului ductal invaziv. Chistadenomul mucinous Acesta este o tumoră chistică a pancreasului a cărui risc de transformare malignă este de 50% [80]. Tumori pseudo-papilare și solide Sunt tumori ce au un caracter mixt lichid și solid, ele putând evolua uneori spre malignizare. Bolile preexistente Pancreatita cronică Legătura dintre pancreatita cronică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
repetate (datorită tulburărilor de digestie, dieta este hipolipidică, compensând aportul caloric cu glucide și proteine, asociind și fermenți digestivi), iar insulina să fie administrată în doze mici sau eventual prin pompă de insulină, pentru a reduce riscul apariției hipoglicemiilor. Fibroza chistică. Este o boală autosomal recesivă, ce afectează circa 1: 2500 nou născuți de rasă caucaziană și mai puțin la populația afro-americană și asiatică, dependentă de o genă plasată în regiunea 22 a brațului lung al cromozomul 7 (7q22), care controlează
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
la naștere, ameliorării stării de nutriție și tratamentelor antibiotice. Un număr limitat de pacienți pot beneficia de transplant de plămân (bilateral, unilateral sau segmental). Toleranța la glucoză este alterată în grade variabile de severitate în 40-60% dintre pacienții cu fibroză chistică, iar tulburările insulinosecretorii sunt practic prezente la toți pacienții. Intoleranța la glucoză este dată de dezorganizarea anatomică a insulelor Langerhans produsă de fibroza pancreatică secundară vâscozității crescute a secreției pancreatice. Pacienții cu diabet secundar fibrozei chistice au ca marker pancreatic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
dintre pacienții cu fibroză chistică, iar tulburările insulinosecretorii sunt practic prezente la toți pacienții. Intoleranța la glucoză este dată de dezorganizarea anatomică a insulelor Langerhans produsă de fibroza pancreatică secundară vâscozității crescute a secreției pancreatice. Pacienții cu diabet secundar fibrozei chistice au ca marker pancreatic fibroza, în timp ce la pacienții fără diabet, caracteristică este încărcarea cu țesut adipos (3). O amiloidoză excesivă a fost, de asemenea, raportată (12). Studiul defectului insulinosecretor și cel al insulinorezistenței periferice a furnizat date contradictorii. Logica ar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
cel al insulinorezistenței periferice a furnizat date contradictorii. Logica ar spune că la pacienții care au „secundar” un defect insulinosecretor, sensibilitatea periferică la insulină ar putea fi adaptativ crescută. Deși sensibilitatea HbA1c pentru diagnosticul diabetului zaharat la pacienții cu fibroză chistică este mică, în practică mai mult de jumătate din clinicieni o folosesc, mult mai frecvent decât folosesc hiperglicemia provocată oral, care, de altfel, la copii este mai dificil de efectuat. Recomandările nutriționale din fibroza chistică includ procente mai mari de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
zaharat la pacienții cu fibroză chistică este mică, în practică mai mult de jumătate din clinicieni o folosesc, mult mai frecvent decât folosesc hiperglicemia provocată oral, care, de altfel, la copii este mai dificil de efectuat. Recomandările nutriționale din fibroza chistică includ procente mai mari de proteine și grăsimi alimentare; aportul de glucide trebuie să fie normal, dar mai sărac în fibre; aportul de sare trebuie să fie mai crescut. Tratamentul cu insulină este uneori necesar, deregulă în doze mici. Conduita
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
glucide trebuie să fie normal, dar mai sărac în fibre; aportul de sare trebuie să fie mai crescut. Tratamentul cu insulină este uneori necesar, deregulă în doze mici. Conduita practică de îngrijire a unui pacient cu diabet zaharat secundar fibrozei chistice este redată în Tabelul 2. Neoplasmul pancreatic. Cancerul pancreatic reprezintă a cincea mare cauză de deces în populația generală, iar pentru motive necunoscute, incidența lui este în creștere. Supraviețuirea în cancerul de pancreas este una din cele mai reduse, de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
inferioare. 2. Trombozele arteriale. În etiologia lor sunt implicate următoarele entități patologice: a) ateromatoza pe vase cu stenoze importante sau minime, dar cu placă ulcerată; b) anevrismele arteriale cu o localizare periferică c) alte leziuni vasculare neaterosclerotice: displazia fibromusculară, boala chistică adventicială, trombangeita obliterantă, boala Takayasu, arterita cu celule gigante; d) disecția arterială e) cauze extrinseci: traumatisme penetrante sau iatrogene (metode invazive terapeutice și diagnostice), compresii externe (sindrom de apertură toracică superioară, sindrom de compresie poplitee); f) alte cauze: boli hematologice
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
72 de localnici care au fost descoperiți a avea anevrisme: 37 (51%) implicau aorta ascendentă, 8 (11%) arcul aortic și 27 (38%) aorta descendentă toracică. Cauza a fost disecția de aortă în 53%, ateroscleroza în 29%, aortita în 8%, necroza chistică a mediei 6% și sifilis 4%; 25% din pacienți au avut un anevrism aortic abdominal infrarenal concomitent, o incidență asemănătoare (28%) fiind raportată de Presller și McNamara [7]. Într-o expunere a 1510 pacienți cu anevrisme aortice, Crawford și Cohen
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
de tulburările distrofice ale mediei, pe de o parte, și de ateroscleroză pe de altă parte. În primul caz e vorba mai ales de afectări ale aortei ascendente și arcului, a căror frecvență pare a crește în ultima vreme. Necroza chistică a mediei și degenerescența mixomatoasă afectează frecvent rădăcina aortică, inclusiv inelul aortic și chiar cuspele valvei aortice. Fragmentarea fibrelor elastice este un proces normal în cadrul îmbătrânirii. În unele cazuri, aceste procese pot cuprinde arcul aortic și chiar toată aorta. Aceste
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
care definesc localizarea și extensia afectării aortice: DeBakey, Stanford și respectiv descriptivă. ETIOPATOGENIE Afecțiunea survine cel mai frecvent între 40-70 de ani, cu o predominență netă la bărbați. Factorul predispozant major al disecției de aortă îl reprezintă degenerescența sau necroza chistică mediană, care este frecvent o caracteristică intrinsecă a câtorva defecte ereditare ale țesutului conjunctiv (în special sindromul Marfan și Ehlers-Danlos), ea survenind de asemenea în caz de stenoză de istm aortic, bicuspidie aortică și hipoplazia aortei. Nu este clar de ce
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu margini bine definite, structură neomogenă, cu arii hipodense și calcificări și priză crescută pentru contrastul iodat intravenos. Scintigrafia tiroidiană Arată existența a două zone separate de captare a radiotrasorului: una la nivel cervical și cealaltă la nivel mediastinal. LIMFANGIOMUL CHISTIC CERVICO-MEDIASTINAL (HYGROMA) Anatomie Este o malformație congenitală a sacului limfatic jugular, care poate fi semnalată de la naștere sau chiar in utero (prin ecografie fetală) [20]. Se dezvoltă din regiunea cervicală, în vecinătatea venei jugulare interne și a rădăcinilor nervoase C3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
frenic, pătrunzând la nivelul mediastinului visceral prin spațiul dintre vena și artera subclavie, ajungând în aria sacului limfatic subclavicular primitiv. Dacă dezvoltarea acestei malformații continuă, se pot produce compresiuni și devieri traheale sau esofagiene la nivelul mediastinului visceral sau, formațiunea chistică poate trece anterior de arcul aortei, la nivelul mediastinului anterior, în regiunea timusului și anterior de sacul pericardic. Simptomatologie Majoritatea pacienților sunt asimptomatici. Uneori se pot remarca simptome respiratorii la naștere, date de posibila compresie traheală sau de infecțiile pulmonare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
și poate fi transiluminată. Uneori se poate asocia cu chilotorax [21, 23] sau cu chilopericard. Examenul radiologic standard Radiografia toracică evidențiază prezența unei mase mediastinale care poate să producă devierea traheei sau a esofagului la nou-născut. Ecografia Poate stabili natura chistică a formațiunii cervico-mediastinale. Examenul CT Nu furnizează elemente diagnostice în plus față de ecografie, fiind în același timp iradiant și scump. LEZIUNI ALE SCHELETULUI TORACIC Leziunile scheletale ce mimează prezența radiologică a unei formațiuni tumorale mediastinale sunt cel mai frecvent tumori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de distrucții osoase vertebrale. LEZIUNI ALE CANALULUI SPINAL TORACIC Meningocelul anterior Anatomie Reprezintă o protruzie (herniere), mai mare sau mai mică, a meningelui spinal, printr-una sau mai multe găuri intervertebrale. Această pungă meningeală se dezvoltă sub forma unei formațiuni chistice localizată în șanțul paravertebral. De aceea, din punctul de vedere al poziției față de coloana vertebrală el poate fi denumit mai corect meningocel lateral. Manifestări clinice Deoarece majoritatea meningocelelor (85%) apar la pacienți tineri, cu boală von Reckinghausen (neurofibromatoză), ele pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
la nivelul leziunii vertebrale [18]. Examenul radiologic standard Evidențiază o masă bine delimitată paraspinală, însoțită de cifoscolioză, eroziuni la nivelul vertebrei dorsale adiacente, lărgirea găurii de conjugare și subțierea coastei vecine cu leziunea. Examenul CT Este esențial pentru stabilirea naturii chistice a leziunii paravertebrale și pentru stabilirea relației cu coloana vertebrală. Atunci când există dubii diagnostice, mielografia-CT cu metrizamidă este tranșantă [25]. HEMATOPOEZA EXTRAMEDULARĂ INTRATORACICĂ Anatomie Reprezintă o dezvoltare hiperplazică a țesutului hematopoetic ectopic ce apare în cadrul unor forme severe de anemie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
înconjurător, cu densitate lichidiană, fără adenopatii mediastinale sau hilare. Examenul RM Își găsește utilitatea în special în CH complicat sau în echinococoza alveolară. Ecografia Ecografia transtoracică relevă caracterul transonic al formațiunii. Ecografia abdominală poate decela prezența concomitentă a unor imagini chistice și la nivelul ficatului, datorită asocierii frecvente a celor două localizări. Examenul bronhoscopic Este util mai ales prin datele „negative”. Totuși bronșiile pot fi comprimate din exterior și stenozate de către formațiunea chistică. Examenul sputei Poate evidenția prezența de material hidatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]