610 matches
-
și de licheni mă țin de coama lui ca de un drug de lemn mă pierd în zare, prind rădăcini în nodul orizontului acolo unde ziua lăcrimează și noaptea abia de se înfiripă universul e un coșciug imens, mă lăfăi, chiui, urlu nimeni nu bagă de seamă că-s fibra naiului din mâna unui maestru clandestin și chiar piciorul mesei pe care sunt întinse bucate multe de fruntea mea se gudură atât pisicile flămânde cât și sufletul unui nebun ce dă
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
de ceterași, la cântec și la joc. Un moment important este atunci când socăcița aduce o găină împodobită cu struț, pe care urmează să o dea la naș. Pornind de la bucătărie și îndreptându-se spre masa nașilor, acompaniată de primaș, aceasta chiuie: Din jocurile mai mult jucate la nunți erau: „De-a lungul” și „Învârtita”, jocurile feciorești ca: Sârba, Brâul, Bătrâneasca și Cernuta. După chiuitul găinii starostele adună cinstea, începând de la nași și continuând cu toți mesenii care îi cinstesc pe miri
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
se uită spre soare și zice : „Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se cântă și se „chiuie” (se strigă). Ajunși la casa miresei are loc un dialog între cei doi grăitori. Grăitorul miresei așteaptă cu poarta închisă și nu-i lasă să intre, îi întreabă ce caută și de unde vin. Celălalt grăitor spune că ei vin „de la
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
descrieri, ne limităm la prezentarea momentelor mai importante așa cum le-a consacrat tradiția la Huța. Sâmbătă seara, zi premergătoare nunții, tinerii satului - feciori și fete - adunau la casa ospățului, nu întotdeauna aceeași cu casa mirelui, unde, în timp ce unii jucau și chiuiau, druștele confecționau steagul nunții. Pe o bată de lemn împistruită (incrustata cu motive geometrice), cu o cruce la unul dintre capete, de obicei una folosită și la alte steaguri, era prinsă o năframa de păr (băsma de lâna) împodobita cu
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
Străină până-oi muri M-ai dat mamă-n miez de noapte Străină până la moarte. Înainte de a pleca la biserică pentru oficierea căsătoriei religioase, mirele însoțit de nânașii de cununie, chemători, stegar, ceterași și alaiul neamurilor mergeau la casa miresei chiuind și cântând: Noi merem după mireasă Nu știu afla-o-m acasă? O-m află de-a bună sama Ca de-un an sau doi ne cheamă Mai bine de-un an, ori doi Și tot uită după noi Pe
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
sau una dintre druște mai bună de gură, închină nânașilor o găină fiarta așezată pe un paltou și ornamentata cu grijă, prilej de dialog hăzos cu nânașa, căci ea era cea cu care înturna răspunsul. În acompaniament muzical, socăcița/drușca chiuie: La aceasta stăruitoare invitație, nânașa punea banii în pliscul găinii și răspundea (sau nu) socăciței. După plata găinii răspunsul (dacă îl dă) nănșei, socăciț îi spunea: Trecerea în rândul femeilor căsătorite a nevestelor era marcată de renunțarea la părul lung
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
se duce și pune apa de la baia copilului la rădăcina unui măr sau păr pentru a crește copilul frumos și sănătos ca pomul respectiv. Apoi moașa se așază pe covata întoarsă și femeile o înconjoară de 3 ori, dansând și chiuind. După toate acestea, moașa trebuie să sară peste covată, cântând și provocându-le pe nepoatele care-și doresc un copil astfel: "Hai, săriți peste covată,<br>S-aveți și voi câte-o fată<br>Dar săriți mai 'năltișor,<br>S-
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
plâns, probabil gândindu-se că nu așa își imaginase ea ziua în care va deveni soție. Înduplecat de tristețea ficei sale, socrul mic dă poruncă tuturor să înceapă petrecerea în adevăratul sens al cuvântului. Nuntașii încep să danseze și să chiuie, iar după câtva timp casa începe să se cutremure și prin pereți pătrunde țeava unui tanc sovietic. Soldații ruși întră în casă, împușcându-l pe socrul mic și luându-i cu ei pe ceilalți bărbați. Președintele Sfatului Popular a fost
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
zicând că acela este "„copilul meu cel mai mic”") și să se lupte cu un urs (despre care spune că este "„un unchiu bătrân de 999 de ani și 52 de săptămâni”"). Urmează o întrecere de chiuituri în care dracul chiuie de se cutremură pământul, răsună văile și clocotesc mările. Nepărând a fi impresionat, țăranul îl avertizează pe drac că țipătul său îl va asurzi și-i va distruge creierul, așa că-l leagă cu un ștergar la ochi și la urechi
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
de român necăjit? Într-o clipă să-l găsiți Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân’ zărea într-o movilă Un român arând în silă Și movila brăzduind Și din gură chiuind: - Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tăpșan! Cei panțiri descăleca Pe român îl fereca, La Vaslui îl aducea Și la Domnul mi-l ducea: - Măi române să n-ai teamă Spune nouă cum te cheamă! - Teamă n-am
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]