701 matches
-
electoral nu a rezolvat nicăieri și niciodată problemele care hăituiesc o națiune. Mai degrabă le-a cronicizat. A da mere pă pere e un sport național care ne-a dus la multe dezastre. Înțeleg nemulțumirea, chiar disperarea unui electorat aruncat cinic din dezamăgire în dezamăgire. Dar dacă nu vom învăța că, singură, nemulțumirea nu rezolvă nimic, atunci chiar există ceva mai mult decât o brumă de adevăr în spusa potrivit căreia fiecare națiune își are conducătorii pe care îi merită, iar
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
au găsit câțiva naivi care să creadă în povestea cu un „lup tânăr și reformist”, sătul de „ezitările, tergiversările” „contra-reformistului” Iliescu, astăzi, încercând să joace o carte asemănătore, dl Năstase ar putea să constate că naivii de ieri au devenit cinicii de azi. Cu alte cuvinte, s-ar putea trezi confruntat, din direcții pe care nici nu le bănuiește în acest moment, cu foarte molipsitorul „a se scuti, Adi dragăț”. De fapt, că e vorba de Putere ori de Opoziție, politica
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
aceste cauze. Să le luăm pe rând. a. Dacă Orientul Mijlociu nu ar fi avut rezervele de petrol și gaze pe care le cunoaștem, niciuna din marile puteri nu ar fi dat o atenție deosebită zonei. Cu riscul de a părea cinic, sunt convins că pe americani și pe aliații lor apropiați (Anglia) i-ar fi durut în cot de Saddam Hussein, de dictatura lui și de prezumtivele lui arme de distrugere în masă. Economia lumii de azi, însă, nu poate funcționa
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
rațiunii, locuitorii duc parcă la îndeplinire profeția lui Socrate că după moartea lui cei care l-au condamnat vor petrece restul vieții dormind. În această lume coborând spre amurg, sătulă de ea însăși, singura apariție insolită este extravagantul Diogene, milogul, cinicul, fanfaronul, care își refuză orice confort și dă lecții oamenilor din butoiul ales ca domiciliu. Cu atitudinile sale mereu șocante, filosoful nu se lasă descifrat ușor, iar nevoia lui de independență absolută poate fi înțeleasă în chip diferit : A fost
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
verifice actele, Diogene se proclamă din nou om liber și cetățean al lumii aflat deasupra rigorilor legilor ateniene : libertatea este înlăuntrul meu și n-o puteți închide (p. 118). Pasiphon, fiul lui Aristodem, este atras de spiritul de frondă al cinicului și îl îndeamnă să-i strângă pe tineri în jurul lui spre a zgâlțâi din temelii societatea coruptă, Diogene respinge ideea de luptă și afirmă că nu are talent și nici ambiție de conducător, fiind atras doar de singurătate (p. 122
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îi alege ca protagoniști pe doi mari poeți latini preocupați în operele lor de scurgerea inexorabilă a timpului : Horațiu, autorul odelor clipei trecătoare, și Ovidiu, cântărețul elegiilor surghiunului echivalat cu moartea. În dramele sale consacrate lui Socrate, Platon și Diogene cinicul, Dumitru Solomon pornește de la cele mai cunoscute texte filosofice, memorialistice și doxografice compuse de Platon, Xenofon și Diogenes Laertios cu privire la cei trei gânditori elini. Dramaturgul folosește aceste surse spre a pune în discuție modelul existențial și crezul protagoniștilor : Socrate se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Și evident că noi îl susțineam pe Ticu Dumitrescu. Și aveam invitați din toate partidele aflate în arcul guvernării și din opo‑ ziție. Din partea opoziției venise Ioan Mircea Pașcu, care este un om foarte inteligent, deși cât se poate de cinic. Mircea Ionescu-Quintus era din partea liberalilor. Încerc să-mi amintesc cine era din partea PNȚCD. Cineva des‑ tul de sus în partid. Toți erau contra ! Toți din vechile partide istorice voiau ca arhivele să rămână la servicii ! Mona Muscă, care l-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
am să-l aud în mahalale, nici măcar acolo nu vei avea loc de bună ziua, iar o pâine nu știu cine îți va mai servi, când terminăm noi ce avem de povestit despre dumneata, iar domnul elegant s-a ridicat de la masă, zâmbind cinic, și l-a salutat pe Cristi. Și, într-adevăr, se vedea izgonit până și din cele mai ieftine și mai împuțite crâșme, pe când cântăreți fără mari voci și cu un repertoriu sărac, dar care învățaseră lecția și se vânduseră cum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Ioan Alexandru. Da, Nichita, prietenul meu și marele poet profesa uneori - doar În discuții amicale, e drept! - ambiții și orgolii naționale, deși eu Îi atrăgeam atenția că În felul acesta măcinăm la moara dictatorului și a haitei lui de profitori cinici! Iar Noica, se știe, credea, sărmanul, că Occidentul se află În criză! Da, bineînțeles că, istoric vorbind, există forme ale crizei nu numai economice În lumea pestriță a Occidentului, dar... acest lucru nu poate fi constatat dinlăuntrul unui sistem profund
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu-i spusesem că-l văd pe Bernard, dar a avut Noël grijă să-i spună că ne mai văzuserăm, fapt ce i-a prilejuit lui Ivasiuc observația, privindu-mă în ochi, deoarece mă roșisem, probabil, că „așa sunt jurnaliștii: cinici!”. În seara aceea lungă, ce s-a continuat până dimineață, spre zori, „cei doi”, Bernard și Ivasiuc, s-au „ciondănit” serios. De altfel, de la primele „aperitive”, Bernard i-a pus lui Ivasiuc banda cu o emisiune ce se dăduse pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai mult sau mai puțin mutuale complicități și, printre primii, trebuie să dau exemplul lui Zaharia Stancu, căruia încă și azi unii îi poartă o bună amintire. El a fost nu numai „martor”, dar și „complice” șefilor barbari, inculți (cu excepția cinicului Leonte Răutuă, ai culturii staniliste, când ocupa posturi înalte și veștejea în fraze dure, deloc echivoce, nu numai pe „slugile culturii occidentale”, dar și pe Maiorescu, Lovinescu, Blaga, ca și pe alți stâlpi ai modernității românești, executând, cu un anume
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Să rămânem pragmatici. Să ne obișnuim cu ceea ce e mai aproape, mai palpabil: faptele și nu zisele. Chiar și redus astfel la cele dobândite în cursul vieții, exercițiul va rămâne unul dezinvolt și îndoielnic prin aceea că-l forțează pe cinicul care face oficiul de jurat să categorisească și să tipizeze. E o nesocotință, i se va spune cu bună-credință să pui în același sac, ici, ulema* și pe adeptul sufismului, pe Abd el-Kader și pe molahul Omer, colo pe "evreul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
acum strânse În jurul unui brad, mai mult sau mai puțin Împodobit, brad nu neapărat de ele tăiat, dar tăiat totuși și care, din acest motiv a Încetat a mai fi un producător de oxigen. Chiar dacă nu se cade să par cinic Într’o astfel de zi, v’aș liniști eventuala remușcare arătând că cealaltă jumătate a familiilor românești, anume aceea rurală, a compensat pierderea eliminând, tot În acest timp, câte un consumator de oxigen: au tăiat câte un porc. Deci suntem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de a fi infiltrat de către grupurile de crimă organizată în maniera descrisă mai devreme. În pofida caracterului aparent șubred al argumentelor în favoarea corupției, este adevărat că formele specifice ale corupției, fiind complexe și inevitabile, pot necesita un răspuns pragmatic. Așa cum observă cinic Williams, ,, În ochii moralistului, corupția este întotdeauna o calamitate, dar liderii politici recunosc că uneori este de preferat posibilelor alternative" (Williams 1987: 6-7). În mod asemănător, într-un studiu mobilizator și bine conceput, bazat pe cercetări întreprinse în New York, Anechiarico
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
într-o Cameră a Comunelor reformată, acum reprezentanta majorității populației adulte a țării 15, o astfel de corupție persistă, și de ce în special Partidul Liberal, atât de nobil (ca să nu spunem pedant) în declarațiile sale publice, a fost atât de cinic. În mod evident, motivul principal a fost asigurarea finanțării partidului și cel secundar rent-seeking-ul personal efectuat de o nouă specie a politicianului național. În plus totuși, Searle observă că Partidul Liberal, spre deosebire de Conservatori, care realizaseră curând nebunia sprijinirii pe micii
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
de coerență. De-aia nu mă recunosc în literatura care se scrie. Am fost la un singur cenaclu, dar discuțiile cu Pif erau mult peste discuțiile de acolo. Care propuneau incoerența ca metodă de lucru. Era la modă să fii cinic. Rău. Îi ascultam pe puștii care-și povestesc isprăvile. „Io nu sunt sănătos!“, se dădeau ei rotunzi. Să fii nebun e de bonton. E marfă. Banalizarea nebuniei. Nebunia ca blazon. Carte de vizită. Singura soluție dacă vrei să înțelegi ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și taică-său), nici o teamă de note proaste și nici ambiții după premii și recom pense (ca și la taică-său). I-a stricat cumva?... Ți-a stricat cum va?... are tot dreptul să mă Întrebe, zâmbind pe sub mustață, „temperamentalul“, cinicul și mizantropul iubitor mai abitir al cățeilor și pisicilor de pe stradă decât al oamenilor. Profesorul nostru de franțuzește, un anume Dumitrescu, putred la fizic și la moral, spectral și sardonic, ne Îngheța sân gele când intra În clasă ca să puie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
MAI VINDECE NICI O DATĂ AMIN 1932 N-AM CUNOSCUT FEMEILE DIN „șANTAN“, DUPĂ CARE SE dădeau În vânt tinerii mei colegi provinciali, depravați Încă din leagăn de aceste păsări călătoare din oraș În oraș, dintro țară În alta. Costică Dissescu, cinicul epicurian, răspundea Într-un „șambru“ de la Capșa unei frumoase franțuzoaice, nimfă pro fesională În galant turneu prin Valahia noastră și care, avizată, Îi cerea pezevenghiului de boier român, cărpănos, chiulangiu și peltic de felul său, banii Înainte: Ma ser, tu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
comandate de tot felul de mârlani, care se umpleau de bani, dar, când se ivea ocazia să se simtă și ei bine o jumătate de ceas, se uitau unii la alții și se întrebau: „Cum adică să te simți bine?!“ Cinicii din rândul întâi Cei care te descurajează când e să-ți alegi un drum în viață sunt mai mulți și mai convingători decât cei care te încurajează. Se socotesc îndreptățite să-ți spună un „Nu“ sigur pe el mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
sorții îl desemnaseră în seara aceea drept provincialul care trebuia batjocorit. Totuși, analiza serioasă a bărbatului cu mâneca hainei prinsă de umăr, ca invalizii de război, cu un ac de siguranță, i-a făcut mai mult sânge rău decât miștoul cinicilor. Ceea ce-l supăra foarte tare era o întrebare ce permitea numai un singur răspuns, lipsit de echivoc: de ce, dacă-i detesta pe șmecherașii din rândul întâi și ar fi trebuit să ia aminte la opiniile judicioase ale ciungului, în sinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ajuns în librării, Șerban a dat un interviu într-un cotidian de mare tiraj, mărturisind că se achită de o datorie de onoare. „Când eram mai tânăr - a spus Șerban în interviu -, era cât pe-aci să merg cu turma cinicilor, care nu lasă nimic în urmă, și să-l ignor pe singurul om care m-a îndreptat către adevăr.“ Ceea ce nu spunea Șerban era că ciungul murise demult, iar el amânase la infinit momentul în care urma să-i mulțumească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nou „pe drum“, cu scutul În mînă și simțind „coastele lui Rocinante“ sub călcîie. JURNAL DE CĂLĂTORIE ÎNSEMNĂRI DINTR-O CĂLĂTORIE PRIN AMERICA LATINĂ ENTENDÁMONOS Să ne Înțelegem Aceasta nu este istoria unor fapte eroice sau simpla povestire a unui cinic; cel puțin, nu asta vreau să fie. Este o scurtă privire aruncată asupra a două vieți care au mers În paralel o vreme, avînd speranțe similare și visuri convergente. În nouă luni de viață, unui om Îi pot trece prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
se Întoarce În ordinea firească a lucrurilor. El fuge din necunoscut În viața obișnuită; se resoarbe din fabulos Într-un anonimat care-l va lăsa să se odihnească; vrea să nu se mai teamă și să nu mai stea Încordat. Cinicul Ulise crede, În sfîrșit, În ceva. A rătăcit pentru a Învăța să iubească stabilitatea. Cea mai importantă descoperire a aventurii lui e că nu poate trăi decît În ceea ce o contestă. Și vorbește iarăși despre insula lui ca despre o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
văzut astăzi cum spunea regizorul Marelui jaf comunist, Alexandru Solomon ca un proto-reality-show. Combinat cu un snuff movie : toți protagoniștii Reconstituirii sunt morți au fost omorâți... Dar e puțin probabil să existe sau să fi existat un regizor-scenarist atât de cinic precum regizorii-scenariști ai Republicii Populare Române. ”Artiști emeriți”, când nu artiști ai poporului, aceștia au ridicat crima de stat la rangul uneia dintre artele frumoase ; în orice caz, au ridicat-o la rangul de film. Reconstituirea lui Calotescu nu e
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
să-l cauți tu, îi spun eu încet, aproape în șoaptă, eliberîndu-i mîinile. "Aș vrea să-l găsesc eu, / Înaintea hoților de lucruri sfinte", adaug, apoi mă plec și iau de jos sacoșa, vrînd să mă îndrept spre ușă. Ești cinic, Mihai, îmi spune ea pe un ton amar. Uneori, aprob eu din cap, chiar și cinismul poate da roade comestibile. Prefațîndu-ți volumul, un critic a spus: "S-ar părea că Ina Cristian a găsit arcușul sfînt..." Acum, vin eu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]