9,500 matches
-
n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis ” și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva ” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste. Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserică Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urmă rugăciunilor care se făceau lângă
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
știm pentru că nu i-a revendicat nimeni . Alții au luptat și au rămas în viață , răniți sau nu , după șansa fiecaruia . Dar fără rămânerea lor în viață , poporul nu ar fi câștigat . Niciun război nu se câștigă de către morți . Morților , cinste și respect ; viilor , rămașilor , ce le oferim ? Cândva , nu de mult , Parlamentul le-a recunoscut meritele și a dat o lege a recunoștiinței , poate și a respectului . Ce ce vrea acum , să retragem respectul pentru acești oameni care au făcut
Comunicat către parlamentari şi jurnalişti [Corola-blog/BlogPost/93703_a_94995]
-
suntem și de ce credem așa Acest demers generează mai ales autostereotipuri ale românilor. Avem o părere bună despre noi, considerând că suntem persoane ‘calde’ (ex. primitoare/ospitaliere/toleranțe/altruiste, etc.) și ‘inteligente’ (ex. inteligente/creative/cu abilități peste medie, etc.). Cinstea, care apărea că o caracteristică autoatribuită importantă a românilor atât în analizele din 1988, cât și în cele din 1993 (vezi Chelcea, 1994), începe să dispară în analizele din 2005 și 2007 (vezi Glaveanu, 2007) și nu ocupă o poziție
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
românește, a contribuit nemijlocit la trezirea națională, românii locali au demonstrat că își iubesc cu adevărat graiul matern - Limba Română a obținut statut de limbă regională. Ce-i drept, decizia hotărâtoare de a-și pune Graiul Matern la loc de cinste pentru a se bucura de aceleași drepturi ca și limba de stat, ucraineana, a fost adoptată încă cu un an în urmă, la sesiunea Consiliului Sătesc din 23 octombrie 2012. 10 deputați, prezenți în sală, din cei 16 existenți, au
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
Neam. Și adevăratul român, Iancu POPESCU, deputat în Consiliul Sătesc Cupca, n-a țipat în gura mare că e patriot, cum o fac unii, dar a demonstrat prin osârdia și străduința sa de a pune Graiul străbunilor la loc de cinste, alături de limba de stat, cea ucraineană, ceea ce constituie, pentru noi, românii, o șansă reală de păstrare și perpetuare a graiului matern, de folosire a lui în toate domeniile, că e demn de a se numi Român. Sincer vorbind, am și
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
servite, între altele, și mîncăruri tradiționale românești’’. Ne propunem să revenim cu o relatare mai amplă asupra evenimentului de la Toronto, la care ne place să credem că am participat și noi, chiar dacă numai cu gîndul la prietenul nostru, care face cinste școlii medicale și muzicale clujene. Michaela Bocu m.bocu@ziarulfaclia.ro
Diplomă pt. medicul George Freundlich [Corola-blog/BlogPost/93747_a_95039]
-
lui. Da. Dar acest lucru nu e un subiect de luat cu ușurință, deoarece implică foarte multă responsabilitate și nu e un joc de câteva piese de teatru pe scena vieții. E frumos să existe o zi de sărbătoare în cinstea dragostei pământene, însă dacă această dragoste se reduce la niște senzații și atât, atunci nu este vorba despre dragoste, ci despre trăiri fiziologice și emoții fugare, ce aduc uneori multă dezamăgire, deoarece „dezmierdările sunt înșelătoare”, și fac să pară „erosul
DESPRE SĂRBĂTORIREA DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377105_a_378434]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > NU SCRIU NIMIC! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Nu scriu nimic! doar fac din șoapte-o carte să râdă-mpovărat în cinstea mea, să vadă cum se stinge-n ea o moarte și alții cum în brațe o vor lua. Nu scriu nimic! doar împletesc cuvinte din roua gândului ce-mi curge-n toc amară, bucăți din suflet cad pe foi cuminte
NU SCRIU NIMIC! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382170_a_383499]
-
ochii ei, de-aceea îngăduia fără frică să-i fie acoperit capul. De câte ori la ceas de apus, în zi de vânătoare, atentă, Makhan nu-i curățase de sânge ghearele păsării?! Și zâmbind, își zicea încântată: „A fost o vânătoare pe cinste! Și lupii s-au mai dat spre munte ! Un timp vor fi stăviliți! Mai puțini cu doi, luați zălog în gheare de Akhnu pentru stricăciunile făcute în turmele de capre și în herghelii!” Cum să nu se-ncreadă Makhan în
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
vulpi. Nesocotiții de soartă privesc la ei cu jind, căci n-au alături decât resturi de capră și câte-un amărât de vătui. Oricum, toți sunt prinși de zor. Întrecerea e pe sfârșite. Încheierea? Răsplata urmată de-o masă pe cinste când se va striga îndelung numele vânătorului celui mai iscusit. Printre iurte, preajma se dezgheață. Parte din prăzi pregătite pentru ospăț sunt stropite din plin cu arkni fiert și ceaiul cu lapte. Doar Makhan întârzie s-apară. Cei care-o
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
nostru Iisus Hristos - Marele Arhiereu, pe care înaltpreasfinția voastră l-ați cinstit și l-ați slujit întotdeauna cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Înaltpreasfinția Voastră, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
a mai viețuit unul dintre apropiații, discipolii și ucenicii cei iubiți ai vrednicului ierarh, în persoana Preacuviosului Părinte Arhimandrit Ioan Iovan, care l-a pomenit cu atâta venerație, respect și recunoștință!... Nu în ultimul rând muzeul ctitorit și organizat în cinstea aceluiași distins ierarh, martir și slujitor al bisericii din perioada interbelică - Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei... De fiecare dată, când ne întâlneam, îmi vorbea mult și profund despre anii închisorii comuniste, despre prigoana și urgia comunistă ce s-a abătut
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
capul meu, gemu spiridușul, asta mai lipsea acum! - Cu ce ai venit? Moș Crăciun îi făcu semn lui Moș Ene să ia loc la masă și să se servească din turta dulce cu ornamente de zahăr, așezată la loc de cinste, pe un suport etajat, în formă de brăduț. Te-au adus norișorii de zăpadă? - Nici gând! M-a adus Ștefania, micuța prințesă a florilor de gheață, cu săniuța ei. Am găsind-o împodobindu-mi ferestrele și am rugat-o să
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
TIRANUL BARBAR a căzut! Bucureștiul e al nostru! Țara e din nou a noastră, a românilor. Să ne unim, să chibzuim împreună, să ne construim o soartă pe veci liberă! TRĂIASCĂ LIBERTATEA! TRĂIASCĂ POPORUL ROMÂN! TRĂIASCĂ LIBERTATEA! TRĂIASCĂ POPORUL ROMÂN! Cinste vouă! Ora 8 dimineața. Ministerul Agriculturii. Soldați cu fețe de încă, aproape, copii au fost aliniați cu fața spre stradă, conform ordinului primit. Femei din mulțime, unele ar putea să le fie mame, le striga doar atît: «De ce-ați
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
au trecut decît cîteva minute de cînd Dictatorul și-a anunțat ultimul său decret și cel mai scurt, cel fără viața măcar o singură secundă. Vuietul a ajuns pînă la el: trec tancuri - se retrag. Și mulțimea aclamă. Mulțimea strigă “Cinste vouă!” și-i îmbrățișează pe soldați, le oferă flori, le întind pîini. Da, armata nu vrea să tragă în popor. Oamenii au lacrimi în ochi, lacrimi strînse acolo de ani și ani, de aproape un sfert de secol cît un
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
întreaga adunare cîntă “Deșteaptă-te române“. Această impresionantă manifestare românească este curmată de apariția a două noi blindate. Tot în măre viteză. Se înregistrează primul rănit, un om în etate, care a încercat să fixeze un steag tricolor în turelă. Cinste gestului eroic al acestui om. În jurul demonstranților mase compacte de oameni privesc. Privesc și așteaptă. Așteaptă ce? Declanșarea propriului lor curaj. Și, din cînd în cînd, în masă, aceștia pornesc, alăturîndu-se demonstranților care aplaudă. Dinspre Piața Unirii se îndreaptă o
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
facem atîția și atîția ani - gîndurile noastre se îndreaptă și spre voi, dragii noștri tricolori care, în pofida condițiilor vitrege de pregătire și de participare la cele mai importante competiții sportive internaționale, v-ați străduit și ați reușit să reprezentați cu cinste poporul din care faceți parte, ați reușit să dovediți de atîtea și atîtea ori că fiii acestui pămînt pot face - măcar prin intermediul întrecerii sportive - să se vorbească pe toate meridianele, cu stimă și respect, de ROMÂNIA. Vouă, celor care, cu
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
eroice, așa cum este firesc așa cum am dorit-o întotdeauna. Trăiască România, trăiască libertatea! Redactorii noului ziar “Libertatea” saluta curajul, Inițiativa și victoria colegilor de la Radioteleviziunea Română, care, începînd de azi, prezintă bucureștenilor și întregii țări adevărul. Salutam intelectualii care fac cinste orașului și țarii, salutăm muncitorii, salutăm pe toți cetățenii Capitalei angajate, împreună cu țara, pe drumul unor înnoiri istorice. AZI LA ORA 15 S-A CONSTITUIT ÎN CLĂDIREA PALATULUI “UNIVERSUL”, SINDICATUL LIBER AL ZIARIȘTILOR DIN BUCUREȘTI. CETĂȚENI! Marea victorie a fost
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
75, 80, 85, 90 ori 95 de ani. Uneori, contribuția autorilor la volum se constituie din texte închinate personalității respective, în alte cazuri, este vorba de o culegere de studii In honorem... Dacă acela sărbătorit este universitar, cartea realizată în cinstea sa este realizată în cadrul facultății unde funcționează sau a funcționat, asumânduși responsabilitatea redactării lucrării membrii catedrei căreia omagiatul șia închinat viața, foștii discipoli și colegi. Domnul Profesor a fost omagiat în acest fel de către colegi, prieteni, oameni de cultură și
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
infatuați, apăruți ca ciupercile pe dealurile Țării, ucid animalele cu carabine încrustate cu aur. De ce doar în țări din lumea a treia se organizează partide de masacrare a animalelor, nu și în țările așa-zis civilizate? Nu-i chiar o cinste că bancherul acesta vînător e român. Un român adevărat nu lovește în poporul din care face parte, nici cu arma, animalele, nici cu clauze și dobînzi frauduloase. Vă dați seama ce suflete au acești killeri? Anul acesta, militanții pentru protecția
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
este foarte amărâtă, nu doar uitată, părăginită. Însă poate avea o soartă bună așa cum a avut, de curând, Crucea de pe Molomoț, care a stat și ea vreo 50 de ani ascunsă. Și iată că acum este pusă la loc de cinste și deja a reintrat în circuitul de vizitare al orașului. Sinaia, Orașul Elitelor... Care sunt elitele pe care le vom regăsi în paginile acestei cărți? Elitele încep cu familia regală, trec prin mari personalități politice și istorice și continuă cu
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
s-a remarcat prin actul de cultură în sens larg, fiind organizatoarea a zeci (în timp, poate sute) de lansări de carte, nu doar în profilul strict, ci și de carte memorialistica, de cultură, de artă, inscriindu-se astfel cu cinste pe primele locuri în promovarea cărții că vector de informare, de educație, de instrucție, de cultură, al menținerii obiceiului și nevoii, (cel putin a intelectualului acestor timpuri...) de a avea permanent contact cu pagina tipărită, nu doar cu ecranul și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
prezentă în volum cu destăinuiri mai vechi. La Bușteni poeta este prezentă și binevenită, alături de profesorul Simion Bărbulescu, soțul său. Lumea nu i-a uitat nicicum. Cenaclul ploieștean așteaptă oameni cu har, cu frumoasă alcătuire, al căror talent să facă cinste istituției. Vor veni, sunt convins, zile mai bune. L-am adus în atenție, grație unor oameni care i-au știut suferințele și bucuriile și au fost solidari în a-l reaminti, pe Ioan Grigorescu, scriitor și cineast ploieștean. Ne-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93271_a_94563]
-
acest motiv, ura, invidia și resentimentul îi vizează pe cei care te pun într-o situație de inferioritate morală, și nu pe îmbogățiți, hoți și escroci. Triumful în linie al "baronilor" la recentele alegeri, disprețul pentru discursul moral, onoare și cinste sunt dovezile cele mai limpezi că ne aflăm într-o fundătură de unde sunt șanse minuscule să mai ieșim vreodată. Jignim, înjurăm, denunțăm și complotăm în draci, dar nu ne trece prin cap să ne cerem scuze nici măcar când ni se
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
dreptatea deșuchiată în Europa! Turnători dovediți, în loc să-și toarne cenușă în cap, să fugă departe de privirile dezaprobatoare, își clamează ba "patriotismul", ba "competența științifică", ba "măreția personalității". Plagiatori nerușinați și hoți de voturi pozează în reformatori și apostoli ai cinstei și legalității, lăsând pe alții să-și ceară scuze. Activiști venali și securiști reprofilați în oameni de afaceri nu s-au oprit din goana înavuțirii nici măcar o clipă pentru a cere iertare pentru dezastrul lăsat în urmă, pentru ruina în
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]