683 matches
-
ceară și să ascunzi căpățâna în spatele casei cuiva, iar omul acela nu-și va mai găsi în veci somnul. După cum spune Teofrast, citește Mona, bulbul de bujor trebuie să-l scoți din pământ doar noaptea, pentru că, dacă te vede o ciocănitoare, orbești. Dacă ciocănitoarea te vede când tai rădăcina plantei, te alegi cu prolaps anal. Și Helen zice: — De ce n-am acum un pește... După cum spune Mona, nu e bine să omori oameni, pentru că asta te îndepărtează de condiția umană. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ascunzi căpățâna în spatele casei cuiva, iar omul acela nu-și va mai găsi în veci somnul. După cum spune Teofrast, citește Mona, bulbul de bujor trebuie să-l scoți din pământ doar noaptea, pentru că, dacă te vede o ciocănitoare, orbești. Dacă ciocănitoarea te vede când tai rădăcina plantei, te alegi cu prolaps anal. Și Helen zice: — De ce n-am acum un pește... După cum spune Mona, nu e bine să omori oameni, pentru că asta te îndepărtează de condiția umană. Ca să justifici omorul, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ducea viața între studiu, politică și chiolhanuri... Un castel! Regele avea un castel într-o grădină nemaivăzut de frumoasă. Acolo era un pom cu mere... Mere Golden (nu de aur). Însă de la o vreme acolo își făcuse sălaș o pasăre. Ciocănitoare! Nu-i așa, bunicule?! Schimbând piciorul stâng pe cel drept, cu zâmbetul ușor ironic dar tremurându-i barba, bunicul duce povestea mai departe: ...o ciocănitoare cu pene aurii (nu de aur) și cu ochii verzi smarald (nu de mărgăritare). Această
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Mere Golden (nu de aur). Însă de la o vreme acolo își făcuse sălaș o pasăre. Ciocănitoare! Nu-i așa, bunicule?! Schimbând piciorul stâng pe cel drept, cu zâmbetul ușor ironic dar tremurându-i barba, bunicul duce povestea mai departe: ...o ciocănitoare cu pene aurii (nu de aur) și cu ochii verzi smarald (nu de mărgăritare). Această pasăre îi tot fura merele regelui, așa că într-o zi își trimise fiii să o prindă. Cum soarele, în loc să se ascundă la vederea fiilor regelui
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
punct de la care să pornească, hotărîse să încerce peste tot. Bună dimineața, broscuțo! Piticania bulbucat-pistruiată se făcu nevăzută printre algele bălții. Ce grăbită e lumea astăzi!", constată puiandrul. Bună ziua, șoricel de pădure! Apoi: Bună ziua, cocoșule de munte! Și iarăși: Bună ziua, ciocănitoareo! Bună seara, liliacule! Încă vreo două zile ca astea și am să uit să deschid gura", își spuse Lupino, reușind cu greu să-și stăpînească dezamăgirea. Trecuse încă o zi în care mersese mult, fără direcție, în speranța întîlnirii unui
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
rezultate răsunau În pădure ca cele ale unei mitraliere dogite. Copilul, care știa să vorbească binișor la cei trei anișori ai săi, nu a articulat nici un cuvânt și bucuros peste margini, În timp ce pulsu-i creștea vertiginos, Întinse mâinile amândouă În direcția ciocănitorii. Trăirile intense, făcu să uite de semnele și indicațiile părintești ale lui Victor și-și manifestă bucuria prin același vechi strigăt de bebeluș: Au!, Au!, Au! A urmat o Întristare adâncă dar scurtă pricinuită de zborul precipitat al păsării care
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
celălalt capăt al sforii și presăra pe locul bătătorit semințe de cânepă, grâu și făină. Fixa străchinoiul cu gura În jos, folosea bățul pentru al ridica și a obține o deschizătură prin care veneau vrăbiile, ciocârlanii și adesea câte o ciocănitoare. Când se adunau mai multe, Ionel, de dincolo de geam, trăgea brusc de sfoară, străchinoiul prindea sub el păsările care găbjâte de flăcău ajungeau Într-un mod doar pe jumătate condamnabil pe masa lui, mai mereu sărăcăcioasă. Casa lui Ghiorghi a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
-și vizita fratele și nepotul pentru că nu-i plăcea de Maria și nici Valerică nu mergea des În casa bunicilor decât atunci când Îl striga Aneta. Nenea Ionel ce face, prinde vrăbii sau chițigoi! Poate o fi prins și vre-o ciocănitoare frumoasă, noi nu prindem? Ion este plecat cu tata la lemne În pădure, iar eu n-am timp de vrăbii și alte chestii, Îmi trebuiesc uși și ferestre pentru casă, vrei să ne mutăm „la vale”? Eu nu știu, dar
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ticuțu, vizanti... palatu) până când Ghiță-Baiazid mânca urât, clefăia și sorbea tărâță muiată din „caietele” lui, le arunca În aer goale și Cleopatra le lovea cu copitele și le spărgea În sute de țăndări, bunicu’ Înjura de zor pe Cleopatra, o ciocănitoare colorată Îi ciugulea litere mici din palmă apoi creștea cam cât un mânz al Cleopatrei, mânzul Îl purta În spinare prin Cociobana, fluturii multicolori Îi gâdilau fața și urechile, zburând În jurul său, păsărele ... flori... și toate se pierd Într-un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
în pământul sterp. Coborâră. De sus, abia se zărea fundul gropii, în care sclipea balta, înconjurată de trestii. Mergeau pe poteci știute numai de ea, printre mărăcini și ghimpi. Alături, se surpau gunoaiele într-o mișcare liniștită. Rar, se auzeau ciocănitorile zgflțute de vânt la grădinari. Cerul avea o leșie murdară în scamele norilor joși. Pasul Vetei crescuse și studentul abia se ținea pe urmele ei. Dintr-o parte veneau trâmbele de fum de la coșurile Atelierelor, mototolite și destrămate. Mahalaua nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a păsării a prins dușmanul prin crăpătura formată și l-a scos la judecată. Părul a răsuflat ușurat, iar doctorița a zburat spre alt copac. Acesta era un nuc bătrân, care avea o scorbură găunoasă chiar la încheietura ramurilor. Atunci ciocănitoarea și a amintit de pățania ei când a găsit scorbura în care veverița adunase alune și ea, ca o hoață, i le-a mâncat până când stăpâna comorii i-a rupt coada. Amintirea aceasta a făcut-o să suspine și să
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
-o să suspine și să plece în căutarea altui pacient. Totuși o speranță nemărturisită îi șoptea că poate doar într unul din copaci o va găsi pe veveriță să-i ceară iertare și aceasta să-i dea frumoasa coadă înapoi. CIOCĂNITOAREA Cioc, cioc, cioc și iară cioc Bate-n nuc din loc în loc. Nucule cu frunza deasă, Sigur știu că ești acasă, Ușa dacă mi-o deschizi, Eu te curăț de omizi. Vine doctoru-n pădure Cu fes roșu și secure! (ciocănitoarea
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
CIOCĂNITOAREA Cioc, cioc, cioc și iară cioc Bate-n nuc din loc în loc. Nucule cu frunza deasă, Sigur știu că ești acasă, Ușa dacă mi-o deschizi, Eu te curăț de omizi. Vine doctoru-n pădure Cu fes roșu și secure! (ciocănitoarea) Fundă roz are în moș, Iar în coadă are-un șorț. Rezemată stând pe scoarță Saltă capul ca de rață. Și cu ciocul târnăcop, Dă poc! poc! din loc în loc. OMIDA LACOMĂ O omidă cenușie cu picățele negre își ondula
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
frumusețile acelei păduri. Revenirea pe meleaguri dragi Maria Iftene — Of! În sfârșit am ajuns! Ce bine e acasă, în mult iubita mea țara. Iată vechiul meu cuib în care mi-am crescut puișorii. Și iat-o și pe surata mea, ciocănitoarea! Mă duc să o anunț că am sosit. — Bună ziua, surato! Ce mai faci? — Bine, bine...dar tu, cum te mai simți? — Binișor, dar după drumul acesta din Egipt, lung și obositor, îți dai seama că sunt slăbită de puteri. Și
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
fost prezentată În ziare ca pasivitate, privirea-i fixă a fost filmată astfel Încât să ofere luciri de aroganță, iar umerii căzuți, o dovadă de certă culpabilitate. Pe măsură Însă ce timpul trecea, acuzațiile se prăbușeau la picioarele sale ca niște ciocănitori care avuseseră neinspirata idee de-a găuri un stâlp de beton, iar Împricinatul a Început să le apară tuturor În adevărata sa măreție. Părea invulnerabil, ca și cum nemișcarea i-ar fi dăruit o platoșă pe care nimeni nu era capabil s-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
bună. A băgat-o în buzunarul interior al sacoului și a spus că speră să mă revadă în ziua următoare, la Casa de Oaspeți a Universității. Femeia de lângă mine rămăsese cu gura căscată, trăsăturile i se ascuțiseră. Aducea cu o ciocănitoare sau cu Jerry Lewis. C IX Cosmin nu se mai îndoi de autenticitatea episodului de la Casa de Oaspeți a Universității de abia trei săptămâni mai târziu, când, uitându-se peste mesajele intrate la rubrica spam, să vadă dacă le poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
luat-o cu toții pe potecuța ce ducea în pădure. N-am mers noi mult așa și numai ce am auzit un fel de răpăit slab de tobă, undeva, mai depărtișor. Cine o fi bătând acum toba prin pădure? E meștera ciocănitoare, a răspuns mirării noastre moș Vuia. Pasărea asta e doctorul pădurii. Trece din copac în copac, ciocane prin scoarța lor și ascultă cu luare-aminte. Cum simte vreun viermișor pitit pe-acolo, bate cu ciocul până ce îl scoate afară și scapă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ca să mă conving că n-ați aruncat orzul pe gâște. Vacile au înnebunit de fericire. Cât despre cai, și ei au nechezat în semn de bun venit. S-ar putea să descoperiți că unele păsări sunt cam gaițe sau cam ciocănitoare. Dar trebuie să aveți în vedere că multe dintre aceste animale nu au nici pe departe educația dumneavoastră și se poate spune că se comportă porcește. Pe scurt, sper să nu scăpați caii pe arătură dacă vreunul o face de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în jos, iar din gură imitând bâzâitul gâzelor. „Rândunica” se repede după „gâze”. Dacă prinde una, aceasta devine și ea rândunică și contribuie la prinderea celorlalte gâze. Jocul continuă până când toate gâzele au devenit rândunici, iar apoi poate reîncepe. 35.Ciocănitoarea Locul - sală, teren. Jucători - echipe de 12-20. Material - scaun, o bancă. Jucătorii, față în față, stau pe două linii la o distanță de 6-8 metri. La mijloc se află un scaun sau o bancă. La un semnal, primul jucător care
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
mergeam prea repede ca să te poți uita ca lumea și singurele păsĂri pe care le vedeam erau alea care zburau. Am văzut un șoim care vîna pe deasupra unui cîmp și pe urmă i-am văzut și perechea. Am mai văzut ciocănitori care zburau pe la marginea pădurii și m-am gîndit că se duc spre sud. Am văzut și niște coțofene, dar nu puteai să vezi prea multe păsĂri din tren. Nu puteai să te uiți direct la ceva - trebuia să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Îmi simt inteligența insultată, dar lor le este prea frică să joace la același nivel cu mine. Devin fascinată de ceasurile imperiale, care în Orașul Interzis fac parte din mobilă, la fel ca și vitrinele de perete. Preferatul meu e ciocănitoarea. Trăiește într-un trunchi de copac din ceramică și iese afară doar ca să anunțe ora exactă. Îmi plac la nebunie sunetele sale. Lui An-te-hai îi place mișcarea sa, pentru că îi aduce aminte de un cap care se înclină. Când poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mă irite limbile lor ca niște ace. Felul atât de în care se târăsc molcom mă face să vreau să le împing înainte. Îi spun lui An-te-hai să le acopere cu o țesătură. — Gata cu plecăciunile, îl aud spunând către ciocănitoare. Astăzi sunt plictisită încă dinainte de a mă da jos din pat. — Doamna a dormit bine? se aude vocea lui An-te-hai din curte. Mă ridic în capul oaselor și nu mă ostenesc să-i răspund. — Bună dimineața! Eunucul pășește înăuntru cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
magia-magie, vrăjitorie), apoi "a fermeca" (popular fărmăca, fărmeca), de la latinul pharmacum, "a descânta", de la discantare, "soarte, soartă" din latinul sors, sortem, sau "altar", "vărgură", "păcat", "drac", "închina", "rugă", "ajuna" sau termenul provenit din substrat, precum "balaur" (monstru), smău, bală, "ghionoaie" (ciocănitoare). Inexistența templelor, lipsa idolilor, absența dedicațiilor nu constituie premise ale abstractizării sacrului, ce vine în întâmpinarea ideii Dumnezeului creștin, nevăzut, infinit? Nu este o premisă a creștinării? Expresie a persistenței păgânismului, după retragerea aureliană (275), este domeniul funerar. Mormintele de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acceptat o astfel de fărădelege, simțea asta. Poate fiindcă desprinderea și îndepărtarea, noile experiențe și călătoria schimbă oamenii profund dându-le măsuri noi de judecată, drept care odată întors în Calabria orice lucru i se păruse îmbătrânit și prăpădit, fierăstruit de ciocănitoarele din pădurea satului care, în anumite perioade ale anului, ciuguleau fără contenire. Ținutul său se obișnuise cu durerea, cu boala, cu mizeria și lumea putrezea sub un cer de azur nepăsător în timp ce păduchii cucereau tot mai mult spațiu, iar ploșnițele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
preferate în actul divinatoriu păsările puternice, de pradă, cele cu deprinderi solitare și carnivore. În spațiul românesc, cele mai cunoscute păsări cu valențe divinatorii rămân cucuveaua (cântecul ei în apropierea unei case este încă socotit un semn prevestitor de moarte), ciocănitoarea, corbul și cioara (mai ales în previziuni meteorologice). Cocoșul prevestește ceasul rău, la miez de noapte, dar poate să dea de veste și că pragul casei poate fi călcat în curând de musafiri etc. S. Florea Marian, în Ornitologia poporană
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]