3,665 matches
-
mai apoi cuvântul să-mi recreeze chip, În urma mea cocorii se prăbușesc pe ape, Din drumurile zboruri ce nu știu să adape, Lăsați-i să coboare, ca în a lor cădere, Copaci să deseneze, cu aripi mângâiere, Cu rădăcini în ciocuri, cu penele drept frunze, Să-mi deseneze roșii doar ale mele buze Să- ncremenească chipul în ceea ce eu sper Iar pentru ochi să lase un simplu gol, de cer. Silvana Andrada Tcacenco 12.11.2016 ... Citește mai mult GOL DE
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
mai apoi cuvântul să-mi recreeze chip,În urma mea cocorii se prăbușesc pe ape, Din drumurile zboruri ce nu știu să adape,Lăsați-i să coboare, ca în a lor cădere,Copaci să deseneze, cu aripi mângâiere, Cu rădăcini în ciocuri, cu penele drept frunze,Să-mi deseneze roșii doar ale mele buzeSă- ncremenească chipul în ceea ce eu sperIar pentru ochi să lase un simplu gol, de cer.Silvana Andrada Tcacenco 12.11.2016... XXVIII. CÂND AM FURAT NOI FOCUL, de
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406540742.html [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
tuturor, în convoaie zburătoare, se întorc din drumul lor păsările călătoare, Cuiburi care mai de care prind să-și împletească-n grabă, totul este în mișcare, totul este pus pe treabă, numai berzele, semețe, pe picioarele înalte, ascunzând sub aripi ciocul, liniștite, stau deoparte. Ce să fie? Ce-i cu ele? Nu! Nu sunt bolnave toate, un așa mare dezastru primăvara nu se poate și-am să-ți spun acum și ție, fiindcă trebuie să știi, berzele au altă treabă: să
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
tuturor, în convoaie zburătoare,se întorc din drumul lor păsările călătoare,Cuiburi care mai de care prind să-și împletească-n grabă,totul este în mișcare, totul este pus pe treabă,numai berzele, semețe, pe picioarele înalte,ascunzând sub aripi ciocul, liniștite, stau deoparte.Ce să fie? Ce-i cu ele? Nu! Nu sunt bolnave toate,un așa mare dezastru primăvara nu se poateși-am să-ți spun acum și ție, fiindcă trebuie să știi,berzele au altă treabă: să-i aducă
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
de toamnă 28 Pe câmp două oi un bătrân și un fluier - din satul de ieri... 29 Veche podgorie - și casa paznicului cu proptele 30 Convoi mortuar - ciorile din turlă gonite de clopot 31 iar lună plină- puii berzei deschid ciocurile larg 32 lotuși în amurg- licăr deasupra apei și dedesubt 33 maci la troiță chemându-și mama înapoi copilul orfan 34 ciocârliile scaldă zorii în cântec - melc pe cărare 35 noapte de vară - luna stă atârnată in ciocul berzei 36
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
berzei deschid ciocurile larg 32 lotuși în amurg- licăr deasupra apei și dedesubt 33 maci la troiță chemându-și mama înapoi copilul orfan 34 ciocârliile scaldă zorii în cântec - melc pe cărare 35 noapte de vară - luna stă atârnată in ciocul berzei 36 o albină în miezul florii de crin - se parfumează ? 37 printre flori de câmp bâzâitul bondarului - soarele-n slavă 38 Mormântul tatei luminat de departe- câțiva brebenei... 39 Curcubeul - privindu-l mai de-aproape un copil în pom
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
silă/ să ne-arunce dezgustată...” Sufletul poetului cântă prin rogodelele sale, fie că-i trist, fie că zărește raza de lumină ce-i mângâie existența, pentru că el nu este altceva decât „un cânt” al cuvintelor măiestrite, poezia - „Pasărea aceasta cu cioc de pământ/ cu-ale cărei pene lacrimile-mi zvânt”... („Pasărea aceasta”). Urmează o avalanșă de întrebări care macină necruțător: „Cine?”, „Oare de ce?” „În fond cine sunt eu?” ce curg în vâltoarea unui suflet care „Și mai mult poate”, rabdă „totul
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_1396311035.html [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului ...ce de șoapte amișună cernitul văzduh doar o bufnita îmi cânt trilul diineților vorbitore am să te hrănesc în pas de vânt la zi din noapte că pe păseri din ciugulit cioc iar dacă buzele ar fi avut curaj dar cum nu au ...școală... deci aș fi putut pleca în pas de pietre la tine în trup fără să te rup iubite de copite am atâtea vise dar le împrumut umbră peste
VĂZDUHUL TĂU E ZESTREA MEA DE NOAPTE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1447904585.html [Corola-blog/BlogPost/375091_a_376420]
-
a explodat frumusețea nopții așterne melancolia cuvintelor pe fila fără trup bolul de piatră a scăpat din pumnii fără degete imagine ciudată în ochii mireanului fără glorie victorie a singurătății asumate în ochii luminii ființei zăvorâtă în cuibul dintre spini ciocul speranței răzbate printre noduri înțelepciunea fură chipul sensurilor abandonate demult de femeia cu ochii din cărbunele timpului rătăcit printre aripi de pescăruși docilă așternere pe masa depărtării tăcerea o alege în taina pescarului de vini mai rămâne vântul să-și
VERDE ÎNŞELĂTOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Verde_inselator_anne_marie_bejliu_1384174471.html [Corola-blog/BlogPost/363183_a_364512]
-
de pescăruși nervoși mi-au înconjurat barca, alarmați de țipetele captivului. Se repezeau în picaj ca niște avioane de luptă asupra bărcii, încercând să mă atace. Zgomotul era infernal. Captivul avea nailonul încurcat printre penele aripilor și ghiarele ascuțite. Cu ciocul încovoiat ca un vultur, se repezea mereu să mă ciupească. Luând un prosop, l-am prins de cap și picioare reușind să-i desfac firul de nailon. Fiind foarte aproape de mine, îi admiram penele, de un alb strălucitor, cu rezonanțe
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1493037991.html [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
de pasăre și când de uitară să vadă cine face așa, Prințesa Lalelelor, balaurii, îngerii, oamenii și animalele rămaseră încremeniți. Foșnetul puternic de aripi se auzea din înaltul cerului. Toți văzură cum o pasăre neagră cu capul alb și cu ciocul auriu, înconjurată de culorile curcubeului, zbura cu avânt spre Țara Lalelelor. Zborul său măiestru îi fermecă. Numai vorbeau acum, uitaseră pentru moment acele discuții răutăcioase și suspicioase, la adresa balaurilor-îngeri. Oamenii și animalele se ridicaseră în picioare, păsărelele care veniseră înapoi
PRINŢESA LALELELOR PARTEA A III A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391350426.html [Corola-blog/BlogPost/353787_a_355116]
-
Bunul său tovarăș, simțind că-i adorat, se ridica în picioare, lătra scurt, ca în secunda următoare să sară treptele scării în fugă. Se repezea la poartă, unde văzuse o coțofană că se așezase chiar în potecă. Tărcata scotea din ciocul prevestitor, negru mat, niște sunete „caț-caț-caț!..” de mai mare dragul, că i se adresa ca unei școlărițe. - Ce veste mi-aduci, fetiță scumpă? „N-o fi azi, dar poate marți îmi vine scrisoare sau mai știi ce rudă ne calcă
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
cremene Și păduri gemene Din brazi și molizi, iar mai jos Fagul și stejarul cheamă la întrecere Mesteacănul duios... În țara-n care se aud Sunete pe văi din clinchet de ape Cântec revărsat din ramurile moi Când păsări cu ciocul de aur Ne sunt oaspeți și adierea aproape... Râuri de argint, fluviul cu cantare triumfala Alunecă pe trupul pământului cu fala Peste tot, în toate - ape și păduri - viețuitoare mii În preaplin de iubire, în taină, fac nunți de poveste
DIN TIMP STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1414316966.html [Corola-blog/BlogPost/379869_a_381198]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CĂLĂTORIA VIEȚII Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1226 din 10 mai 2014 Toate Articolele Autorului Sunt două evenimente ale vieții când „ești” purtat . Când te aduce barza-n cioc și când te duce dricul cu picioarele-nainte. În rest „mergi” pe picioarele proprii chiar când zbori cu avionul Oi fi eu mare mic filosof, dar faptul că viața însăși nu este decât o călătorie poate fi filozofat chiar de
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399741582.html [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424069026.html [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
răsucit niciodată cuțitul în rana cuiva, dar șoimii foamei de senzațional nu pun în talgerul balanței aceasta și s-au prăbușit ca torpilele asupra ei. Ce-ar conta pentru ei lacrimile unui artist, când sunt zămisliți de natura răului cu cioc și ghiare de sfârtecat. Așa a devenit subiect de presă stors și răstors, sucit și răsucit, tâlcuit și răstălmăcit, un om de valoare al națiunii noastre, artista atât de frumoasă al unui deceniu și veac atât de frumos, oglindă a
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420693880.html [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
în Ediția nr. 1327 din 19 august 2014. Din când în când, pe nepusă masă, mă năpădește râsul. Totul e gri, muncitorii trec posomorați că întotdeauna, pe frunzele de nuc se citește lehamitea, unele păsări triluiesc tropare, altele doar deschid ciocurile a muțenie, iar pe mine mă podidește râsul. Din adânc se aude, surd, cum se ocărăsc cârtitele, copiii preoților își fac cruce cu limba, întreaga zidire scrâșnește ... Citește mai mult Din când în când, pe nepusămasă, mă năpădeșterâsul.Totul e
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului este uluiala ce lăsase să-i scape, nu fără o anumită dâră de cucernicie prefăcută, unei bătrânici îmbrobodită și pusă pe șotii, oleac scârbavnică, căreia însă i-a mai „căzut/retezat ciocul” cu trecerea anilor și onor rânduielilor (iar dinții, aleluia - nu și hazul de necaz !), „brăzdată” de furia senectuții cu graba greu de stăvilit a „ridurilor și cearcănelor”(„fosta-i lele, cât ai fost”!) la auzul veștii „înălțării” unuia dintr-ai
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_doamne_ce_sus_a_ajuns_.html [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
după ´40 luptând peste Prut, pentru Basarabia, lăsându-și oasele la Oarba de Mureș, eliberând Cehoslovacia. Și cu o faimoasă fanfară, dirijată de Ivanovici! Ce-a ne-a rămas după ei? Numele unei străzi. Și un monument: un vultur cu ciocul spart, dintr-un material ieftin, ca și sentimentele patriotice trâmbițate! Vorbeam chiar ieri cu dl Ștefan Grigoraș, al cărui fiu, Marian, soldat în termen, a fost ucis, la numai 21 de ani, la MApN, în decembrie ´89. Seniorul îmi spunea
Patriotismul nu se fabrică! by http://balabanesti.net/2014/12/07/patriotismul-nu-se-fabrica/ [Corola-blog/BlogPost/339986_a_341315]
-
a ajuns în fața casei. Papagalul, pe nume Rusty, în vârstă de 19 ani, aparținând speciei Cockatoo (numit și papagalul amorez), se afla în mașină, la căldură, de aproximativ 45 de minute. Acesta era cu aripile întinse, întins pe burtă cu ciocul lăsat jos. Proprietara s-a temut că este mort. Paramedicii au intrat cu papagalul în casă și au folosit echipamentul și expertiza de salvare a vieților pentru a trata simptomele. Echipa de pompieri a așezat pasărea într-o mască pediatrică
SURPRISE, ARIZONA: PASĂRE EXOTICĂ SALVATĂ DE O ECHIPĂ DE PARAMEDICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_surprise_a_octavian_curpas_1372843440.html [Corola-blog/BlogPost/363953_a_365282]
-
da de mâncare. Observam cu interes, cum atât timp cât unul dintre lăstuni alerga după pământ pe care îl amesteca cu salivă, îl modela și-l lipea de peretele cuibului celălalt păzea cuibul, apoi în timp ce perechea lipea de zor pământul adus în cioc, pleca și el după alt materialul de construcție, cuib ce era construit sub formă de cupă. La partea superioară au lăsat o gaură, chiar sub scândura streașinii, pentru intrare. Construcția a durat câteva zile până ce lăstunii mei și-au terminat
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444140151.html [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
pe interior. Când lăstunica a început ouatul, sau în timpul cât stăteau pe sârmele de întins rufe și făceau dragoste, ciripitul lor specific era o încântare. Să-l fi văzut pe lăstun cu câtă tandrețe își săruta partenera, cum își lipea ciocul de al ei și cu ce asiduitate îi făcea curte, dând din aripi și ciripind continuu, zburătăcind când într-o parte, când în cealaltă de ea, care așezată culcată pe sârmă își înfoia penele până ce el se aseza pentru câteva
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444140151.html [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
de ea, care așezată culcată pe sârmă își înfoia penele până ce el se aseza pentru câteva secunde pe spatele său. Le admiram și-mi erau tare dragi, aceste păsărele așa de micuțe și plăpânde, cu penajul lor negru strălucitor și ciocul mic. Lăstunii mei făceau parte din rasa rândunelelor de oraș, numită și lăstuni de casă, pentru că obișnuiesc să trăiască mai ales în orașe, construindu-și cuiburile sub streașinile caselor din piatră sau din cărămidă[ - Anumite detalii despre lăstuni sunt luate
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444140151.html [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
de celelalte rase de rândunele sau lăstuni de apă (denumirea de lăstun este împrumutată din limba slovenă) aceștia având corpul alungit, aripile lungi dar mai înguste decât cele ale lăstunului de apă, care are coadă forfecată, capul ușor turtit și ciocul scurt, iar pe burtă penele sunt complet albe. Spatele, capul și partea superioară a aripilor sunt de un negru-vânăt cu nuanțe albăstrii, restul corpului este acoperit cu puf alb. Totuși nu au coada prea tare forfecată ca la rândunele, iar
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444140151.html [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]