1,067 matches
-
1 min. și 30 sec. Stopul cardiac în decurs de câteva secunde (20-30 sec.) este urmat invariabil și de stop respirator. Din punct de vedere practic, există reanimare respiratorie fără masaj cardiac în opririle accidentale ale respirației dar cu hemodinamica circulatorie păstrată. Nu există însă masaj cardiac fără respirație artificială, deoarece odată cu stopul cardiac se oprește rapid și respirația. Scopul prim și final al resuscitării cardio-respiratorii urmărește oxigenarea suficientă a scoarței cerebrale deoarece în caz contrar, se produc leziuni distructive, ireversibile
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita resuscitării, din nefericire stopul cardiac nu permite decât un interval de maxim 90 de secunde. La apariția stării de inconștiență, funcțiile respiratorie și circulatorie trebuiesc evaluate imediat. În prezența stopului cardio-respirator, resuscitarea trebuie începută rapid, deoarece hipoxia cerebrală ce depășește 90de secunde poate determina apariția leziunilor ireversibile. Odată cu ultima pulsație la artera carotidă începe "moartea clinică" prin sistarea circulației cerebrale. Scopul măsurilor de resuscitare
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pulsație la artera carotidă începe "moartea clinică" prin sistarea circulației cerebrale. Scopul măsurilor de resuscitare cardio-respiratorie (CPR) este de a furniza, în timp cât mai rapid, sânge oxigenat cordului (prin arterele coronare) și creierului (prin arterele carotide), până la restabilirea activității circulatorii și respira- torii. Deoarece timpul de supraviețuire a funcțiilor scoarței cerebrale este extrem de limitat, recent a fost introdus termenul de "Resuscitare cardio-pulmonară-cerebrală - CPCR". După stopul cardiac, respirația se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie se poate face singură
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
un traumatism asupra pacienților, resursele energetice și funcționale ale organismului sunt în general suficiente pentru a preveni și combate reacțiile nedorite sau exagerate determinate de „ stressul anestezic și operator ". La pacienții care însă prezintă tare organice sau disfuncții importante respiratorii, circulatorii, renale , metabolice sau neurologice o intervenție stomatologică minimă chiar, poate genera un risc care , în unele circumstanțe poate pune în pericol viața pacientului. Teama pacienților , în mod deosebit a celor cu afecțiuni generale preexistente, față de intervențiile stomatologice este explicabilă deoarece
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
practicarea gimnasticii aerobice, să-și ocupe timpul liber în mod plăcut și util; 5% respectiv 2 persoane practică gimnastica aerobică din dorința de mișcare; 5% respectiv 2 persoane prin practicarea acestui sport doresc reglarea anumitor tulburări funcționale (hipertensiune arterială, tulburări circulatorii periferice, impotență funcțională relativă a centurii scapulare). 5. Persoanele care nu practică gimnastică aerobică (în număr de 6 subiecți anchetați) motivează: 83% rerspectiv 5 persoane, nu practică gimnastica aerobică deoarece au program prelungit la locul de muncă; 67% respectiv 4
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
conducere auriculară și auriculo-ventriculară (diminuarea undei P, bloc sino-auricular, blocuri atrio-ventriculare, alungirea PR, perioade Luciani Wenckebach, BAV complet); - tulburări de conducere intraventriculare: lărgirea QRS pentru potasemiile foarte ridicate (> 7,5 mmol) care preced tahicardia ventriculară și fibrilația ventriculară cu oprire circulatorie. (vezi tabelul 1). De remarcat faptul că hipocalcemia, hiponatremia și acidoza cresc efectele cardiace ale hiperkaliemiei. b) manifestările clinice apar mai târziu în raport cu semnele electrice: - tulburări de ritm sau colaps brutal, mai ales în caz de acidoză metabolică sau mixtă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Pentru efectul de tonifiere În timpul alergării trebuie ținut cont de viteza de deplasare, care variază În limitele 7-11 km/h. O alergare lentă necesită un consum mai mare de energie decât mersul. Alergarea rapidă solicită Într-o măsură crescută funcția circulatorie, ceea ce este nerecomandat pentru persoanele ce au trecut de 40 de ani. Regimul de antrenament În timpul alergării poate fi diferit În funcție de gen (sex), vârstă, stare a sănătății și de pregătirea fizică a practicantului. O singură condiție rămâne aceeași pentru toți
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
să apară cu transpirația excesivă sau cu folosirea medicamentelor diuretice, precum și În timpul foametei. Scăderea concentrației de potasiu din sânge duce la slăbiciune musculară, tulburări cardiace, apatie, somnolență, greață. Dietele de „potasiu” se prescriu În cazuri de boli de hipertensiune, insuficiență circulatorie, boli de rinichi, Însoțite de edem. Potasiul se găsește În legume și fructe. O cantitate Însemnată de potasiu se află În cartofi, spanac, varză de Bruxelles, banane, caise, curmale, stafide. Pepenele galben și pepenele verde sunt surse sezoniere importante de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
personale .................................................... ............................................................................ tegumente și mucoase (prezenta ulcerului de decubit, plăgi etc.) ......... ............................................................................ aparat locomotor (se evaluează și mobilitatea și tulburările de mers) .... ............................................................................ aparat respirator (frecvență respiratorie, tuse, expectorație, dispnee etc.) .......................................................................... aparat cardiovascular (ta, av, puls, dureri, dispnee, tulburări de ritm, edeme, Tulburări circulatorii periferice etc.) ................................. aparat digestiv (dentiție, grețuri, dureri, meteorism, tulburări de tranzit Intestinal prezenta incontinentei anale; se evaluează și starea de nutriție) ...................................................................... aparat urogenital (dureri, tulburări de micțiune prezenta incontinentei Urinare etc., probleme genitale) ............................................... organe de simt (auz, vaz, gust, miros
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
stâng și drept (64). În apariția sa un rol important îl are hiperinsulinismul fetal, secundar hiperglicemiei materne, știut fiind că miocardul fetal are o sensibilitate particulară la insulină, datorită bogăției în receptorii insulinici. Cardiopatia hipertrofică poate conduce la afectarea funcției circulatorii fetale, cu apariția întârzierii în maturarea pulmonară fetală și creșterea riscului de detresă respiratorie la naștere. Complicațiile neonatale Includ sindromul de detresă respiratorie, hipoglicemia, hiperbilirubinemia hipocalcemia, hipomagnezemia, tulburările de alimentare etc. Sindromul de detresă respiratorie (SDR): rămâne de 5-6 ori
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
și celule dispersate în alte organe și țesuturi (sistem nervos, tract digestiv, pancreas, rinichi, inimă, tiroidă etc.). Hormonii sunt elemente informaționale care acționează prin intermediul unor receptori capabili să-i recunoască. Pot acționa la distanță, pe organe-țintă, la care ajung pe cale circulatorie. Acțiunea poate fi și locală, pe alte celule decât cele ce l-au produs. Se vorbește atunci de acțiune paracrină. O variantă a acestui tip de acțiune, cea juxtacrină, se referă la posibilitatea ca un hormon fixat pe membrana unei
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
scad în hipotiroidie; reflexograma achiliană: alungită în hipo- și scurtată în hipertiroidie; enzimele musculare (CPK, LDH): cresc în hipo- și scad în hipertiroidii; timpii sistolici determinați ECG sau ecocardiografic: scurtați în hiper- și alungiți în hipotiroidie; intervalul QKd (aprecierea vitezei circulatorii): scurtat în hipertiroidie și alungit în hipotiroidie; funcția diastolică ventriculară stângă apreciată prin ecocardiografie Doppler timpul de relaxare izovolumetrică, scurtat în hipertiroidii și alungit în hipotiroidii; determinări hematologice: globulele albe, globulele roșii, trombocitele se modifică semnificativ în distiroidii. Hipertiroidie: microcitoză
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
primară a adultului 1. Consecințele deficitului de hormoni tiroidieni asupra diverselor aparate și sisteme, metabolisme: tegumente și fanere: infiltrație mucoidă a tegumentelor, a mucoaselor, carotenodermie (tentă galben-ceroasă), păr uscat și rar, unghii striate, casante; aparat cardiovascular: debit cardiac redus, viteză circulatorie redusă, cord mare (infiltrat mucoid), epanșament pericardic, bradicardie, blocuri atrio-ventriculare sau de ramură, manifestări coronariene (angor), insuficiență cardiacă; aparat respirator: epanșament pleural, infiltrare mucoidă a mușchilor respiratori, deprimare a centrilor respiratori, infiltrarea mucoasei nazale cu sforăituri nocturne; aparat digestiv: macroglosie
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
depășește 120 /min. capătă semnificația unui prognostic grav [1]. Complicațiile sunt frecvente și pot duce de multe ori la deces: a. insuficiența respiratorie acută survine prin: spasm laringian; contractura mușchilor respiratori; deglutiție falsă cu sindrom de aspirație bronșică. b. insuficiență circulatorie acută cu cădere brutală a tensiunii arteriale de obicei prin accident miocardic embolic (sincopa tetanică). c. hiperpirexia prin suprainfecția plăgii sau reacție serică. Poate fi însă și urmarea infecțiilor urinare sau/și pulmonare supraadăugate. d. complicații intercurente datorate unui teren
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
înseamnă întotdeauna gangrenă gazoasă! 9.2.4. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Diagnosticul diferențial se face cu infecții produse de alți germeni ce pot genera gaze. În gangrena gazoasă există un miros fetid caracteristic iar starea generală este puternic influențată [6]. Apare prăbușire circulatorie periferică, stare de prostrație și febră moderată. În infecțiile piogene, tabloul este diferit, fiind vorba de febră mare, fără cădere tensională iar local lipsesc culoarea și mirosul caracteristic. 9.2.5. TRATAMENT 9.2.5.1. Tartament profilactic a. Tratament
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
mirosul caracteristic. 9.2.5. TRATAMENT 9.2.5.1. Tartament profilactic a. Tratament precoce și adecvat al plăgilor: toaleta primară cât mai precoce; îndepărtarea reziduurilor și corpilor străini; debridare corectă; drenaj larg; antibiotice local și general. b. Ameliorarea condițiilor circulatorii locale prin: hemostază corectă; combaterea șocului; evitarea garoului sau oricărei constricții locale. c. Profilaxia cu ser antigangrenos polivalent: se realizează cu10 ml în oricare plagă suspectă a fi contaminată. Doza se va repeta 3 zile consecutiv. d. Antibioprofilaxia: Tratamentul antibiotic
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales pierdută prin urină. Procedeul adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci, pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale (circulatorie și fizică, somatică). 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt la scăderea debitului și presiunii în arteriola aferentă. Ea transformă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
membrana miocitelor netede vasculare din teritoriul respectiv și nu are un rol bine definit în controlul local al debitului sanguin. Histamina, eliberată de bazofile și mastocite, un mediator al reacțiilor alergice, produce arteriolo-dilatație și permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
un rol bine definit în controlul local al debitului sanguin. Histamina, eliberată de bazofile și mastocite, un mediator al reacțiilor alergice, produce arteriolo-dilatație și permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mai multe variante de status hipoxic: “hipoxia hipoxemică” când pO2 din sângele arterial este scăzută; de exemplu, în boli pulmonare; “hipoxemia anemică” când capacitatea de transport a oxigenului este redusă, ca în anemii sau intoxicații cu monoxid de carbon; “hipoxia circulatorie” când debitul sanguin tisular este redus (șoc sau obstrucție locală); ”hipoxia histotoxică” în intoxicația cu cianuri, când diferența arteriovenoasă și utilizarea oxigenului sunt foarte mici. Organismul are un depozit mic de oxigen care poate fi utilizat în timpul anoxiei complete sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și colaboratorii stadializează simptomatologia clinică în funcție de dimensiunile tumorii în faza otologică, faza otoneurologică, faza neurologică, faza de hipertensiune intracraniană (apare hidrocefalia) și în final faza de compresiune a trunchiului cerebral, suferință gravă a axului bulbopontin, când apar tulburări respiratorii și circulatorii de tip bulbar, decesul survenind prin fenomene de angajare a amigdalelor cerebeloase [7]. Tabelul 4.2 Frecvența simptomelor clinice la internare în experiența Clinicii de Neurochirurgie Cluj-Napoca Simptome Frecvență cefalee 76% hipoacuzie 65% tulburări de echilibru 65% neuropatie trigeminală 26
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]