2,849 matches
-
din viața mea, căutând drumul înapoi. îl voi găsi cu siguranță, iar când stelele cerului vor cădea pe pământ, voi fi din nou un simplu gând în mintea mamei. CIREȘE ÎN PÂRG am venit pe lume când primul rând de cireșe dădea în pârg. pe la al doilea, eram deja copăcel beat de lumină, miresme și soare, fremătând de-a valma cu păsările cerului și florile pământului. și azi sunt întocmai ... Citește mai mult FURTUNApe cer,fulgerele zvâcnesc scurtca picioareleunui bondar răsturnat
DANIELA ANDRONACHE [Corola-blog/BlogPost/354469_a_355798]
-
hohote de tunetși zvârcoliri de iarbă.CONTRATIMPcu pas ușorsar peste lucruri,peste anii din viața mea,căutând drumul înapoi.îl voi găsi cu siguranță,iar când stelele cerului vor cădeape pământ,voi fi din nou un simplu gândîn mintea mamei.CIREȘE ÎN PÂRGam venit pe lumecând primul rând de cireședădea în pârg.pe la al doilea,eram deja copăcelbeat de lumină, miresme și soare,fremătând de-a valmacu păsările ceruluiși florile pământului.și azi sunt întocmai...
DANIELA ANDRONACHE [Corola-blog/BlogPost/354469_a_355798]
-
a plecat? A fost o fată sau numai un vis? Cerul a fost rochia ei de vară, albastră? Soarele cel dulce i-a fost privirea ochilor? Oglindirile orizontului au fost ochii aceia plini de mister? Trandafiri erau buzele de culoarea cireșelor coapte? Ramurile suple ale copacilor erau mâinile ei delicate? Vântul ce adia ușor a fost calda ei răsuflare? Aș vrea cândva să am din nou acest vis. Dar știu, îl voi regăsi cândva, atunci când cerul va fi din nou albastru
VIS ÎN ZI DE VARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353820_a_355149]
-
în trandafiri și-o frânge Și se topește-n zările aride, Cum se prelinge soarele-n lichide Și-n suflet doar durere multă strânge. Dar se ridică pururi mândru-n flamuri, Și rodii își desface și bujorii, E dulce ca cireșele pe ramuri Și mai timid ca în obraji fiorii, Ca geana soarelui ce bate-n geamuri, Când iarăși ziua își vestește zorii. ORANJ Tot mai trezim fantasmele din vise Și ne-afundăm în umbrele tăcerii, Când ațipim pe pragurile verii
CURCUBEU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352593_a_353922]
-
nicicând scuturata! Hai râde, râde, fii bucuroasă E viața ta atât de frumoasă. Binecuvântata copile ți-e soarta Când de-o parte ți-e mama, de cealaltă stă tata. Hai râde, râde cu gura până la urechi, Si prindeți în păr cireșe perechi. Hai râde, râde fii bucuroasă Din toți anii vieții ești cea mai frumoasă. Referință Bibliografica: Anii copilăriei / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valeria Iacob
ANII COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352600_a_353929]
-
Dar nu s-a dus acasă, a rămas în livadă pentru că s-a întâlnit cu câțiva copii care bucuroși că o vedeau fără mama ei au vrut să-i facă o surpriză. Și au reușit pentru că au mers să adune cireșe galbene. Nu mai văzuse Lăcrămioara cireșe așa mari și frumoase. Bucuroasă a strâns în poala rochiței să-i ducă și mamei câteva. Dar a început o ploaie caldă și plăcută și copiii s-au ascuns în spatele grajdului, unde se afla
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
a rămas în livadă pentru că s-a întâlnit cu câțiva copii care bucuroși că o vedeau fără mama ei au vrut să-i facă o surpriză. Și au reușit pentru că au mers să adune cireșe galbene. Nu mai văzuse Lăcrămioara cireșe așa mari și frumoase. Bucuroasă a strâns în poala rochiței să-i ducă și mamei câteva. Dar a început o ploaie caldă și plăcută și copiii s-au ascuns în spatele grajdului, unde se afla un fel de parcare pentru șarete
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
de mama și a luat-o la fugă. În câteva minute a juns acasă și mama o aștepta pe balcon, sprijinită, palidă, ușor tristă. Când a deschis poala rochiei, mama s-a înveselit brusc. Fetița ei plecase să-i aducă cireșe galbene. Și nu a certat-o și nu a întrebat-o nimic, avea un fel de melancolie și privea într-un punct anume, departe, dincolo de grajduri, dincolo de sat, dincolo de câmpul pe care apăruseră berzele. Ioana Voicilă Dobre- Din volumul DECLIN
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
cu-aceleași șoapte, Cu care ne vrăjește zi și noapte, Cu farmecul cel destinat anume. Pentru mereu mai minunate fapte, Ne spune iar despre iubire, cum e Și ne învață iarăși al său nume, Cu flori de tei și cu cireșe coapte. Nici pentru noi prea simplu nu a fost, Iar pentru ea în niciun caz ușor, Cu zbaterea aceasta fără rost, Cu inima-nghețată de fior, În care nu-și mai află adăpost Iubirea doborâtă de mult dor. BRIZĂ ( sonet
TREI SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352724_a_354053]
-
că m-aș află pe urmele lui Odiseu, chiar dacă știu că el s-a rătăcit ceva mai încolo în Mediterana, spre Grecia. Așa trebuie să se fi atașat și el de peisajul acesta, prins în mrejele vreunei Circe răpitoare, cu cireșe agățate după ureche, numai bune de mușcat din ele! Ibiza e locul ideal pentru astfel de experimente de detenta, cu scăpare din anodinul cotidian și - cine știe? - pentru a răsturna complet vieți ce se cred în siguranță, fixate în iluzia
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
seduși de farmecul irezistibil al unei vieți inspirate. „Adevăratul farmec al voiajului explorativ nu constă în a vâna noi peisaje, ci în a le privi prin ochi noi”, spunea Marcel Proust. Ibiza, irezistibil fruct oprit? Da de unde! Întindeți mâna, culegeți cireșele și gustați din fructul permis! ------------------------------------------ Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG Benissa, Spania mai 2017 Referință Bibliografica: Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG - EIVISSA - IBIZA SAU INSULA ALBĂ / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328, Anul VII, 16 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
văd o turmă de oi Păscând iarbă în zăvoi Și un munte cu tichie De zăpadă argintie Să ascult frunza cum crește Și o vorbă-n românește... CB: Pe la porți să văd mătuși Prunci frumoși scâncind la uși Veselie cu cireșe la ureche Zambetul fără pereche Scoate pâinea din cuptor Cântă jale, cântă dor Dragoste pe fân uscat Vară dulce, pere coapte Luna plină, stele-n șoapte Cuget liber, trup ușor Câmpuri multe, drumuri line Călător... eu vin spre tine! Carmen
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
Și în întoarcerea aceasta a lui prin anii de demult, părea că nu-i dă nici un semn de revenire dragei lui nepoate. Diana știa că are în el însoțitorul fidel din primăverile înmiresmate, din verile îndulcite de gustul căpșunilor și cireșelor din grădină, ori din toamnele ticsite cu roadele cele târzii. Altfel, nepoata nici nu s-ar fi sinchisit să lase ispitele orașului ca să se-ntoarcă mereu la ograda bunicilor “de la țară”. Copila se apropie tiptil de tovarășul ei de joacă
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
Alexandrei, al lui Filip și al Leonidei! Dumnezeu să-i ierte! Să fie primit”... Poate le era și lor foame. Așa gândeam eu. Mama nu gusta nimic din bucate, niciodată, mai înainte de a da de pomană. Nici din primele fructe: cireșe, vișine, caise. Ieșea pe poartă și dăruia primului drumeț un pumn de cireșe sau de zarzăre coapte. Apoi ne dădea nouă și la urmă, gusta și ea. Până și aerul se sfințea, atunci când dădea mama de pomană, de sufletul morților
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
primit”... Poate le era și lor foame. Așa gândeam eu. Mama nu gusta nimic din bucate, niciodată, mai înainte de a da de pomană. Nici din primele fructe: cireșe, vișine, caise. Ieșea pe poartă și dăruia primului drumeț un pumn de cireșe sau de zarzăre coapte. Apoi ne dădea nouă și la urmă, gusta și ea. Până și aerul se sfințea, atunci când dădea mama de pomană, de sufletul morților. Astăzi îi dau eu Ariondei de pomană, dar aerul nu mai e atât
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
spus zâmbind învățătoarea noastră pe care încet o recunoșteam. Era mai mult în vârstă decât tânără, destul de plină, cu părul tuns scurt și cu ochii de culoare închisă. Când zâmbea, închidea ochii și își strângea buzele roșii, care păreau o cireașă suspendată care te așteptai să cadă dintr-o clipă într-alta. O recunoscusem după culoarea rujului și îmi amintisem că își lăsase amprenta buzelor pe paharul lui tanti Oala care, geloasă, o întrebase pe mami după ce a plecat:”Ce ruj
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
sensul că și-au însușit ideea cu „Drumul cărții” și pe 24 mai la Papa (Brebina) a coordonat altă activitate „Cum nicăieri în lume nu credem că mai este!”. În cadrul natural, în grădina casei artistului plastic Marian Velescu, cu gazon, cireșe în pârg, pomi fructiferi și mai als sute de exponate, în prezența „papilor” și invitaților a fost lansată volumul de versuri „Închinare” aparținând lui Ion Drăghici, care, normal, i-a invitat pe cei prezenți acasă la dumnealui, pe malul Vezii
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
va fi acoperită de pungi, soarele va dispărea, se vor topi ghețarii, valuri de un kilometru înălțime vor mătura totul în cale, scoarța terestră se crapă, erup toți vulcanii, iar mai spre seară vine și un asteroid uriaș care pune cireașa pe tort. La sfârșitul prezentării, pe muzică de Chopin imaginea unui pământ pustiu peste care se rostogolesc pungi de plastic de diferite culori și mărimi. Groaznic! Poporul se scarpină, cam nedumerit... Savanții însă, că de aia-s savanți, vin cu
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
și științele au depășit orice închipuire. Totul până la ban! Odată cu apariția banului, inițial mijlocitor al schimbului de produse între oameni, jucăria OM a început să dea rateuri. Omul a strâns banii economisiți deoarece aceștia nu se stricau prin acumulare ca cireșele de pildă. Simpla economisire a degenerat în obținerea banului fără scrupule iar banul a devenit treptat mijloc de producție, o unealtă ca să mă fac înțeles. Banul, ca mijloc de schimb, dar și de îmbogățire, a apărut din cele mai vechi
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
regalistă convinsă. Acest lucru se datora mai ales faptului că îl găzduise de multe ori pe regele Carol I, trecător prin Domnești, în drumul său spre castelul de vânătoare de la Slatina - Nucșoara. Nu o dată, bunica îl servise cu dulceață de cireșe amare și cu apă rece sau cu o limonadă din sticlă cu bilă, viu colorată cu esențe vegetale, având aromă de căpșună sau fragă. Cuvintele bunicii mi-au rămas adânc întipărite în minte și-n inimă, mi le amintesc și
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
siropul lăsat de sucul din fructe, sau un sirop gros și dulce, realizat cu zahăr ori îndulcitori. Fructele care se pun în salata de fructe variază de la țară la țară și în funcție de sezon. De obicei, acestea sunt mere, ananas, pere, cireșe, struguri, kiwi, piersici și portocale. În ceea ce privește înghețata din salată de fructe, aceasta este pregătită cu bucăți mici de fructe, aromatizate cu sucuri din concentrat de fructe sau cu îndulcitori artificiali. La fel de aromate și de proaspete sunt și cocktailurile de fructe
SALATĂ DE FRUCTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357986_a_359315]
-
muzică clasică. Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș era foarte bine îngrijit și protejat de o maică, al cărei nume nu mi-l mai amintesc. Ea ne aducea, câteodată din proprie inițiativă, câteodată la solicitarea Părintelui, câte o farfurioară cu dulceață de cireșe amare, de un parfum și un gust cum nu mi-a fost dat să regăsesc în altă parte, până am ajuns, mai târziu, la mănăstirile oltene Hurez, Govora și Polovraci. Și paharul cu apă rece de fântână era la fel de bun
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
U N I E E-n iunie, încet se lasă seara, Cu valuri de călduri, sosește VARA. E-n iunie, din nou VACANȚA VINE, Va trece fără mine, fără tine. E-n iunie și după moda veche, Nu ne punem cireșe la ureche. E-n iunie și noi ca nătăfleții, La Denis îi jupim de zor pereții . ..(de vopsea) Ca la concurs, Lucica,Maricica, Pe scenă șoșotesc cu Valerica Și pe sub ochi, mereu fac un ocol Să nu apară Ghiță în
E-N IUNIE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358043_a_359372]
-
afiș nume cunoscute și spre surprinderea lor între acele nume s-a nimerit să fie și Francisc Valkay, coleg cu alți copii de douăzeci de ani, pentru că toți erau mai tineri decât mine. Acest turneu a fost cea mai frumoasă „cireașă de pe tort” primită în dar de la maestrul Oleg Danovski care m-a remarcat și m-a distribuit în foarte multe spectacole. El a fost cel căruia i-am dedicat în scris pe un program, spectacolul numit „Dans, dans, dans”, în
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
față cu mireasa. Și hohotele de râs se opriră abia la ușa bisericuței din lemn. O frumoasă zi de vară încheia pentru Ion a'lu' Ionașcu vremea libertăților sale de holtei. Din nucul de lângă clopotniță, cu vocea răgușită de dulceața cireșelor, un cuc își repta partitura cea însoțită de două silabe identice. Imediat după asta, dinlauntrul bisericuței răzbătu până afară, prin glasul popii și al câtorva cântăreți bisericești, “Isaiia dănțuiește”. Cântarea cea care dădea împlinire deplină unei însoțiri, începută necanonic, între
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]