828 matches
-
țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt A Opta Minune a Lumii. 139. "Toți oamenii sunt egali!" (I) Democrația înseamnă șanse egale! Într-o frumoasă dimineață de aprilie, păsările ciripeau, copacii erau verzi asemenea unui mango copt, iar briza aerisea toți porii celor câtorva sute de persoane conștiente din Brandul Mare (Republica Democratică Vandana) care demonstrau împotriva adevăratei discriminări tip apartheid prin care unele firme le discriminau pe femei: retribuții
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
altor state și, prin consecință, nici cetățenilor altor state. N-ar fi democratic, pentru că ar reprezenta amestecul în treburile interne ale acelor țări", i-a explicat cu multă bunăvoință judecătorul lui Julius Zimberlan. Într-o frumoasă dimineață de aprilie, păsările ciripeau, copacii erau verzi asemenea unui mango copt, iar briza aerisea toți porii celor câtorva sute de persoane conștiente din Brandul Mare (Republica Democratică Vandana) care demonstrau împotriva adevăratei discriminări tip apartheid prin care unele firme le discriminau pe femei: retribuții
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
este de vină că s-a născut bărbat sau femeie!" erau lozincile purtate de participanții la acest protest. Participanți din Republica Democratică Vandana. 140. "Toți oamenii sunt egali!" (II) Democrația înseamnă șanse egale Într-o frumoasă dimineață de mai, păsările ciripeau, copacii erau verzi asemenea unui mango copt, iar briza aerisea toți porii celor câtorva sute de persoane conștiente din Brandul Mare (Republica Democratică Vandana) care demonstrau împotriva adevăratei discriminări tip apartheid prin care unele firme le discriminau pe femei: retribuții
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
hrană. Mai erau cheltuielile cerute de Șerban, Nicolae și Iorgu și cîte alte cheltuieli! Să mai cheltuiască bani în zădar, cu Mihai, nici pomeneală! În asemenea împrejurări, Mihai a rămas din nou în lumea lui dragă: codru înverzit, cîmp înflorit, ciripit de păsări, singurătate și iar singu rătate... "Rar da pe acasă. Cînd îl hîtcîia conu Gheorghieș, sta la stînă. Era, la stîna lui Eminovici, un cioban bătrîn, Ion Ciornei, care spunea povești frumoase îmi spunea bătrînul Dumitru Gireadă, în iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
2); vorbi (2); zgomot (2); X Factor (2); academic; adia; adormi; alină; alinare; alintă; Ana; aripi; armonie; armonios; ascult; aude; auzi; Balul Bobocilor; bas; behăi; binedispune; J. Bolvin; a fi bucuros; a se bucura; calmare; căldură; cînta; a cînta; ciocîrlia; ciripește; citește; clape; clasic; compune; cucul; cucuveaua; da; dar; descîntă; dicta; distruge; doini; dragoste; drăguț; duet; durere; emoție; se exprimă; expunere; fain; fals; flaut; fluiera; fredonează; frumusețe; gen; la ghitară; gîndire; glas melodios; glăsui; Gloria Mielului; a grăi; grăiește; harpie; hip-hop
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noapte (2); păsărică (2); privighetoare (2); stol (2); șoim (2); ușurință (2); vietate (2); visare(2); vrăbiuță (2); a zbura(2); amiral; aer; albastră; animal zburător; anotimp; apă; aripi/zbor; atenție; avion; banal; boboc; de casă; călătorie; cer, zbor; ciori; ciripește; de cîmp; cîntăreață; clătită; cocor; cocostîrc; cocoș; colegă; cuptor; curcă; curte; depărtare; domestică; duh; efemeritate; elefant; evoluție; făptură; fericire; ființă vie; firavă; fluture; frumusețe; galiță; găinaț; gălăgioasă; geam; grație; grătar; ideal; început; încîntătoare; kiwi; lebădă; lemn; liliac; mazăre; minunată; minusculă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Mina: Ilie, potolește-te, ce naiba, spuneai că vrei să te recreezi! Ilie: Tocmai de aia sînt în pădure și vreau să mă simt liber. Să fug, să cînt, să vorbesc tare, să urlu, să urlu ca leul, ca tigrul, să ciripesc dacă vreau. (imită cîteva animale) Mina: (intervine dar fără convingere) Ilie, iar începi? Ilie: (mai imită cîteva păsări) Știi bancul cu huhurezul? Mina: (se înscrie) Nu-l știu. Ilie: Cînd îl întreabă pe unu': "Mă, frate, de cînd nu te-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fost norocul rău. / Mi-a fost casa sus pe deal / Ș-am trăit viața cu-amar. / Mi-a fost casa sus sub munți, / Unde glas de om n-auzi, / Numai cuci și păsărele, / Ca să mă mângâi cu ele; Numai păsări ciripind, / Când și când cucul cântând, / Mai pe urmă cânt și eu, / Să mai uit amarul meu. / Trăiesc în singurătate / De tânără pân` la moarte."131 Fiecare trecere într-o altă etapă existențială, fie că este vorba de inițierea în social
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dumnezeu aducea."279 Cea mai statornică dintre păsările cerului este vrabia care semnifică atașamentul față de om, ciripitul ei fiind perceput ca plâns al omului izgonit. În tradiția românească, vrabia are funcție meteorologică, prevestind ploaie dacă se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri sau când se scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face cu totul albă. Vrabia, la 50 de ani, mai întâi îi crește o peniță albă pe spate, pe urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
roadele ce vor urma, la greci 322 se umblă, din casă în casă, cu o rândunică sculptată în lemn, rostind un cântec-colindă: "A sosit, a sosit rândunica! ... / Pe-o creangă mi s-a pus și mi-a grăit, / Și-a ciripit dulce: / Hei martie, bunule martie / Și tu groaznic făurar, / Chiar de arzi, chiar de pârlești, / Tot a timp frumos îmi miroși, / Chiar de-mi ningi, ori ești cu toane, / Tot primăvara mi-aduci! Eu am trecut marea-n zbor, / Pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu l-am uitat..."323 La ucraineni, motivul rândunicii se păstrează în colindele rostite în cadrul sărbătorilor de iarnă, rândunica prevestind rodnicia anului ce va urma: "A venit în zbor o rândunică / Și s-a așezat pe pervaz, / A început să ciripească / Și să-i grăiască gazdei: / Ieși, ieși afară, gospodare, / Și te du până la vite / Că ți-au fătat două vaci, / Doi tăurași ți-au fătat, / Frumușei și buni și harnici, / Și ai să iei pe ei groși buni..."324 În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe ei groși buni..."324 În unele colinde ucrainene apare și o altă pasăre prevestitoare, cucul: "Deschideți, boierule, locuința, / Că ți-a venit, boierule, un cuc / Și s-a așezat sus, pe pervazul ferestrei, / A zis cucu, boierule, și a ciripit: / Gospodare, ieși din casă, / Ieși din casă, oaspeți ți-au venit, / Vacile s-au așezat, / Viței mândri ți-au fătat! / Gospodare... / Oile toate ți-au fătat. Ți-au fătat miei, boierule, / Cu lâna de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Trotoșului, / Lângă roate tunului. Cine, maică, te-a scalda? / Nourii, când or ploua. Cine, maică, te-a-mbraca? / Codrul când s-a dispoia. Cine, maică, te-a-ngropa? / Munții când s-or dărâma. / Cine, maică, te-a boci? / Păsările-or ciripi."329 "Pasărea-om" dezleagă suferințele omenești, participând la trăirile zilnice: "Foicică și-o lalea, / Păsăruică, turturea, / Spune-mi, dragă, vestea ta / Ori nu ești din țara mea? Păsăruica săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate intră vreo rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe rîndunele, au să te usture ochii ori îți seacă mîna. Cînd aude cineva primăvara o rîndunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară, ești sănătos peste an; iar de [le] vezi întîi stînd și ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. Primăvara, cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îți seacă mîna. Cînd aude cineva primăvara o rîndunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară, ești sănătos peste an; iar de [le] vezi întîi stînd și ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. Primăvara, cînd vezi rîndunele întîi, se dă cu țărnă peste cap, ca să nu faci bureți* pe obraz peste vară. Cînd vezi rîndunele întîia oară primăvara, să iei două bucățele de lemn, să sufli
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tine. Cînd te ia gura pe dinainte și, în loc să strigi pe cineva, îl botezi fel și chip pînă nimerești e semn că mulți te îndrăgesc. Vrabie La Crăciun se mănîncă vrăbii, căci se crede că-ți dau putere. Cînd vrăbiile ciripesc mult în fața casei, fac a sfadă. Cînd cîntă vrăbiile toamna, are să ploaie. Cînd se scaldă vrăbiile și găinile în colb, are să ploaie. Vrajă Femeia care ia mana de la vaci nu putrezește. Sara după cină, la Ajunul Crăciunului, strînge fata din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
visezi oi. Cînd asudă fereștile. Cînd umblă multe cioare zburînd pe sus. Cînd înfloresc florile toamna. Cînd se strîng mai multe vrăbii la un loc și zboară toate din loc în loc, iar cînd stau în copaci cîntă cu zgomot și ciripesc. Semne de viscol Cînd zburdă oile. Cînd stau multe vrăbii pe gunoi și ciocotesc*. Cînd iarna vuiește codrul tare. Cînd mîțele se aleargă prin casă și se joacă. Vîntul tare de răsărit aduce zloată. Fulgerile din timpul iernii sînt semne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
compensația care ne-o aduce Densusianu la Miorița : Foaie verde de trei flori / Ciobănaș de la miori / Un ți-a fost moartea să mori / Sus în vârful muntelui / în bătaia vântului, / La cetina bradului / Si de ce moarte ai murit/ Păsările au ciripit, / Pe mine că m-au jelit” Alte prezențe în antologie sunt : Meșterul Manole, Gruia în Tarigrad, Cicoarea, Lia ciocârlia, Fata si cucul, Alimon, Petrea Voinicul Deși îl critică pe Alecsandri pentru intervenția asupra culegerii sale, Densusianu îi recunoaște meritul de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și a atmosferei pe litoralul românesc, la granița cu Bulgaria. O altă zguduitoare amintire este însă aceea care face referire la cutremurul din 4 martie 1977: „Primăvara lui 1977 a izbucnit devreme, cu mâțLșori înfloriți, o boare caldăși păVări care ciripeau dis-de-dimineață...” Protagonist este Irina care, „într-una dintre seri și-a propus să treacă prin parc... Deodată i s-a părut că amețește, că are halucinații, că i se vălurește pământul sub picioare și e scuturată zdravăn, a căzut în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și trecu pe lîngă un tufiș. Sophie deschise discuția și spuse: "O, Marc, privește într-acolo, cît este de minunat, dacă am merge mai aproape". Ei se apropie de tufiș. Marc șopti: "Locul este atît de deosebit, ascultă păsările care ciripesc, copacii care se ridică spre cer, cît este de romantic! Privește aceste ramuri răsfirate precum șuvițele din părul tău blond care-mi împresoară brațele, privește aceste mere verzi care mă duc cu gîndul la ochii tăi mari și migdalați. Să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și oarbă, pentru o altă sarabandă. Nu mă delectez cu 47 dublu. Aștept. Și nu pitit, ci calm, extins! Și vine și ea, îmbrăcată într-un văl de ceva care mă face s-o acostez: - Darling, șezi tot blând și ciripește ce mai ai! Urgent! - 38, numărul cămășii tale. - Fă-mi potirul, piano, cu calibrul știut! Mi l-a făcut, l-am sorbit pe îndelete, cu ochii în toți porii epidermei mele și, așteptând într-un cot, am ascultat-o: - Da
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
specifice deltei. Doar o egretă s-a înălțat din coroana unui arbore mai înalt, a planat puțin și s-a așezat vizavi, pe o cracă a unei sălcii. Dar nagâții și pelicanii nu se lăsau văzuți. Păsărelele, care anul trecut ciripeau vesele, acum tăceau, ascunse în frunzișul copacilor de pe margini. Am înaintat până la canalul cu nuferi. De acum eram aproape de Șontea, dar locurile mi se păreau străine, de nerecunoscut. Am trecut pe lângă groapa cu somni uriași și doar am bănuit că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ajunse în fața lui Apostol. Purta o bluză albă dantelată și o pălărie mică, de sub care se zbârleau cârlionții castanii. Îi erau obrajii aprinși, și în ochii de veveriță scânteia o veselie nestăpânită. ― Rodovica a umplut orașul c-ai sosit azi-noapte, ciripi ea, apropiindu-se. Te-am așteptat să vii, dar am pierdut răbdarea și iată-mă! Vorbea tot ungurește și cu atâta plăcere, că buzele-i puțin cărnoase tremurau. Apostol era buimăcit auzind-o, se silea să zâmbească și se feri
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
arme adevărate, le-am curățat cu grijă, le-am ars în foc și le-am lustruit și ziua întreagă au răsunat văile de pocnetele noastre: Poc! Poc!... mort!... cazi!... stai!... stai că trag!... Eram sigură că unul dintre noi “va ciripi” și de aceea, am hotărật ca în dimineața următoare să predăm pistoalele la Miliție și am fost evidențiați pentru fapta noastră. Situația tactică cea mai palpitantă am trăit-o odată cu invazia Cehoslovaciei. Eram, ca de obicei, cu vacile la păscut
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]