29,910 matches
-
romanului în versuri Evgheni Oneghin; caracterizat ca o operă aflată "la confluența romantismului - ca aspect și stare de spirit și construcție tipologică - cu realismul - ca viziune totalizatoare a vieții și ca discurs narativ, detașat, obiectiv", acest "roman liber" (l-am citat pe Pușkin) este însă calificat, în cele din urmă, drept "poem" sau "epopee romantică". Se pare că lipsa de precizie (atît cît este posibilă - și necesară - în știința noastră literară) în prezentarea problemei deschiderii romantismului spre curentele ce i-au
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
un moment dat să se Întrebe de ce să plătească mai mult pentru aparatele noi, În loc să le cumpere de la noi. Asta nu Înseamnă Însă că ‘Factorul Yuck’ a dispărut În Întregime. Există și azi ortodonți care ne cer să nu le cităm numele, să le trimitem aparatele reciclate la adresele de acasă, iar la mitinguri să nu le vorbim decât când nu-i văd alții... Drept răspuns, la Convenția Anuală a Ortodonților Americani, care a avut loc În mai 2010 la Washington
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Ion Caraion și Virgil Ierunca în 1947, și Mircea avea un exemplar, pe care mi-l împrumutase și mie.) Personajele din Artistul și moartea au următoarea caracteristică: în atmosfera macabru simbolică a piesei, ele rostesc replici care sunt aproape exclusiv citate din autori numiți sau din autori nenumiți, pe care cititorul trebuie să-i recunoască sau să-i ghicească. Maxime celebre (uneori inversate sau subtil deformate), aforisme, profesiuni de credință, fraze memorabile sau selectate idiosincratic, însoțite de minime comentarii, alcătuiesc o
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
Atmosphères, Lux aeterna, Requiem și Aventures. Între prelucrările elaborate în această perioadă, ca preludiu în conceperea și definitivarea Concertului Românesc, se numără și un duo violonistic (Baladă și joc - Cluj, ianuarie 1950), inspirat de melodia Mioriței din Monografia lui Drăgoi, citată in integrum, în partea I, de vioara I, artificiile contrapunctice ale viorii secunde, pe un latent suport armonic modal, configurând splendida construcție melodică populară. În septembrie 1950, Ligeti finalizează o variantă a Duoului, utilizând același material într-o nouă prelucrare
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Când am scris cartea Mircea Eliade - rădăcinile românești am apelat în unele cazuri la acele traduceri făcute în grabă în România și îmi dau seama acum că nu erau, întotdeauna exacte. Totuși, pe baza acestor pasaje, la care se adaugă citate din Jurnalul lui Mihail Sebastian, Adriana Berger, Norman Manea și alții și-au lansat atacul postum împotriva lui Eliade, acuzându-l că ar fi fost legionar și antisemit". (Ce dezvăluie textele, în Jurnalul literar, august-septembrie 2002). Să mai insist asupra
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
și vine Lotzi din Dej și se dă ocos că pe el lo chemat Domnu să fie pastor reformat. Io zic să meargă,să se coate iute la cap,cît nu-i prea tîrziu” Nu mai este nimic de comentat. Citînd mai departe această incredibile story, aflăm cum cap pătrat ajunge student la Institutul Teologic Reformat, unde tăticul sau era profesor universitar și unde aude, în șoaptă, multă istorie ungureasca, segregaționism și nerenuntare la iredentism. Influențat de toate cîte le-a
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
să fie pastor, să-și servească religios co-etnicii din rural, s-a travestit în political crusader pe asfaltul clujean, iar acum în Decembrie 1989, cînd într-adevăr putea fi cruciat anticomunist alături de concitadini săi români, unguri, germani face pe pastorul!! Citînd alte surse, reținem că roiul manifestanților refuzați de pastor s-a împrăștiat în oraș pentru a forma și alte grupuri mai mari și în următoarele 48 de ore miile au devenit adevărați revoluționari și nici nu-și mai aminteau de
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
adormit, aprindea din nou lampa și iar Începea să bodogănească. Mă sculam atunci, mă duceam la el și-l rugam să mă lase să dorm. (...) acesta a fost pentru mine primul semn al bolii de nervi ce-l cuprinsese.” Am citat din Ioan Slavici: ”Amintiri”, Ed. Cultura Națională, Buc., 1924,p. 26. În această perioadă Slavici scrie când cu Î, când cu â (dânsul/dînsul, când/cînd, etc). Nu asta m-ar deranja În primul rând, ci altele. Mai Întâi, faptul
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
nouba ce se bazează pe moduri ce conțin micro-intervale. Totuși, majoritatea modurilor existente în muzica araboandaluză algeriană sunt diatonice, micro intervalele nefiind constitutive. Aceasta era situația la confluența sec. XIX și XX, conform cercetătorilor Delphin, Guin, Salvador-Daniel sau Rouanet <footnote citați de Christian Poché, p. 79, 80. footnote>). În cursul sec. XX, lucrurile s-au schimbat și influența muzicii provenite direct din Orient - în special prin intermediul mass-media - a modificat substanțial structura modală a repertoriului algerian, extrem de abundent în microintervale în zilele
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
un punct de plecare către suita occidentală de tip baroc, adusă la perfecțiune în timpul lui Johann Sebastian Bach. Cert este că termenul de suită asociat muzicii clasice europene apare pentru prima oară în Franța anului 1557 <footnote cf. Ivanka Stoïanova, citată de Christian Poché, p. 76. footnote>), la multe secole după apariția primei suite arabo andaluze de tip nouba. Relația poezie-muzică Structura noubei arabo andaluze este bazată pe o serie de poeme cântate. Din punct de vedere literar, aceste poeme pot
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
a fost dintodeauna instrumentul acompaniator al muzicii savante. Adaptat stilului de muzică arabo andaluză, luth-ul devine instrumentul favorit al tuturor muzicienilor celebri din epocă, fiind extrem de prizat de către clasele sociale nobiliare. Luth-ul începe să devină subiect literar, fiind citat în numeroase poeme ce figurează în repertoriul suitelor de tip nouba. Se menționează existența lui ca unic instrument de acompaniament sau în prezența rebabului și a tar ului - grupul de bază al noubei, ce s-a păstrat până în sec. XX
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
din moment ce acest bine nu are limite, dorința însăși a participantului nu are punct de oprire, ci se întinde în infinit. Nici discipolul virtuții nu participă la natura lui Dumnezeu. El participă la atributele sau acțiunile lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie nu citează niciodată textul biblic de la 2 Petru 1, 4<footnote „Prin care El ne-a hărăzit mari și prețioase făgăduințe, ca prin ele să vă faceți părtași dumnezeieștii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume”. footnote>. Cel mult, va spune
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
grece călăresc pe valuri și așteaptă Întîmplările/ viitoare: un prunc zbierînd În mătasea de sînge!/ Bărbații se-adună, mănîncă placenta din femeia ce/ naște:/ grecii-și mănîncă alene copiii” nu poate fi ipostaziată drept o „impregnare cu Eros a universului”, citându-l pe Petru Creția. Așa cum niciunde firul narativ nu confirmă acest punct de vedere. Erosul este aici dezavuat de sensul său originar, măcinat până la dezumanizarea Întregii fibre a universului. El este substituit de degradare existențială, de structuri umane descompuse, de
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
unei sistematizări filosofice, lucru care îi conferea acesteia o raționalitate mai înaltă<footnote André de Halleux, Palamisme et tradition, în rev. Irenikon, LIX (1975), nr. 4, p. 481. footnote>. Definiția lucrării ca mișcare a ființei o dă Sfântul Grigorie Palama citându-l pe Sfântul Ioan Damaschin: Dacă orice lucrare e definită ca mișcare ființială a vreunei naturi, unde a văzut cineva natură nemișcată, sau cu totul nelucrătoare, sau unde a aflat lucrarea care să nu fie mișcare a unei puteri naturale
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
inedite, culese de mine în timp de 22 de ani din toate țările locuite de români, 1 Martie 1906. București, Autorul musicei populare D. Vupian”, autorul petrecându-și viața în ultima parte a vieții la vila Parepa. Muzicologul Viorel Cosma cita în anul 2006 , Manuscrisul nr 55 din fondul Mănăstirii Sinaia - Poesii vechi popolare culese de Vulpian Din gura veteranului de muzică C. Puiu<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni din România Lexicon, vol. IX (Ș - Z), București, Editura muzicală, 2006, p. 277
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
să nu schimbe caracterul esențial al documentului. Greutatea a fost găsirea corespondentelor în muzică a ethosului evanghelic, astfel că muzica să aibă, în același timp, si un sens dramatic. Mi-a cerut o muncă susținută timp de patru ani.<footnote Citat din articolul O vizită la compozitorul Paul Constantinescu, apărut în ziarul „Evenimentul” an V, nr. 1535, 11 octombrie 1943, p. 2, reprodus în volumul Constantinescu, Paul, Despre „poezia” muzicii, Argument, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
dăunător sănătății, Întreg trupul se slăbănogește, tot așa, prin cuminecare, acel Trup nemuritor transformă Întreaga făptură a noastră În făptură dumnezeiască”<footnote Idem, Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 93AB; PSB, vol. 30, p. 338. footnote>. Sfântul Grigorie, citându-l pe Sfântul Apostol Pavel, care numește pe Domnul mâncare Și băutură duhovnicească, zice: „prin acestea el lasă să se Înțeleagă că firea omenească nefiind de un singur fel, ci partea Înțelegătoare fiind amestecată cu partea simțitoare, există Și o
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
mai fost încercări reușite în privința aceasta, de pildă, printre cele mai recente este cea a lui Norman Russell (The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006), pe care, așa cum se va putea observa, am citat-o în această lucrare. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful Unul dintre rivalii proto-ortodocși ai ereticului Valentin, care și-a condus propria didaskaleion în Roma, la sfârșitul lui 150, „deasupra băilor unui anume Martinus”<footnote footnote>, a fost Sfântul Iustin Martirul
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
demonstrează că toate ființele umane sunt considerate demne de a deveni dumnezei și de a avea puterea să devină fii ai Celui Preaînalt, și vor fi judecați și condamnați după fapte, precum Adam și Eva: „Dar totuși, eu nu am citat cuvântul în sensul acesta, ci pentru a vă demonstra că Duhul Sfânt reproșează oamenilor deveniți asemănători cu Dumnezeu, fără de patimă și nemuritori ca El - atâta vreme cât ei păzesc poruncile - și socotiți vrednici de El a se chema fiii Lui, faptul de
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
episcopii instituți de către apostoli și succesorii lor” nu au Învățat niciodată până la vremea sa doctrinele specifice gnosticilor” (cf. Împotriva ereziilor III, 3, 1). Tertulian, În cărțulia sa despre prescipțiile privindu-i pe eretici, din care puțin mai sus a fost citată o exprimare sintetică, având intenția de a demonstra că adevărata Învățătură se află numai În biserica catolică, Își Întemeiază argumentația tocmai pe succesiunea episcopală din comunitățile creștine, care suia până la apostoli. Hipolit, cam În aceeași perioadă, scrie: „Noi (episcopii) care
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
creștini de pretutindeni făcea ca Roma să devină un centru bine informat asupra a ceea ce se Întâmpla și Într-un fel Îi impunea să intervină În comunități Îndepărtate. Acea sollicitudo romană se concretiza deopotrivă pe planul asistenței. Aș vrea să citez două personaje În mod particular: Egesip din Palestina și Abercius din Hierapolis (altul decât Hierapolis de pe Lycus din Papia) din Frigia Salutaris. Egesip a fost o sursă mult citată de către Eusebiu Într-a sa Istorie bisericească; el s-a dus
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
sollicitudo romană se concretiza deopotrivă pe planul asistenței. Aș vrea să citez două personaje În mod particular: Egesip din Palestina și Abercius din Hierapolis (altul decât Hierapolis de pe Lycus din Papia) din Frigia Salutaris. Egesip a fost o sursă mult citată de către Eusebiu Într-a sa Istorie bisericească; el s-a dus la Roma și de-a lungul drumului a intrat „În legătură cu numeroși episcopi, aflând că aproape cu toții mărturiseau aceeași Învățătură” (4,22,1); la Roma a redactat „o succesiune până la
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Dan fostă șefă a secției de pediatrie a spitalului nostru, și Liliana Raluca Băia - a cărei prezență ne-a emoționat pe mine și pe colega mea, Laura Ion, deoarece ne-a fost mentor în anii de rezidențiat. Desigur, nu putem cita numele tuturor participanților, dar mai spicuim câteva: domnul doctor Dan Iordăchescu, șeful secției de Medicină internă, secondat de un alt distins internist: doctorul Liviu Leșanu. Am fost plăcut surprinși de prezența experimentaților neurologi Iulia Iufu, Mircea Moldovan și Eduard Alin
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
la Sfântul Grigorie de Nisa”, în: Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, pp. 84-85 sq; Drd. Kamal Farahat, „Cunoașterea lui Dumnezeu în opera Sfântului Grigorie de Nyssa”, în: Ortodoxia, Anul XL (1998), Nr. 2, p. 133. Aceste studii le-am citat și noi în compunerea acestui studiu. footnote>. Intrarea în viața spirituală începe cu Sfântul Botez, care reproduce prin întreita cufundare moartea și învierea lui Hristos, cel botezat făcându-se părtaș morții și învierii Lui și actualizând în viața sa moartea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
o asemănare izbitoare între cântul gregorian și muzica de sorginte arabo-andaluză. El afirmă în studiul său La Musique arabe, ses rapport avec la musique grecque et le chant grégorian [Muzica arabă - legăturile cu muzica greacă și cu cântul gregorian]<footnote citat de Christian Poché în La Musique arabo-andalouse [Muzica arabo-andaluză], Paris / Arles, Cité de la Musique / Actes Sud, 1995, p. 46. footnote>) că nu a sesizat niciodată în muzica savantă algeriană existența micro-intervalelor. Salvador-Daniel remarcă totodată similitudinile extrem de evidente între scările modurilor
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]