797 matches
-
peste tine. Așa de greu de îngrășământ o să fie locul nostru că blestematul de pământ o să trebuiască în final să te înghită, până când o să fii turnat pe gât până la capăt. SEPP BOTDEJIGODIE (foarte liniștit încă luându-și gustarea): Acum am ciugulit destul Din oamenii putreziți de lumea asta Sunteți sătui de lume cum sunt eu de mine Al meu Euînsumi aparține întregii lumii înfundate Ar trebui să nu mai fiți văzuți Ar trebui să nu mai puteți fi recunoscuți (Fiul și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se îndreaptă cu pași hotărâți spre "iazul Călugărului", cu gândul de a-și lua viața. E împiedicat însă de moartea neprevăzută a unui cunoscut ("băiat potolit"), al cărui cadavru tocmai atunci se întâmplase să fie scos din apă. Priveliștea leșului "ciugulit de gângănii", descris cu minuție naturalistă ("furnicile și începură să se urce pe picioare și pe pântece; câteva făcuseră din buric un mușuroi; una cerca să pătrundă sub pleoapa trasă, iar alta și pătrunsese în nara plină de noroi"), îl
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
își strigă mereu numele. Anul acesta vreo două familii se aciuaseră iar în fața blocului nostru și pentru a- i încuraja să rămână aici le-am pus zi de zi firimituri de pâine pe pervazul ferestrei de la bucătărie. Au venit să ciugulească, se uitau mirați la noi prin geamul bucătăriei, dar până la urmă și-au făcut cuiburile tot în altă parte. Se vede că există un fel de memorie colectivă transmisă cine știe cum, care le spune că aici sunt în pericol atât ei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
școală și s-a întors în comuna natală unde locuia împreună cu părinții. De atunci nu l-a mai întâlnit și nu a mai auzit nimic despre el. Acum, în regiment, își făcea mereu de lucru pe lângă niște ofițeri, cărora le ciugulea câte ceva din palmă. Din fericire, acest Spânu Neculai făcea parte din alt pluton, alt divizion și avea o cu totul altă specialitate militară. De câte ori, întâmplător sau intenționat, îi ieșea în cale, rămânea cu o senzație neplăcută, în special datorită ochilor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un fel specific de a discuta cu cineva. Nu se uita niciodată în ochii interlocutorului, pentru simplul fapt că, atunci când discuta cu o altă persoană, ticluia câte o poveste care să pară cât mai credibilă, cu scopul de a mai ciuguli ceva mărunțiș. Așa se făcea că în cursul unei luni, dacă dădeai dovadă de slăbiciune și te potriveai lui, te mai ușura de încă douăzeci-treizeci de lei pe puțin, bani pe care nu ți-i mai înapoia niciodată. La fiecare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se uită spre soare și avu impresia că se privesc ochi în ochi. Simți că i se înmoaie orice răutate din sufletul cercat de greutăți. Se așeză pe prispă de unde aruncă grăunțe pentru orătăniile care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de fân pe care stăpânul le-o aruncase de ieri. Cu o jordie, reuși să-i urnească, încet, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a Împietrit pântecele, pictorul de război scosese deja două comprimate din cutie și le Înghițise cu un pahar de apă. Nu-i mai rămânea decât să aștepte. Așa că s-a lăsat pe vine, cu spatele lipit de perete (câinele care ciugulea dintr-un cadavru, desenat În cărbune și nepictat Încă, era chiar În spatele capului său), a strâns din dinți și a așteptat, răbdător, pe când Înțepăturile atingeau apogeul, apoi se răreau, slăbeau, dispăreau. Și Între timp, cu privirea pironită pe partea de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
alimenta; a alimenta organismul; alimentație; alune; animalic; apă; apus de soare; aripi; banane; a băga în gură; a bea; beatitudine; belșug; biscuit; boală; boier; borș; boxa; brînză; bucate; bucătar; bunătate; burta; burtă; cantină; cartofi prăjiți; caviar; cămașă; cereale; cină; cireșe; ciuguli; a ciuguli; cîrnaț; clătite; copilaș; covrig; cratiță; crește; a crește; cu acuratețe; cuțit; degusta; a degusta; delicatese; delicios; foarte des; desert; a digera; digeră; digestie; e bine; energie; existență; fasole; a fi lacom; fierbinte; flămînzea; mi-i foame; foamete; forță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alimenta organismul; alimentație; alune; animalic; apă; apus de soare; aripi; banane; a băga în gură; a bea; beatitudine; belșug; biscuit; boală; boier; borș; boxa; brînză; bucate; bucătar; bunătate; burta; burtă; cantină; cartofi prăjiți; caviar; cămașă; cereale; cină; cireșe; ciuguli; a ciuguli; cîrnaț; clătite; copilaș; covrig; cratiță; crește; a crește; cu acuratețe; cuțit; degusta; a degusta; delicatese; delicios; foarte des; desert; a digera; digeră; digestie; e bine; energie; existență; fasole; a fi lacom; fierbinte; flămînzea; mi-i foame; foamete; forță; friptură; pe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Alex, rămas și el ca și ceilalți țintuit locului și cu ghitara în mîini; se duce spre Alex; Vecinul 2, în acest timp, se va duce spre locul unde sînt Irina și Val; Vecinul 3 merge spre masă, de pe care ciugulește cîte ceva sub privirea năucită a Mariei; Vecinul 4, se îndreaptă spre pendulă, care arată o altă oră pentru că nu merge, de fapt) Cînți la ghitară? În ce acord? Alex: Italian. Vecin 1: Aha, eu cînt în acord rusesc. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu vii la noi? Am depășit de mult perioada în care îi puneam sub tutelă pe fizicieni. Azi nu ne mai putem permite așa ceva... Avem nevoie și noi de rezultate practice, de realizări... Sistemul nostru politic trebuie să învețe să ciugulească și el câte ceva din palma științei... O fi el cel mai de seamă om din lume, dar manuscrisele lui sunt și mai prețioase. Möbius: Însemnările mele? Le-am ars! Adineauri... Înainte de a se fi întors poliția... Ca măsură de siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere - după felul oului -, atunci te îmbogățești. Pecingine Miercurea și vinerea să nu iei ouăle din cuibar, că faci picingine pe obraz. Să nu mănînci din ceea ce au ciugulit găinile, căci faci picingine pe obraz. Picinginile se nasc din pricină că copiii pun mîna, cînd se joacă cu găinile, pe la dos. Femeile, cînd caută găinile de ouă, se umplu pe mînă și apoi pun mîna pe copii. Ele se tămă duiesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păsărea să creadă că el e doar o statuie alături de care se poate desfășura în voie. Pasărea s-a uitat cîteva clipe țintă în ochii de sticlă ai lui Cornel și nu s-a văzut amenințată, apoi a început să ciugulească cu poftă, pic-pic și parcă mîncarea de sub ciocul ei mic nu se mai termina. A avut și Cornel un papagal în colivie. Tata i l-a cumpărat. Papagalul avea pene verzi și roșii, dar nu vorbea, ca cei de la desene
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pui, capabili să producă alte ouă, după modelul Pelicanului; Ouăle de calitate și talie medie se folosesc pentru omletele numite rapoarte de activitate. Galinaceele selecționate pentru lotul reprezentativ al Marelui Inspector urmau să treacă la sarcini speciale. În loc să culeagă hrana ciugulind cu văzul și auzul, erau trecute la regim de lux: consumau ouăle aduse de cucii nedoriți în cuibarele artistice autorizate (reviste, teatre, spectacole muzicale) după ce le analizau calitățile gustative (în funcție de Standardele Gustului Corect 131), cele de tușeu (pentru coajă dar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
am auzit, să scap,/ De această zbatere, în care,/ Trupul mai aleargă după cap./ Și tresar, când ochii, împietrind de groază,/ I se-ntorc pe dos ca să albească/ Și, părând că-s boabe de porumb,/ Alte păsări vin să-i ciugulească.// Iau cu-o mână capul, cu cealaltă, restul,/ Și le schimb, când mi se pare greu,/ Până nu sunt moarte, să mai stea legate,/ Cel puțin, așa, prin trupul meu.// Însă, capul moare mai devreme,/ Ca și cum n-a fost tăiată
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
devenit pietre oarecare pe-o potecă de munte 14 Pe crengile de pin neaua arată cît de svelte sunt o cioară vine la geamul meu îi dau cîteva fărîme din turta de orez coaptă pe plită pe fundalul alb cioara ciugulind 15 Azi pe cînd despicam lemne m-am tăiat la mînă am pus zăpadă pe rană zăpada s-a înroșit brusc mi-am amintit că luasem viața iubitei mele și de-aia mă ascundeam aici brațul mi-a sîngerat mult
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
și ea marea acolo în fața mării poate că și petunia mă va ierta 18 Un omor o viață dispărută și brațul meu cu coaja ce se resoarbe-n carne unde-s eu unde-s zilele spune-mi tu cioară care ciugulești din turta de orez făcută de mîini care într-o clipă de rătăcire au devenit ucigașe cioara își ia zborul trece razant peste petele de sînge din zăpadă apoi se-nalță și dispare 19 Cînd iubita mea m-a părăsit
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
noroaielor la strigare răspundeau în limba lor care nu consona niciodată cu pustiul Alergau spre întîmpinare infirmînd - erau singurele - aruncarea în viață în stilul cu care unda lovește țărmul băteau în ușă să anunțe șansa promisă de steagul înfrîntului Cînd ciuguleau din palmă funigei își scuturau roua pe un tărîm fără apus Punctele din modelul rochiei pe care încercau să le desprindă erau cele care s-au jucat toată viața "de-a ascunselea" cu mine ca "Fîntînile buclucașe" din Petrodvoreț? Neputincioase
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
aruncat firul mai întâi în spate pentru ași face elan. A simțit că ceva îi trage firul în jos deși nu era în baltă, ce credeți că era? Un pui de găină venit din satul învecinat, Sfântu Ilie, ce a ciugulit bobul de porumb ce se găsea în cârligul undiței, acesta fiind ”peștele” pe care arhitectul l-a prins în acea zi. Tot timpul încercam să întrețin relații prietenești, umane cu cei cu care veneam în contact, fie ei muncitori, tractoriști
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
În poziție orizontală, cu burta În jos. După o oră, mă simt foarte bine, nu mai am nimic. Cu păsările - gâștele și curcile În special- era expertă În a le vindeca dacă se Întâmpla să se otrăvească când scăpau și ciuguleau iarbă de pe ogorul tratat cu ierbicide. Imediat le administra lapte și le aducea la viață. Tata și soțul meu l-au luat de picioare și l-au așezat pe Ghiță În coteț. Eu am adus laptele repede iar mama
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
cauzele "gestului" și să-i atragă luarea-aminte asupra gravității unei hotărâri neîndreptățite, când e în joc onoarea unei domnișoare... ― Hotărârea mea e nestrămutată, domnule Domșa, îi răspunse Apostol cu același calm imperturbabil, după ce, în vremea cât vorbise avocatul, mâncase tacticos, ciugulind cu mare băgare de seamă toate oscioarele de pe farfurie. Și e nestrămutată fiindcă nu mai iubesc pe domnișoara Marta! ― Cum n-o mai iubești? De ce? întrebă Domșa, căscând mari ochii. ― De ce! Pentru că n-o iubesc! zise Apostol, ștergîndu-și gura cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu zâmbetul supărător, ce-i descoperea dinții gălbui, cu o gaură neagră în gingia de jos, și iar auzi glasul enervat, care încerca să fie lingușitor: ― Cele două santinele pe care le-ați văzut stau numai ziua, ca să nu-i ciugulească corbii, pentru că pe aici sunt mulți corbi, foarte mulți... Noaptea le retragem, firește... noaptea nu umblă corbii. Întâi fusese ordonat să atârne numai trei zile, dar pe urmă excelența, având în vedere înmulțirea cazurilor criminale, a hotărât să rămâie acolo
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe strada îngustă din fața gării tot înainte, o luă la dreapta urcând o pantă abruptă, până-n dreptul unei clădiri cu adevărat frumoase, pe fațada căreia remarcă înscrisul cu litere aurii: ,,Hotel Traian”. Doi bărbați înalți, eleganți, discutau privind porumbeii care ciuguleau fărmăturile de pâine aruncate de copiii care-i fugăreau, iar și iar. Păsările nu păreau speriate, și parcă intraseră în jocul lor fiindcă, deși alergate, nici gând să-și ia zborul. Se fereau, până când copiii renunțau, plictisiți. Auzi: - Hotelul ăsta
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Hai să continuăm tot așa până ne dăm seama ce simțim cu adevărat. — Sunt complet de acord. Ar trebui să nu ne repezim cu capu Înainte, Îi spun eu - merită din plin Încă o tură. De ce nu mai rămâi puțin, ciugulim ceva și poate mai târziu ne mai distrăm umpic? Mă duc până la bufet și pun poza lui Stacey În sertarul de sus. — Mi-ar plăcea Brucey, dar trebuie să mă văd cu cineva. A, zic eu. Ne mai vedem Brucey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]