629 matches
-
cu ostilitate pe cei credincioși, aceștia din urmă reprezintă greutatea unei conștiințe morale prea rigide, privirea inchizitorie pe care ceilalți o îndreaptă asupra lui. Personajele religioase sunt adesea reprezentări ale tatălui, ale autorității morale. În funcție de scenariul visului, subiectul beneficiază de clemență și de bunăvoință sau, dimpotrivă, suportă desconsiderarea personajelor influente. Participarea la o ceremonie religioasă sau la un ritual simbolizează un proces inițiatic: subiectul este în plină transformare interioară, în plină dezvoltare afectivă, psihică sau spirituală. Dispută, conflict Sensul disputei și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
împăratului Ha-drian s-a întins și în Egipt, ținînd trei ani pînă a fost potolită cu sabia de parcă cele cîteva zeci de mii de iudei pîrliți și fanatizați erau spaima Romei. Atitudinea nu poate fi niciodată luată ca persecuție, ci clemență imperială de care ei au beneficiat din plin pînă la venirea împăraților geți prin Septimius Severus(193-211), la condu- cerea imperiului roman. Episcopul Romei pentru frăția iudeo-creștină, Pius l(140-155), a hotărît ca ereticii din sectele iudaice care se converteau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
au facut nici una, nici alta. Ceva mai mult, nici nu au raportat ce s-a întamplat. Totul mi s-a ținut ascuns. Onor. Tribunalul a constatat, în ședințe, că nu a fost niciun caz în care mi s-a cerut clemență, iertare sau renunțarea la o dispoziție cu caracter penal, fără să dau curs, imediat și fără ezitare, cererei. 1 Marcu Rozen, Op. cit., p. 75; - 42 Eu am crezut atunci că, căzuseră victime 5-6 ofițeri și 10-15 soldați. Eram și într-
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
au facut nici una, nici alta. Ceva mai mult, nici nu au raportat ce s-a întamplat. Totul mi s-a ținut ascuns. Onor. Tribunalul a constatat, în ședințe, că nu a fost niciun caz în care mi s-a cerut clemență, iertare sau renunțarea la o dispoziție cu caracter penal, fără să dau curs, imediat și fără ezitare, cererei. Eu am crezut atunci că, căzuseră victime 5-6 ofițeri și 10-15 soldați. Eram și într-o stare sufletească grea. Dimineața văzusem la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cauzat răul. Violenței, femeia vrea să i se răspundă cu dragoste. Personajul feminin pozitiv reușește prin inteligență, perseverență și abilitate verbală să-și ghideze soțul de la impulsul belicos inițial spre o atitudine mult mai înțeleaptă și mai îngăduitoare, aceea a clemenței. Femeia realizează dorința violentă a lui Melibeus de a-i pedepsi pe cei care l-au ofensat, conform uzanțelor cavalerești ale vremii de păstrare a onoarei, și reușește, prin argumente repetate și excelent alese, să-și convertească soțul, să-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Iacob al Angliei a rămas în istorie ca cel care a tradus pentru prima oara Biblia din limba latină, lucrare care a fost republicată vreme de 250 de ani, cel care a păstrat pacea în interiorul țării și care a arătat clemență pentru toate cultele religioase. Autoarea Clara Steeholm îl descrie astfel pe rege în cartea sa James I Of England The Wisest Fool In Christendom„Aceasta este povestea unui bărbat timid, născut din nefericire spre a fi rege al unui popor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a depus eforturi admirabile pentru a-și depăși condiția, aducând Suediei douăzeci de ani de prosperitate. Oficial, regele Iacob întâiul al Angliei este regele care a tradus Biblia din limba latină; pe întreaga durată a domniei sale a încercat să arate clemență față de toate cultele religioase. Neoficial, regele Iacob întâiul a avut înclinații homosexuale, deși, soția sa a dat naștere la nouă copii. De asemenea, deși era un aprig apărător al drepturilor protestanților, a scris o scrisoare secretă Papei de la Roma, asigurându
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
căzut în mâinile lui Ferdinand, iar regimul Habsburgic s-a impus cu brutalitate în regatul recucerit. Execuții numeroase, otrăviri și confiscări, asigură autoritatea împăratului în țară, deschizând o prăpastie între populația cehă și stăpânii săi germanici. Numai nobilii catolici obțin clemență din partea împăratului 223. Conducătorii revoltei au fost condamnați la moarte, nda. în dauna protestanților și emnitatea electorală în secolulla lettre de majesté primită de la împăratul Rudolf al II-lea a fost revocată. A început o intensă campanie de restaurare a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
secolul al XVIII-lea un caracter "hotărât de monotonie"226. În țările coroanei cehe, în ultima perioadă de dezvoltare a vechiului regim, rolul istoric al stărilor s-a diminuat, servind ca instrument suveranului în executarea mai ușoară a legilor. Numai clemența și protecția absolutismului regal menținea Adunările de stări, considerându-le un suport convenabil în apărarea ordinii feudale. Între 1618 și 1648 întinse regiuni ale Germaniei vor fi devastate și depopulate. Generalul Wallerstein a devenit marele învingător, cu ajutorul căruia Habsburgii au
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Balaban, director general al Poștelor și director al Școlii Politehnice, și Virginia (n. Mănciulescu), mama lui B. manifestase înclinații artistice, fiind absolventă a Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București. După clasele primare, făcute acasă (cu examene la școala „Clemența”), el urmează clasa întâi de liceu la Iași, familia alegând, din cauza războiului, soluția plecării în refugiu. La revenirea în București, este înmatriculat la Liceul „Gh. Lazăr”. Încă elev, se înscrie la Conservator, la clasa Mariei Filotti. Odată cu încheierea anului întâi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
sistem politic total represiv, care nu dă semne nici de șovăială, între onformism și libertate nici de flexibilitate, nici de oboseală, injectează subconștientului social o teroare generală surdă, irepresibilă, de neșters. Ea ucide în germene orice speranță de ameliorare, de clemență, de transformare. Ideea de viitor dispare. Este total abolită. Totul este prescris, dat, previzibil, impus odată pentru totdeauna. Victoria socialismului este ireversibilă. 3. Toată povestea aceasta sumbră și feroce a ținut apoi prea mult. Mult prea mult. Decenii întregi. Și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu oricare alt „cleric”. BERNARDI THESAURARII, Liber de acquisitione Terrae Sanctae, BBT, I, 13-14. Fragment latin al compendiatorului fr. Francesco Pipino bolognese, O.P., din 1320, după originalul francez al lui Bernard Trezorierul (1229-1230). 1. Referitor la sentimentele umane și clemența sultanului Corradin, același Bernard relatează următoarea întâmplare. În timpul asediului cetății Damietta, în tabăra creștină se aflau doi clerici care, înflăcărați de zelul credinței, și-au propus să meargă la sultan și să-i vestească Evanghelia. După ce au cerut permisiunea (cardinalului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
De altfel, în această luare de poziție D'Elia se află pe urmele altor istorici, dar, mai ales, ale lui Boissier, care și el împărțise domnia lui Augustus în două: în prima parte, Augustus ar apărea plin de înțelegere, blândețe, clemență și bunătate, într-o societate aproape idilică, evocată cu plăcere de penița lui Boissier și, în parte, și de D'Elia; în a doua, în schimb, lumina începuturilor s-ar fi stins gradual pentru a face loc unei umbre din ce în ce mai
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
retorice, spuse de dragul de a spune, și, prin urmare, trebuie privite cu maximă rezervă. Poetul nu putea avea "toate vinile", la fel cum nu se putea "să nu aibă nici o vină": în primul caz, oricât de mare ar fi fost clemența lui Augustus, poetul ar fi trebuit să primească pedeapsa capitală; în al doilea caz, nu ar fi fost pedepsit deloc. Există și alte afimații de la care trebuie să plecăm, dacă vrem să facem puțină lumina asupra cauzelor exilului lui Ovidiu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pentru a deveni formularea unei realități concrete. Pentru vina lui Ovidiu, reală sau inventată, Cezarul ar fi putut să-i aplice sulmonezului pedeapsa cu moartea. Ovidiu se grăbește să ne aducă la cunoștință acest lucru: Când mi-a dat pedeapsa, clemența sa a fost atât de mare, încât pedeapsa a fost mai blândă decât mă temeam. Mi-a fost acordată viața; furia ta s-a oprit dincoace de moarte 113, o principe, ai fost cumpătat în ceea ce privește folosirea puterii tale. În plus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pregătit să ierte, care adesea tună fără să arunce fulgere, care se întristează, când decide ceva trist, pentru care e o durere personală să-i pedepsească pe ceilalți. Și totuși Ovidiu are o remușcare propria-i culpă i-a câștigat clemența, înfrânându-i mânia. Deoarece poetului nu îi este permis să cadă personal în genunchi în fața împăratului, Messalinus, ca un mare sacerdot, trebuie să ducă mesajul ovidian zeilor, adăugând la acesta și rugăciunile poetului. "Nu încerca, totuși, o astfel de intervenție
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
însă meritele lui Sextus Pompeius, ar fi însemnat să-l pună într-o situație jenantă în ochii împăratului. Poetul o face cu multă discreție. "Nicicând favoarea sa de a se ocupa de problemele poetului nu a fost tardivă. Și acum clemența sa, deloc știrbită (territa!) de dizgrația neașteptată a poetului, îi sprijină și îi va sprijini existența". Lui Ovidiu ultima afirmație i se pare cam îndrăzneață. S-ar putea spune că el își justifică această încredere în viitor printr-o reflecție
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
îl abandonează? Nu mai există ancoră care să-i țină în loc nava. Se gândește atunci să se refugieze personal la altarul sacru al împăratului (poate un fel de amenințare cu scop de șantaj), căruia îi aduce elogii pentru moderație și clemență. Ar merge bucuros de la Tomis în oricare alt loc din lume, până și în Styx; mai mult, s-ar resemna să fie ars de flăcările devoratoare ale Etnei sau să fie aruncat în mare din vârful stâncii Leucada: cel puțin
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
știe răuvoitorul că Ovidiu nu este exilat, ci relegat: pluta sa e încă la suprafață, chiar dacă e în derivă... De aceea, poetul se alătură poporului pentru a-i ura viață lungă Cezarului și-i cântă cu toatele forțele sale laude pentru clemență și generozitate: "pentru ca zeii să țină încă închise porțile cerului și să permită ca Cezarul să fie zeu fără ei!" (v. 25-26). La sinceritatea sau nesinceritatea asocierii lui Ovidiu la voti quinquennali ale poporului pentru sănătatea lui Augustus s-au
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dintre Augustus și Metellus, într-un vers care dădea impresia că trebuie izolat: Augustus nunc est, ante Metellus erat. 433 Mai mult, Ovidiu însuși nu îndrăznește să adauge numele unor anumiți destinatari de-ai săi, chiar dacă în scrisorile respective proslăvește clemența lui Augustus. 434 Cf. și R. MARACHE, op. cit., p. 412-413. 435 Cu privire la această descendență îndepărtată a lui Augustus, evocată de Vergiliu, cfr. W.F. JACKSON KNIGHT, Virgilio, Longanesi & C., 1949, p. 104. 436 G. M. COLUMBA, op. cit., p. 50, 59
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
memoriei revoluției, prim-secretarul PSUM a introdus anumite concesii economice și culturale, care nu erau însă constante, variind în funcție de obiectivele pe termen scurt și mediu ale regimului. Nu și-a respectat însă promisiunea de a se manifesta indulgent și cu clemență la adresa foștilor combatanți anticomuniști, "iar procesele politice, deportările, arestările, și execuțiile secrete, reminiscențe ale regimului stalinist al lui Rákosi, au revenit încă o dată în prim-plan". De asemenea, partidul însuși a cunoscut metamorfoze majore: s-a birocratizat, pentru a fi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
această pedeapsă integral. Este posibil ca în anumite situații durata pedepsei stabilite de instanță să fie redusă ca efect al grațierii. În această ipoteză, calculul fracției de pedeapsă se raportează la durata pedepsei rămase de executat, după aplicarea actului de clemență. În fracțiunea de pedeapsă considerată executată se include și perioada de timp petrecută de condamnat în stare de reținere sau arest preventiv (art.88 Cod penal). Dacă infracțiunile au fost săvârșite în străinătate, iar aplicarea legii penale române s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și-au dovedit resentimentul. La Începuturile regimului comunist „vinovăția” victimelor era prestabilită. Dreptul penal În vigoare În România veche a fost abandonat, adoptîndu-se În schimb cel sovietic, În care autoacuzarea juca un rol foarte important. Apărarea putea solicita, practic, doar clemență. Sistemul concentraționar românesc cuprindea la Începutul deceniului cinci 75 de penitenciare și lagăre de muncă. Se conturase o specializare a locurilor de detenție. Închisoarea de la Sighet a ajuns cunoscută ca fiind a „demnitarilor”, deoarece acolo au fost Încarcerați preponderent foști
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
VASILIU, Mihai (1.VIII.1928, Dorohoi - 20.IV.1997, București), teatrolog și dramaturg. Este fiul Clarei (n. Mihailiuc) și al lui Theodor-Arthur Vasiliu, ofițer. A urmat la București, unde familia se mutase în 1933, Școala „Clemența” (1935-1939), Liceul „Cantemir Vodă” (1939-1947) și Facultatea de Istorie, absolvită în 1951. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Al. Davila - dramaturg și înnoitor al artei scenice naționale (1979). Lucrează la Radiodifuziunea Română ca reporter și redactor pentru emisiunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
de "tragedie cu final fericit". Spectatorul, după ce a tremurat pe tot parcursul piesei pentru Augustus care riscă să fie asasinat, pentru Cinna și pentru Emilie care, în calitatea lor de conspiratori, riscă pedepsirea, asistă cu plăcere la reoncilierea generală, datorită clemenței lui Augustus. Prin crearea uni nou tip de deznodământ, Corneille dă întâietate unei configurații tragice pe care Aristotel o exclude categoric, pe cea a eroului care, cunoscând identitatea victimei sale, decide să o omoare, apoi renunță. El introduce o distincție
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]