3,262 matches
-
tuturor, cu acest fericit prilej și deosebită ocazie, calde felicitări și sincere doriri de bine, în continuare!... De aceea, aici și acum, trebuie apreciat faptul că au fost mulți cei care au contribuit la construirea și împodobirea acestui sfânt lăcaș, clerici, autorități centrale și locale cât și credincioși sau fii ai acestei Sfinte Biserici, cărora suntem convinși, că le va răsplăti Bunul Dumnezeu, după dragostea lor și osteneala de care au dat dovadă!... Prin urmare, ținem să-i felicităm pe toți
PATRU DISCURSURI, FESTIVE ŞI ANIVERSARE, ROSTITE CU PRILEJUL A TREI EVENIMENTE RELIGIOASE, MOMENTE ŞI SFINŢIRI [Corola-blog/BlogPost/376463_a_377792]
-
adresându-le acum tuturor, cu acest fericit prilej, calde felicitări și sincere doriri de bine, în continuare!... De aceea, aici și acum, trebuie apreciat faptul că au fost mulți cei care au contribuit la construirea și împodobirea acestui sfânt lăcaș, clerici, autorități centrale și locale cât și credincioși sau fii ai acestei Sfinte Biserici, cărora suntem convinși, că le va răsplăti Bunul Dumnezeu, după dragostea lor și osteneala de care au dat dovadă!... Prin urmare, ținem să felicităm pe toți ostenitorii
PATRU DISCURSURI, FESTIVE ŞI ANIVERSARE, ROSTITE CU PRILEJUL A TREI EVENIMENTE RELIGIOASE, MOMENTE ŞI SFINŢIRI [Corola-blog/BlogPost/376463_a_377792]
-
adresându-le acum tuturor, cu acest fericit prilej, calde felicitări și sincere doriri de bine, în continuare!... De aceea, aici și acum, trebuie apreciat faptul că au fost mulți cei care au contribuit la construirea și împodobirea acestui sfânt lăcaș, clerici, autorități centrale și locale cât și credincioși sau fii ai acestei Sfinte Biserici, cărora suntem convinși, că le va răsplăti Bunul Dumnezeu, după dragostea lor și osteneala de care au dat dovadă!... Prin urmare, ținem să felicităm pe toți ostenitorii
PATRU DISCURSURI, FESTIVE ŞI ANIVERSARE, ROSTITE CU PRILEJUL A TREI EVENIMENTE RELIGIOASE, MOMENTE ŞI SFINŢIRI [Corola-blog/BlogPost/376463_a_377792]
-
duhovnicesc „îl ajută pe credincios să treacă de la stadiul de „chip” al lui Dumnezeu la cel al „asemănării” cu Dumnezeu. Călăuzindu-l spre îndumnezeire, îl călăuzește de fapt spre vindecare - căci îndumnezeirea este vindecare”. Deci, „viața duhovnicească pentru toți creștinii, clerici și mireni este hotărâtor influențată de legătura lor cu duhovnicul. În situația actuală a Bisericii și pentru folosul credincioșilor, părintele paroh poate și trebuie să fie un bun duhovnic” (p. 13 din cartea Sf. Ier. Nectarie de Eghina). În acest
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
și agresiv, au acuzat și calomniat pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Române prezenți la Sinodul din Creta (iunie 2016), unde au participat aproape 200 de ierarhi din zece Biserici Ortodoxe surori. Cei care promovează aceste atitudini negative sunt, în general, câțiva clerici răzvrătiți și monahi necanonici, neascultători și nestatornici, care nu locuiesc în mănăstire conform rânduielilor monahale, precum și unii mireni influențați negativ de către aceștia. Un astfel de grup a protestat și pe Dealul Mitropoliei în data de 30 august 2016 când membrii
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
a conferi unitate de plan și acțiune sistemului - ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor de suflete și a aceleia de următor al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, calitate pe care o are orice creștin botezat, nu numai clericul și nu numai cei cu anumite răspunderi în Biserică.” Așadar, iată și de aici constatăm faptul că Biserica și, mai zis, Ortodoxia este o formă de creștinism (nesecularizată în conținutul și fondul ei intrisec) extrem de rafinată, de nobilă, de fină
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
duhovnici! Să nu fie de partea lor când zic: „mi-a spus părintele cutare, că pot să... Și în acest fel ei își susțin punctul lor de vedere erotic. Au nevoie de un sprijin, de un cuvânt, de girul unui cleric. Înțelegeți? Nu stăm de vorbă. Uite, eu chiar azi am avut o discuție: i-a spus doctorul la o tânără că, dacă păstrează sarcina, moare sigur. Eu i-am zis: „mori pe datoria supremă de mamă, că te-așteaptă viața
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
tânără că, dacă păstrează sarcina, moare sigur. Eu i-am zis: „mori pe datoria supremă de mamă, că te-așteaptă viața veșnică, fericită”. „Asta n-o fac, nu se poate”, a răspuns. Vedeți, vroia să facă avort cu aprobarea unui cleric, dacă se poate unul cu nume și renume. Nu! Doctorii n-au nici o autoritate; ei vor să trăiești aici, dar eu vreau să trăiești dincolo, în veșnicie. Va să zică, avem ce să le spunem. Să trăiască creștinește! Vreau să vă spun
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
cu rang înalt, chiar lângă ușa mea! Tu ești Minunea care deschizi fereastra minții Și mă ajuți să văd cum trec smeriți Părinții, Când toaca bate-n lemn și-i cheamă în biserci Se-adună-n jurul rugii cu mici și marii clerici. M-ai ajutat să văd Lumina din tunel Și oamenii frumoși ce îl slăvesc pe El, Clipa primenită în straie de Mireasă, Ce cu alai de îngeri mi-a și intrat în casă! ------------------------------------------- Cuvintele sunt mici și nu pot să
TU EȘTI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372243_a_373572]
-
atât în turul unu, cât și în cel de-al doilea tur, dar și la atacuri familiale și personale. În plus, unele partide politice angajate în cursa alegerilor prezidențiale au recurs la gesturi disperate, introducând în mocirla campaniei pe unii clerici ai Bisericii Ortodoxe și chiar pe unii părinți venerați de poporul credincios ca sfinți. Este vorba de regretatul Părinte Arsenie Boca. Am luat, cu mâhnire creștinească, act de cantitatea îngrijător de mare a minciunii și a urii, amestecată cu adevăr
LECŢIA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371669_a_372998]
-
Ortodoxiei românești în lumea creștină și l-au făcut pe Patriarhul Justinian o figură reprezentativă a întregii ortodoxii: • Canonizarea primilor Sfinți Români (1955) și generalizarea cultului sfinților ale căror moaște se găsesc în țara noastră; • Înființarea unor așezăminte sociale pentru clericii bătrâni și bolnavi; • Reorganizarea învățământului teologic ortodox (1948); • Revenirea a 37 de preoți și protopopi greco-catolici, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (1 octombrie 1948); • Întreținerea legăturilor cu Bisericile Ortodoxe surori și cu alte Biserici creștine; • Inițierea unor relații cu Bisericile Vechi
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
dorit numai pentru a conferi unitate de plan și acțiune sistemului - ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor de suflete și a aceleia de următor al Mântuitorului, calitate pe care o are orice creștin botezat, nu numai clericul și nu numai cei cu anumite răspunderi în Biserică.” Așadar, iată și de aici constatăm faptul că Ortodoxia este o formă de creștinism (nesecularizată în conținutul și fondul ei intrisec) extrem de rafinată, de nobilă, de fină, pe care puțini o
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Autorului ÎL izgonim pe DUMNEZEU din Școală ? Când DOMNUL făcut-A lumea, toate bune le-A zidit Iar ce a stricat Vrăjmașul, EL numai A-ngăduit... Mintea, DOMNU-A Luminat-o pe sub streșini de Biserici Învățători aleși (se știe !), dintre Slujitorii Clerici ! Educația cea bună, de-o vârstă cu Veșnicia, Este numai cea Creștină, ce ne-A Predat-o MESIA ! Firesc că Pedagogii noștri, când Școala o ctitoriră, Rămaseră fermi în Credință și pe CHRISTOS nu-L părăsiră ! Dar ciuma roșie atee
ÎL IZGONIM PE DUMNEZEU DIN ȘCOALĂ ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377751_a_379080]
-
ruse". Autorul mai subliniază starea înapoiată a populației analfabete: țăranii abandonează școlile rusești dar nu frecventează nici învățămîntul în limba română, limbă considerată ca inutilă, pentru că toate manifestările vieții publice se desfășoară în limba rusă... Publicistul judecă foarte aspru pe clerici care, spre deosebire de preoții din Transilvania, varsă lacrimi de crocodil pentru bieții țărani, dînd însă dovadă de servilitate în privința rușilor. Pentru el, speranța unor schimbări se așteaptă de la liberalii ruși care sînt sensibili față de cauza naționalităților. Ca și în toată Rusia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dans le monde européen du XIVe siècle", în Roumanie, Pages d'histoire, nr. 2/1981; "Moldova în epoca Reformei. Contribuție la istoria societății moldovenești în veacul al XVI-lea", în Studii, Revista de Istorie, XI/4, 1958. Plămădeală (Episcop), Antonie, Clerici ortodocși, ctitori de limba și cultura românească, București, 1977. Pascu, Ștefan, Voievodatul Transilvaniei, vol. I; ediția a Il-a, Cluj, Editura Dacia, 1972. Pippidi, Andrei, "À la recherche d'une tradition politique byzantine dans les pays roumains", în Nouvelles Études
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Activitatea culturală și literară. În peri oada studiilor la Oradea, George Marchiș activează în cadrul "Societății de lectură", fiind ales "notar cu corespondentele" iar din 1854 este enumerat între membrii "faptuari". După modelul "lepturiștilor" de aici, va edita la Viena, pentru clericii institutului "Sf. Barbara", revista Armonia, fiind singurul ei redactor. Este o revista scrisă cu mâna și structurată astfel: partea religioasă-literară, beletristică și umoristică. A fost în cercul de colaboratori ai Aurorei Române (1863-1865) care vor trece și în redacția Familiei
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Tot în același ton este și nota lui Perpessicius: "Dar despre natura raporturilor dintre profesorul de la Beiuș și societatea studenților români din Viena, ne va informa viitorul." (op. cit. p. 479). Așadar, alte informații se mai pot ivi... Beiușul este pentru clericii sătmăreni una din "colinele" Romei eclesiastice. Aici erau sau fuseră un șir de personalități "din părțile sătmărene": George Marchiș (profesor între 1859-1861); Gavril Lazăr de Purcăreți, coleg cu Sălăgeanu între 1864-1869, preot la Sanislău, care va și predica la înmormântarea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
voiu odihnì pe voi*) (Mat. 11, 28). * Explicația acestui "antieminescianism" credem că nu este de căutat atât în rândurile lui V. Lucaciu cât în extensiunea curentului blăjan apărut în urma cărții lui Al. Grama care, am văzut, a cuprins și alți clerici sătmăreni (Vasile Patcașiu). 1) Este un ideal pe care V. Lucaciu l-a enunțat cu putere: "...Dar inima română, doioasă de binele neamului său, cu zel neastâmpărat cearcă moduri și mijloace, cum să facă cât mai mult bine pentru biserica
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
împotriva celor care îl cataloghează pe poet în rândul celor mai "urgisiți pesimiști" dându-le sfaturi tinerilor de a se feri de el "ca nu cumva să le strice mințile și să le învenineze inimile". Putem recunoaște aici idei ale clericilor sătmăreni, dar I. Slavici nu semnlează nici un nume. Cert este că I. Slavici rămâne mai departe alături de acțiunile memorandistului din Șișești după cum arată desele referințe ale preotului: "...din cauza nelucrării Comitetului: cu toții, cu un suflet, cu o inimă stăruiau, și mă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
drumuri, spitale”. În bugetul statului au fost prevăzute sume special destinate „întocmirii podurilor și a drumurilor”: în anul 1832 - 708 lei, iar în anul 1833 - 25.000 lei, din care s-au cheltuit 17.799 lei. Proprietarii podurilor, boieri sau clerici, au fost obligați să dea lemnul necesar reparațiilor și reconstrucțiilor de poduri, de la care ei încasau brudina, și să plătească lucrul meșterilor și al salahorilor. Pentru drumurile principale s-a hotărât să se facă poduri mari, a căror construcție să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dreptul de posesiune a podurilor, drept din care a rezultat una din rămășițele tipic feudale: brudina. Podurile erau construite în târgurile și orașele libere de către nazâria podurilor. În afara lor, podurile erau construite fie de către stat, fie de către feudalii laici sau clerici pe proprietățile lor. Cum statul lăsase în părăsire comunicațiile cu nevoile lor, boierii au putut să tragă toate foloasele posibile dintr-o astfel de situație. Ei au devenit, ca proprietari de vaduri, stăpânii unor puncte de trecere obligatorie pe căile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Solca (Vartolomeu Măzăreanu) și Moldovița (Venedict), Ion Paladi (biv vel logofăt), care a decedat pe drum, Ionacachi Milu (biv vel spătar). Actul cu revendicările „de obște” ale Moldovei, dus la Petersburg, a fost iscălit de mitropolit, și doar de nouă clerici și 25 de boieri. Memoriile, cererile scrise și orale ale celor două deputății sunt neclare pentru cel ce-și propune o definire juridică precisă a termenilor. Ambele delegații au cerut răspicat abolirea totală a suzeranității otomane. Au folosit cuvintele de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
italiană pentru a o introduce la Scală drept o lucrare nouă sub denumirea Gerusalemme. Actul 3, care are loc în harem, conține un balet care reprezintă o concesie făcută de Verdi gustului publicului parizian. Actul 4 cuprinde o mulțime de clerici gălăgioși lăudând tot timpul milă Dumnezeului lor, care de fapt se dovedește a fi în mod evident foarte crud. Multe din personajele operei sunt aproape enigmatice și nu reușesc să câștige simpatia publicului spectator. Chiar si in scenele dramatice de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
melodii și de stări psihologice diverse. Este deasemenea și o operă a monologurilor, terțetelor, marșurilor într-un joc de culori neobișnuit modulate, multe inspirate din melosul spaniol. Premieră nu a fost un succes. Finalul operei, interpretat că o desconsiderare a clericului, a produs indignarea Împărătesei Eugénie, de naționalitate spaniolă. Pentru a treia oară Verdi a fost dezamăgit la Paris. În anii care au urmat, Verdi a suferit multe tragedii personale - îndelungatul sau susținător, un al doilea tata pentru compozitor Antonio Barezzi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-e și milă, în cecitatea lor, de care ți-e și silă, "inocenții" care, prin votul lor turmatec, participă, vai, la jocurile democrației (și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]