1,111 matches
-
cu o pălărioară deformată, dar sub jachetă cu o bluză brodată luxos și cu o blană frumoasă la gât. S-a urcat într-un automobil larg, al cărui șofer îi făcuse un semn masonic. Mi s-a spus că e clienta de noapte a unor localuri frecventate de străini, unde băutura, nu amorul, e un vițiu, și reputată prin ținuta ei cochetă și insomnia ei neobosită . . . Fixa așa, nopți după nopți, lichidul galben în paharele mereu umplute!. Cine știe ce capriciu al alcoolului
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
când Lina îi observă că e prea lacom pentru un artritic! Despre Lică sau Hallipi nici un cuvânt. Toate lucrurile astea dosite erau însă pondere materiale, care apăsau asupra locului și ceasului. După dejun Lina se grăbi să plece la o clientă. Mini nici nu ar fi vrut să o aștepte, atât se zorea; Rim declară că e foarte ocupat. Dar chiar atunci un auto Ic tăia drumurile de scăpare. întîlniră pe scară pe Hallipa însuși, cu haină largă de drum, cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și artere, totodată probabile și problematice. Mini fu cuprinsă de fizionomia Cetăței. - Ce fală de treabă Eliza asta! Nici n-aș fi crezut! zise Lina. - Da! răspunse Mini distrat. Lina se despărți de ea pentru a sal duce la o clientă în Izvor. - Așa departe te duci, Lina? o întrebă mașinal. Lina strânse din umerii ei cam gheboși, de iobagă modernă. Mini o salută cu mâna și porni sprinten, croindu-și, prin străzi tăiate pe muche, drum drept spre centru. Lunecând
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
tine. Un loc "fără țară" înseamnă o persoană cu care Lenora să nu fi avut nici o nemulțumire. Terrain vierge. Altfel, Lina nu e proastă. A nemerit îndată pe Coca-Aimee. Walter a părut încîntat. A scris lui Doru: "Interesul doamnei Hallipa, clienta mea, cere reîntoarcerea provizorie, lângă mama sa, a domnișoarei Coca-Aimee. Luați măsurile necesare.". Scurt!. M-am întîmplat de două-trei ori acolo, în timpul când prepara pe Lenora pentru sosirea fetei. Interesant de tot! " Și cum obicinuiai, doamnă, să te piepteni pe când
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în față, lăsând expus vederii un gât atât de sensual, încât albeața lui pare indecentă. Râde și bea cu partenerii ei și ochii îi strălucesc înșelător. — Bobby! Bobby! Ce faci aici? Este figura turtită, ca de clătită, a uneia dintre clientele doamnei Pereira, o belgiancă. Tânăra care vrea vești de la sora ei: cum o cheamă? Ga... Gal.... Gan... Gannay? Este nerăbdătoare, curioasă și înaltă, cu mâinile cutreierând după scrumieră, împroșcând stropi de gin, mișcând aerul. El încearcă să ghicească. — Miss Garnier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
faianța, oglinzile, prosoapele și sticlele din salon. Reciproca nu era valabilă - recepționera abia dacă s-a uitat la mine când i-am explicat ce voiam. Ia loc la spălător, a fost sfatul ei. Apoi am auzit-o urlând: —Gráinne, Gráinne, clientă la spălătorul doi! Gráinne nu-mi inspira deloc încredere. Părea foarte tânără. Aș fi zis că n-avea mai mult de treisprezece ani, însă mi-am dat seama că trebuiau să existe niște legi împotriva unei astfel de situații. Gráinne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a oprit și-a chicotit într-un fel destul de straniu, dar atâta timp cât nu râdea de mine era în ordine, ... Jasmine. Gráinne s-a îndepărtat clătinându-se, aplecându-se periculos de mult în față din cauza pantofilor și a strigat: —Maura, Maura, clienta ta e gata. De cum am văzut-o pe Jasmine/ Maura, am recunoscut-o. Și asta nu numai fiindcă-mi tunsese vârfurile când fusesem acasă de Crăciun. își dăduse cu atât de mult fond de ten maro-închis încât, prin comparație cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Am continuat să scriu timp de o oră, umplând jumătate de carnețel cu vorbele geniale ale lui Vivian. Din fericire, chelnerii de la Bilboquet n-au avut obiecții pentru că le sechestrasem o masă - probabil ăsta era avantajul faptului că eram o clientă fidelă. Ba chiar mi-au trimis și un pahar de vin rosé. Până mâine, la zece, să-mi dai raportul pe proiectele astea, ca să ne putem pune în mișcare imediat, a concluzionat Vivian, înainte să închidă telefonul. — Până la 10:00
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Victima doarme pe la prieteni și pe la rude, așa scriu ăștia la gazetă. Victima se teme de repetarea agresiunii... Nu se înțelegea dacă știrea aparținea tot textului sau era o completare personală. Poftim, unde am ajuns! Parcă văd că o avem clientă pe nenorocită. Victima ajunge la noi, nu demenții ăia care voiau să-i dea foc. Aia n-au nici pe dracu’, să știți. Nu-i internează nimeni la nebuni, cum ar trebui... Devenise furioasă, îi privea pe cei doi ascultători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
lucra deja la a doua sau a treia carte. Imaginați-vă deci surprinderea mea când am intrat la Brightman’s Attic în dimineața aceea de marți din luna mai și mi-am văzut nepotul stând la tejghea, numărând restul unei cliente. Din fericire, l-am văzut înainte de a mă vedea el pe mine. Dumnezeu știe ce vorbe neinspirate mi-ar fi scăpat de pe buze dacă n-aș fi avut acele zece sau douăsprezece secunde pentru a absorbi șocul. Și nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mâinile îi căpătaseră moliciunea și grosimea pe care le asociezi în mod normal cu ideea de instalator între două vârste. Era o priveliște tristă. Strălucirea pierise din ochii nepotului meu și întreaga lui ființă lăsa să se vadă înfrângerea. După ce clienta a terminat de plătit, m-am strecurat pe locul proaspăt eliberat, am pus mâinile pe tejghea și m-am aplecat înainte. În clipa aceea, Tom privea în jos, căutând o monedă care îi căzuse. Mi-am dres glasul și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
meu client cere un Toblerone. Nimic surprinzător în asta. Nu v-ar veni să credeți câte Toblerone vindem la bord. Și, Doamne ferește, unii pasageri încep să mănânce ciocolatele pe loc. De parcă nu le-am da și așa destulă mâncare! Următoarea clientă cere o broșă cu o harpă pe ea. Nu aș purta-o nici într-o mie de ani și nu am întâlnit pe nimeni care să o facă. Ei bine, cu excepția acestei femei, evident. E americancă și are o față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
frumoase și talentate ca ele. Eu cred că minte. Dacă aș fi pusă în relație cu, să zicem, Brad Pitt și George Clooney și m-aș plânge din cauza asta, oamenii m-ar crede nebună. Caut ceva pentru nepoata mea. O clientă ține în mână o brățară oribilă. —E de aceeași vârstă cu tine. Crezi că i-ar plăcea? Doar dacă e oarbă sau/și minte în legătură cu vârsta ei, cred eu. Cred că i-ar sta foarte bine, spun pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
SUCURSALA FULHAM Fulham Road 3 Londra SW6 9JH Domișoarei Rebecca Bloomwood Apt. 2 Burney Rd 4 Londra SE6 8FD 18 iulie 2001 Stimată domnișoară Bloomwood, Vă mulțumesc pentru scrisoarea dumneavoastră din 15 iulie. Îmi pare bine să aflu că sunteți clienta Băncii Endwich de aproape cinci ani. Din păcate, noi nu oferim un „Bonus de cinci ani“, așa cum propuneți, nici o păsuire pentru depășirea de cont tip „Pagină curată - Un nou început“. Suntem însă de acord că ambele idei sunt bune. Pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
un raft cu agende de piele mov pal și îmi ridic ochii - uite‑le! Trei rame din tweed purpuriu, făcute de Suze! Încă mă emoționează, de fiecare dată când le văd. O, Doamne! Simt un fior de încântare. zăresc o clientă - cu o ramă în mână. Are o ramă în mână! Ca să fiu sinceră, n‑am văzut pe nimeni cumpărând vreuna din ramele lui Suze. Adică, știu că trebuie să se cumpere, pentru că stocul se epuizează, dar nu am văzut asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
sinceră, n‑am văzut pe nimeni cumpărând vreuna din ramele lui Suze. Adică, știu că trebuie să se cumpere, pentru că stocul se epuizează, dar nu am văzut asta întâmplându‑se în fața mea. Doamne, ce palpitant! Mă apropii ușor tocmai când clienta întoarce rama invers. Se încruntă la preț și inima îmi tresaltă ușor. — E o ramă foarte frumoasă, zic în treacăt. Foarte neobișnuită. — Da, zice ea și o pune înapoi pe raft. Nu! strig în gând, necăjită. Ia‑o înapoi! — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
E așa de greu să găsești o ramă frumoasă în zilele noastre, spun, ca să mă bag în vorbă. Nu credeți? Când găsești una, e bine, pur și simplu... s‑o cumperi! Înainte să ți‑o ia altcineva. — Așa e, zice clienta, ridicând un presse‑papier și încruntându‑se și la el. Acum se îndepărtează. Ce pot să fac? Păi, eu cred că am să cumpăr una, zic cât pot de răspicat, și o iau. O să fie un cadou perfect. Pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Ce pot să fac? Păi, eu cred că am să cumpăr una, zic cât pot de răspicat, și o iau. O să fie un cadou perfect. Pentru un bărbat sau pentru o femeie... Toată lumea are nevoie de rame pentru fotografii, nu? Clienta pare să nu fie deloc atentă la mine. Dar, lasă, când o să mă vadă pe mine cumpărând‑o, poate o să se răzgândească. Mă grăbesc să ajung la casă, și femeia de la tejghea îmi zâmbește. Cred că e patroana magazinului, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
aș veni aici foarte des, e o simplă coincidență sau ceva de genul.) — Îmi pare bine să vă revăd, zice ea. Chiar vă plac ramele astea. — Mult de tot, zic cât pot de tare. Și la ce preț nemaipomenit! Însă clienta se uită la o carafă de sticlă și pare că nici nu ne aude. Câte ați cumpărat până acum? Cam... douăzeci? Ce? Atenția mea revine brusc la patroana magazinului. Ce zice? — Sau treizeci? Mă uit la ea șocată. Mi‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
gândurile. Vreau doar să mă asigur că sunteți mulțumită de serviciile noastre și să vă întreb dacă vă mai putem fi de folos în vreun alt mod. Păi... mulțumesc mult, zic. Sunt foarte mulțumită, mersi. Adică, nu sunt chiar o clientă regulată, dar... — Și să vă amintesc un mic detaliu, și anume că scadența pentru plata creditului pe care îl aveți la noi a cam trecut de multișor, spune David Barrow, de parcă nici n‑aș fi deschis gura. Și să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
pentru ce‑a plătit, zic, dându‑mă înapoi. Puteți să mă epilați pe picioare. Dar nu și pe brațe. Și categoric nu... cealaltă chestie. Aia cu inimoara de cristale. Cosmeticiana pare îngrijorată. — Doamna Sherman e una dintre cele mai fidele cliente ale noastre. Și ea a cerut în mod expres epilat din cap până‑n picioare pentru dumneavoastră. — Dar n‑o să știe niciodată! zic disperată. N‑are de unde să afle. Doar n‑o să mă verifice, ce Dumnezeu! N‑o să‑l întrebe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
aud o voce de după ușă și femeia cu ochelari de baga se reazemă de tocul ușii, privindu‑mă cu interes. E vreo problemă? Nu, mulțumesc! zic, radioasă. — Deci, spune femeia, uitându‑se la Erin. O să aduci fusta până la genunchi pentru clienta noastră. Da? — Da, zice Erin zâmbind ușor forțat. Mă duc să o aduc. Dispare și nu rezist să nu ies să mă uit la stativ, să văd ce haine mi‑a mai adus. Femeia cu ochelari mă privește o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
să țin minte. O pune pe masă și rămânem cu toții uitându‑ne la ea. Domnișoară Bloomwood, de ce ați venit exact? — A, da! spun. Ei bine, așa cum spune și felicitarea mea, sunt conștientă că poate - înghit în sec - n‑am fost clienta... ideală. Și totuși, sunt sigură că putem colabora ca echipă, în perfectă armonie. Până aici, toate bune. Partea asta am învățat‑o pe dinafară. — Adică? face John Gavin. Îmi dreg glasul. — Îmm... din motive independente de voința mea, m‑am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
scuzați... — Cum adică nu? spune Suze. Nu puteți să spuneți pur și simplu nu! Trebuie să cântăriți avantajele și dezavantajele. — Am cântărit avantajele și dezavantajele, zice John Gavin. Nu există avantaje. — Dar e vorba despre una dintre cele mai importante cliente ale dumneavoastră! Vocea lui Suze devine stridentă de surescitare. E vorba despre Becky Bloomwood, vedeta TV, care are o carieră fabuloasă și strălucitoare în fața ei! — E vorba despre Becky Bloomwood care și‑a extins de șase ori limita de creditare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
eu, ca tâmpita, n‑am avut ce face și i‑am spus cum m‑am angajat mai demult la Ally Smith și am fost dată afară în clipa când am ascuns o pereche de pantaloni cu imprimeu zebrat de o clientă, pentru că mi‑i doream eu. Când mi‑am terminat povestea, la capătul firului s‑a lăsat tăcerea și m‑am gândit că, gata, mi‑am tăiat craca de sub picioare. Dar după asta am auzit un hohot interminabil de râs, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]