2,043 matches
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului LORELAI Unirea Ma închin în fața celor care, Cu prețul vieții au apărat, Pământul sfânt, pământ pe care, Cu-amare lacrimi l-au udat. Ca stânca au fost neclintiți În lupta dură ce-au purtat, La gândul lor de-a fi uniți Neatârnare-au câștigat. Moldova, Țara Românească, Un tratat ele-au semnat, Laolaltă să trăiască În acest ținut bogat. Iar în luna lui gerar În Alba Iulia venit
POEZIE DE LORELAI. FETIŢĂ DE 12 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370261_a_371590]
-
istoriei și aura de Apostol al Mântuitorului. Creând un Imperiu Ortodox, i-a lăsat o mostenire spirituală, milenară. Strălucitor la chip, cu suflet de lumină, cu har în cuvânt, cu dreptate în inimă, cu evlavie de ascet, cu pătrundere mistică, neclintit în credință, biruitor în nădejde, jertfitor în cruce s-a dăruit total Iubirii divine. Creștinii ortodocși îl venerează, iar adversarii necreștini îl admiră. Toți oamenii îl prețuiesc într-un fel sau altul, mai puțin sau deloc creștinii din Apus. Crucea
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
cuvintele sale de învățătură, în răbdarea sa căutând dreptatea, în dăruirea pe care o avea față de muncă, în portul său cuvincios, în curajul pe care-l avea în război și izbândă, mare în fața barbarilor, neînvins în războaiele civile, statornic și neclintit în credința sa. (Sf. Teofan, Cronică, în P.G. 108, p. 96). Mult mai târziu, în vremurile noastre mai recente, alți istorici precum Philip Schaff ni-l schițează și el pe Marele Împărat creștin Constantin, astfel: Caracterul lui moral nu a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
de antologii ANAMAROL de poezii și proză, prezentate acum. Și câte nu mai are de spus și de făcut laborioasa Rodica Elena Lupu... Despre George Roca, am spus că, așa cum îl recomandă și numele, este o „rocă dură”, una de neclintit din calea dreptății, dar una cu chip uman, cu ochi albaștri ca seninul cerului, cu priviri pline de lumină și căldură ca o litanie ce se revarsă în inimile noastre înrobind-le pe loc. Fire optimistă, tonică, se joacă ingenios
ECOURILE UNEI SĂRBĂTORI A CĂRŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353266_a_354595]
-
stânjenei, sălcii și plopi, oferind un spațiu plăcut și odihnitor pentru localnici, pentru pescari și pentru toți cei dornici să petreacă clipe de relaxare în liniștea și în puritatea naturii. Aflându-se pe un spațiu mai înalt, stă de veacuri neclintită în imtemperiile naturii și ale istoriei, reușind să își îndeplinească misiunea pentru care a fost creată de a priveghea viața sătenilor, de a le aduce în minte și în suflete Cuvântul lui Dumnezeu, de a le marca momentele principale ale
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
Drumul spre scenă, prin țara „gustosului” salam cu soia, a fost lin pentru tine, ori unul cu povârnișuri bolovănoase? Doamne, cine ne-o fi blestemat pe noi românii să dăm peste conducători falimentari și comuniști, unul și unul, veșnici, de neclintit?!... Dar asta-i altă poveste...viața e frumoasă de trăit, nu de văicărit... Toți am suferit mai mult ori mai puțin, fără îndoială, nu toți la fel și nici de aceleași probleme... unii de te miri ce, alții pentru acte
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
slujbă adusă lui Dumnezeu". "Strâmtă și spinoasă", zice Domnul, "este calea care duce la viață". Toți mucenicii au străbătut această cale grea. Adevăratele fecioare merg cu hotărâre, fără să șovăie o clipă sau un pas, iar drepții nici nu se clintesc de la calea sfântă pe care și-au ales-o. Cel dintâi fruct, de o sută, este recolta sângelui mucenicesc, cel de-al doilea, de șaizeci, este al nostru. Deci după cum mucenicii nu își fac nici un gând de a-și proteja
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
crezi” că ar mai putea dumiri persoana mea. Începe frust, are un plan pentru așezarea fiecărei vorbe, nu aruncate otova ca să rămână “nemestecate”, își pironește ochii din nou în lustra aprinsă în toiul zilei, o adiere a elicelor ventilatoarelor îi clintesc un mușchi al obrazului încă neted și proaspăt bărbierit, întins totuși și care își încheie sub barbă rictusul abia încolțit a unei neliniști interioare, poate “păcatul” de a se confesa unui “semiateu” “lucrat la greu” dar “neșlefuit” îndeajuns ca să nu
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
concepută. Totdeauna sfârșitul vieții pământești, pe orice credincios, îl găsește pregătit pentru viața de dincolo: spovedit, împărtășit, având pregătite toate cele necesare pentru înmor- mântare. 4. Stoparea credinței - nereușită Cele relatate mai sus au fost atuurile care i-au ținut neclintiți în credința ortodoxă pe acești oameni, creștini, care cu riscuri și-au trăit viața într-o legătură permanentă cu Dum- nezeu. În perioada premergătoare instaurării democrației le era îngrădită sau mai bine zis inter- zisă manifestarea credinței și ca riscurile
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
și ne-a lipsit de-a sa prezență . Cine l-a iubit, a suferit, dar l-a-nțeles. Glasul său, purtat pe unde plutea deasupră-ne, ca și a lui făptură. Opera lui Yossi e-al nostru patrimoniu, și e de neclintit. Spirituale, comice, scenetele sale ne aparțin tuturor. Cuvintele lui au ecou în inimi și în minte. La pieptul titanilor a supt- acei titani din țara baghetei și a libertății; a respirat Brassens și Moustaki, Ferré și Brel și Barbara! Cum
S-AU PRĂBUȘIT EROII (IN MEMORIAM) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353240_a_354569]
-
rămâne de partea cântecului adevărat.”. Maestrul Benone Sinulescu a menținut cadența cu muzica și arta spectacolului muzical, cu drumul actual al lor, dar cei imobilizați în bastonul de plumb al neadaptării provoacă o anemică bătaie de vânt, în stare să clintească numai o firavă perdea din geam! Astfel de oameni stranii, nu au șansa de a doborî decât un fir de iarbă, nu un copac al muzicii folclorice românești. Nici măcar nu-l pot atinge! Făptura sa înconjurată de nimbul unei cariere
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului Nu sunt pierdut Nu sunt pierdut atâta timp cât sper ca un alt început să îmi ofer. Cât cred convins că sunt de neclintit nu pot să fiu învins și izgonit. Puterea mea stă-n sufletul meu brav ce nu va îndura să fie sclav. Nu am să cad în ultimul elan, ci am să îmi tai vad către alt an. O să-ntâlnesc până când
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352607_a_353936]
-
tare ca o stâncă, Iar ochii mari n-au contenit să plângă Și lacrima obrajii să ți-i spele. Dar n-am știut degrabă să-ți răspund, Măcar o vorbă bună să-ți aduc; Respectul însă a rămas profund Și neclintit precum un trunchi de nuc. Ca un izvor ce curge lin pe prund, M-aștepți și-acum în vechiul tău sătuc. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: MAMA / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1898, Anul VI
MAMA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352672_a_354001]
-
forfota cuvintelor. Desfăcând filele calendarului “din timp de mângâieri”, amintiri dragi din copilăria nu prea îndepărtată „năvălesc” în mintea și sufletul Dianei, „Ce-mbracă-n armonie momente inedite/ E-o stranie chemare de doruri prăfuite / Rămase la răscruce de vremuri, neclintite,/ Trăiri sublime-ascunse în unduiri șoptite.// Printre miresme tari, păstrate cu iubire,/ Privesc spre-acel luceafăr plăsmuitor de vise/ Mă risipesc prin timpuri cu aripile-ntinse/ În pas cu nostalgia drapată cu-amintire/ Când mă inundă-n liniști, ca taina din psaltire
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
să-și ascundă emoțiile, temerile, fricile, disperarea. Am fost sadic și am continuat: - Azi însă este o zi frumoasă și vă fac un cadou. Fac pauză lungă, ca să citesc o reacție pe chipurile lor. Nimic. Niciun mușchi nu li se clintea. - Vă las pe voi să vă oferiți! Cine dorește să plătească, să facă un pas înainte. Dacă nu vreți așa, atunci voi numi eu persoanele. E bine așa, nu? Vedeți că nu suntem atât de răi pe cât credeți? Un râs
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
acestor teritorii, se înalță luminoase, rafinate și modeste, mărturii sfinte ale nepieritoarei credințe în Dumnezeu, ale hărniciei, talentului și spiritului de reconstrucție ale celor care viețuiesc pe aceste meleaguri. Viscolele au trecut, dar pământul Basarabiei și al Transnistriei a rămas neclintit în locuri statornicite de Dumnezeu, cu munții, cu apele, văile și cerul, cu oamenii lui, cu realizările minții, harului și brațelor acestora. Elemente comune civilizațiilor, dar și elemente de originalitate ne-au ținut trează curiozitatea și ne-au îmbogățit cunoștințele
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
și lucrurile s-au adeverit. Iarna care a urmat a fost foarte geroasă, primăvara cu ploi și inundații, puhoaiele de la munte dărâmau tot ce întâlneau în calea lor. Sfântul le-a suportat pe toate, încrederea lui în Dumnezeu era de neclintit și stâlpul său nu a avut nimic de suferit. Mai trebuie amintit faptul că cine aavut fericirea să se apropie de sfântul Daniil, a văzut cât de tare erau umflate picioarele lui dar el nu s-a plâns nici oamenilor
SF. DANIIL STÂLPNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354591_a_355920]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > UN ZEU DECĂZUT Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Te mai aștept, te mai aștept la poarta unui răsărit neclintit în credință și-n duminici solare, când sufletul e singurul învingător, îți voi trimite în zbor primele privighetori, soli ai împăcării pe drumul uitat de iubire și cântec. Trufie să fie! Furtună târzie... Nu știu! Dar aflu că ușile ți-
UN ZEU DECĂZUT de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347231_a_348560]
-
a trecut hotarele țării, a urmat un alt fel de zbucium, de altă natură. Lupta cu necunoscutul de unde se iveau fel de fel de primejdii, nesiguranța zilei de mâine și încercări de tot felul îi solicitau mult curaj, tărie de neclintit, promptitudine în decizii, unele chiar pe muchie de cuțit. Neprevăzutul l-a pândit la tot pasul: "Odată ce-ai pășit pe drumul exilului, nu poți să știi niciodată spre ce prăpăstii te îndrepți sau pe ce culmi te poți înălța
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
de un fir invizibil, cvasimaterial, mintea îi proiecta pe retina fricii propria imagine cu sine când primii oameni vor fi sosit în clădire și îl vor fi găsit acolo, captiv, suspendat, poate mort, vor încerca să-l tragă, să-l clintească iar blestemăția de sârmă îl va despica, îl va ucide... Și-a impus calm, stăpânire, precizie...Acum glisa încet, cu teribilă exactitate, înapoi, spre stânga, încă puțin... Păcănitul și gata, s-a eliberat. Își regla respirația, își ștergea sudorile reci
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
lung o clipă Să fiți din nou viteji și patrioți. Sunt cel ce încă speră că românii Se vor decide soarta să-și decidă Și să-și răzbune eroii și străbunii, Speranța s-o învie, nu să o ucidă! Sunt neclintit în lupta pentru țară Când prădătorii lacomi, trădătorii Blesteamă stirpea veche să ne piară Și ne-ar ucide să ne smulgă teritorii. Sunt hotărât, când patria mi-o cere Pe armă mâna să o pun, luptând Să îmi recapăt tânăra
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
construcție, stivuit și alineat în șiruri drepte, unite cu un liant trainic - lacrimile, poate servi la ridicarea unui edificiu spiritual care va dăinui peste timp. Dorul nu se șterge, nu se estompează, nu ruginește, nu se năruie. El rămâne pururi neclintit în inimi și este purtat de la inimă la inimă, niciodată aidoma, dar destul de percutant ca să străfulgere întreg organismul. Este știut că dorul doare, face inima să vibreze, provoacă fluturași în stomac (buterflies in my sthomac). Fie când vorbim despre cineva
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
colțul gurii iar ochii mari, cafenii o priveau îndrăzneți! Părea viu! Era din altă epocă, a domnișoarelor în crinoline. Haina din catifea grena îi sublinia tinuța impozantă și jovială! Citi jos în colțul operei..Lord M.Joseph. Nu se putea clinti din loc, o forță nevăzută o ținea nemișcată! La un moment dat, avu strania impresie că el i-a făcut semn cu ochiul. “Doamne”! Oboseala își spunea cuvântul! Se întoarse să plece, dar se auzi strigată pe nume...se uită
TABLOUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357269_a_358598]
-
rază de lună Vibrând a unire pe-o singură strună. Bucură-te Someș cu malurile pline Când amintirea lui în suflete mai vine. Bucură-te piatră de călcâiul lui atinsă Aripă peste poteca spre Transilvania întinsă, Bucură-te statuie ecvestră neclintită sub ploi Cînd Viteazul aduce unirea în noi. Bucură-te amiază de sub aripă de cocori De unde ne privește eroul în zori, Bucură-te veșnicie pentru clipa ce se-mparte Când trece Mihai Viteazu prin noi mai departe. Al.Florin ȚENE
MIHAI VITEAZU, STARE DE GRAŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357303_a_358632]
-
cine putea, sau poate să emită ca el o melodie, atât de redutabil, fără nicio crispare, cu atâta liniște, ca și cum ar ieși din alt piept și ar constrânge altcuiva corzile vocale, cu o vivacitate grațioasă care nu tulbură și nu clintește nimic într-un univers sonor favorabil doar armoniei?! Azi, într-o contaminare anglistică fără limită avem de-a face cu o supraproducție de cântece, fie răcnite, fie sugrumate, fie vorbite, care transmit agitație. Dar, ce ne fac în tot acest
DORIN ANASTASIU. MELODII DE REAUZIT, MELODII NECÂNTATE ÎNCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357442_a_358771]