2,055 matches
-
criză de identitate. Începînd cu cruciații, Occidentul a ieșit modificat din toate contactele cu lumea musulmană. Mă întreb cum vor arăta el și valorile sale după actualul conflict, ce se anunță la fel de lung și cel puțin la fel de complicat? Huntington evidențiază clivajele ce se adîncesc în interiorul societății americane, faptul că elitele sale s-au deznaționalizat și nu mai reprezintă America profundă, în vreme ce religiozitatea, patriotismul și atașamentul față de tradiții, mîndria de a fi american, rămîn mai curînd apanajul claselor defavorizate. America este condusă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o economie paralelă (a se citi "criminală") ce depășește, în valori absolute, pe cea legală, marcată de profunde inegalități sociale (40% din populație trăiește sub limita sărăciei, iar 20 milioane de copii muncesc ca sclavi), o țară divizată de profunde clivaje etnice-religioase (20% din populație sunt musulmani șiiți), marcată de corupție, delincvență, violență, ca și de o profundă criză ideologică. După trei războaie pierdute cu India vecină, Kashmirul rămîne un subiect de care se leagă însăși identitatea națională a celor două
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nu reprezintă decît 3% din PIB, adică mai puțin decît cele ale Germaniei, Japoniei (care are și un PIB de 1,5 ori mai ridicat), Singapore sau chiar ale unor țări mai puțin dezvoltate, cum sunt Argentina și Malaiezia. Importante clivaje stratifică țara: între mediul urban și cel rural, între regiunile de coastă și cele continentale, între cei înalt calificați și ceilalți. Guvernul a redus taxele plătite de țărani, mergînd pînă la eliminarea impozitului pe producția agricolă, a crescut venitul minim
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
va avea impact nu doar asupra economiei americane, ci și a celorlalte țări dezvoltate, dar mai ales asupra celor emergente, care cu greu ar putea concura tigrul asiatic în materie de importuri și investiții străine. Rezultatul ar putea fi un clivaj și mai mare între Nord și Sud. Chiar în agricultură, exporturile chinezești cresc, la porumb de pildă, deși e de hrănit peste un miliard trei sute de milioane de locuitori. Așadar, în pofida unor obstacole inerente, vechiul Imperiu de Mijloc revine. China
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lume, iar bugetul său destinat apărării crește cu 10% pe an. Apoi, China rămîne totuși, în ciuda unor relative libertăți recent descoperite, o putere totalitară, deci amenințătoare. În plus, China are mari probleme cu drepturile omului, remarcîndu-se prin numeroase acțiuni represive, clivaje interne mari (circa 800 de milioane de săraci), un mediu natural grav alterat și un sistem de asigurări sociale incipient. De-a lungul mileniilor sale de civilizație, China a atras mereu exagerări de tot felul, dar și-a conservat pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
etc., Elveția este o Europă în miniatură. Am putea afirma că ea este o utopie europeană realizată. Dar, cum spunea Paracelsus, numit și dr. Helveticus, "tot ceea ce este pluralitate, este incertitudine". Astfel, țara cantoanelor traversează actualmente o criză de identitate. Clivajele se accentuează, incertitudinile cresc, iar acuzațiile se înmulțesc. Este vorba, în principal, despre acuzațiile ce vin de dincolo de Atlantic și, mai ales, din partea israelienilor, pentru rolul jucat de Elveția în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Asumarea acestui trecut a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lumii și au influențat viitorul omenirii", îl influențează și astăzi, direct sau indirect, poate mai mult decît oricînd. Un Israel în febra alegerilor atrage, de bună seamă, atenția întregii lumi, mai ales în condițiile actuale în care, sub efectul mondializării, clivajele și luptele hegemonice din societatea israeliană se accentuează, minînd Statul evreu din interior. Într-adevăr, conform unei anchete desfășurate de Centrul Steinmetz al Universității din Tel Aviv, 60% din israelieni consideră aceste clivaje interne drept principala amenințare, doar 30% situînd
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
condițiile actuale în care, sub efectul mondializării, clivajele și luptele hegemonice din societatea israeliană se accentuează, minînd Statul evreu din interior. Într-adevăr, conform unei anchete desfășurate de Centrul Steinmetz al Universității din Tel Aviv, 60% din israelieni consideră aceste clivaje interne drept principala amenințare, doar 30% situînd pe primul loc între pericole și conflictele externe (vezi Dominique Vidal, Joseph Algazy, "Israel, la mosaϊque se défait", în Le Monde diplomatique, mai 1999). Un prim clivaj este de natură religioasă, între iudaici
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Aviv, 60% din israelieni consideră aceste clivaje interne drept principala amenințare, doar 30% situînd pe primul loc între pericole și conflictele externe (vezi Dominique Vidal, Joseph Algazy, "Israel, la mosaϊque se défait", în Le Monde diplomatique, mai 1999). Un prim clivaj este de natură religioasă, între iudaici, islamici și creștini, ultimele două religii însemnînd 20% din populație. Dar există confruntări și între adepții iudaismului: conform sondajelor, 49% dintre israelieni se declară laici, 33% tradiționaliști, 13% ortodocși, 4,5% ultra-ortodocși și 0
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
legea religioasă (halakha). Există voci care atenționează asupra "khomeynizării" societății israeliene. Totuși, Israelul nu este un nou Iran. Niciodată, după fondarea Statului evreu contemporan (1948), un partid religios nu au obținut mai mult de 20% din sufragiile electoratului. Un alt clivaj important este de natură etnică, între evrei și arabi, în special. Dar și aici lucrurile se complică, existînd disensiuni în rîndurile majorității. Dacă altădată poporul evreu număra 12 triburi, astăzi diferențele principale se manifestă între ashkenazi (evreii din Europa și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
unui Stat evreiesc monolitic și a unui nou evreu, "arian". Pentru prima dată, un palestinian a candidat, în 1999, la postul de prim-ministru al Israelului, deputatul Azmi Bishara. Fără nici o șansă, desigur. Dar problema palestiniană rămîne... Un al treilea clivaj important este de natură economică. Societatea s-a polarizat, diferențele de bogăție accentuîndu-se. Salariul minim pe economie este de circa 650 $, alocația de șomaj de circa 500 $, în timp ce venitul cel mai ridicat este de 144.000 $/lună (e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a investițiilor străine, o rată a inflației de 8,6% și una a șomajului de 8,7%. Astfel, se explică mai bine pierderea alegerilor de către Likud și fostul premier Netanyahu, care, între timp, a revenit însă la putere. Un alt clivaj este de natură culturală. S-a spus că popoarele resimt față de evrei aceeași animozitate pe care va fi resimțind-o făina față de drojdia care o împiedică să se odihnească, dar cînd drojdia rămîne singură, devine corozivă. Bancheri palizi și-au
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Cantemir, se conturează, în continuitatea literaturii curtenești medievale și renascentiste, nucleul unei moderne literaturi panoramice, despre care unii cercetători afirmă că s-a dezvoltat plenar în veacul romanticilor. Trăind în inima unei capitale imperiale multiculturale, eruditul principe va fi remarcat clivajele și ciocnirile dintre civilizații, pe care, de altfel le explorează cu nedisimulat interes, valorificând un repertoriu bogat de tăieturi și șlefuiri ale fațetelor imagologice, de la observația directă la constructul legendar. Astfel, cititorul este purtat prin relieful mai multor registre de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
suveranității monetare a țărilor implicate. Totuși, Banca Centrală de la Frankfurt este o bancă federală, cu o organizare inspirată după modelul Sistemului Federal de Rezerve american, cu deosebirea că federalismul nu există în Europa decît în domeniul monetar, persistînd riscul unui clivaj crescînd, al ruperii între sfera monetară și cea reală, și atunci transformarea instituțiilor politice europene se va petrece mai repede decît ne imaginăm. 20.4. CRIZA DATORIILOR SUVERANE ALE EUROZONEI La 5 noiembrie 2009, Grecia anunțase un deficit bugetar de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
la cultură ca întreg. În mod opus, poststructuraliștii, și în special criticii poststructuraliști citesc textul "împotriva lui însuși", căutând un "subconștient textual" care, de obicei, posedă înțelesuri opuse celor de suprafață, vizează mai degrabă "fisurile" textuale, discontinuitățile sau "liniile de clivaj" decât unitatea, iar prin intermediul deconstrucției practică acea "hărțuire textuală" care "desface" sensurile inițiale. Sintetizând, P. Barry 53 construiește o diagramă care arată la nivel practic diferențele dintre structuralism și poststructuralism. Astfel, Structuralistul caută: Poststructuralistul caută: Paralele/Ecouri Contradicții/Paradoxuri Echilibre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
europene converg către un model constituțional comun și spiritul timpului arată că ele caută, de asemenea, un nou model socio-economic, situat între piața liberă și control social. Construcția europeană nu este sursa directă a acestui fenomen de sinteză între vechile clivaje, dar ea a încurajat fenomenul prin deschiderea opiniilor publice unele către altele. Cînd cetățeniile naționale interferează, ele conturează o cultură juridică și politică comună. Tradițiile civice nu fuzionează, însă din ele se nasc valori constituționale comune, elaborîndu-se "un drept al
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
sînt poligloți, care sînt mult mai înclinați să învețe și să înțeleagă noile modele de cetățenie. Ceilalți își exprimă dezacordul în diverse forme absenteism, vot pro-testatar... Se remarcă deja atît în statele membre, cît și în interiorul Parlamentului european, formarea unui clivaj nou care separă partidele centriste de partidele situate la extreme. Sînt considerate în sens larg partide de centru cele social democrate, cele liberale sau partidele creștin democrate. În timp ce acestea susțin construcția europeană, partidele extremiste folosesc retorica națională pentru a se
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
a se opune acestui proces 26. Există, de asemenea, o opoziție între partidele de dreapta și partidele de stînga, însă acestea nu se opun construcției în sine, părerile lor diferă numai în ceea ce privește cursul pe care să îl ia construcția europeană. Clivajul nu poate fi decît benefic, pentru că el structurează opiniile publice. Dar dacă opoziția față de "Europa de la Maastricht" sau de la Nisa se transformă pur și simplu într-una de respingere a construcției, am putea asista la deconectarea dintre spațiul public transnațional
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
toate aceste elemente contribuie la descurajarea cetățeanului, care nu se mai interesează de realitatea europeană. În plus, toate condițiile sînt reunite pentru "depolitizarea" mizelor importante, adică pentru transformarea raporturilor de forță dintre grupurile sociale în "chestiuni tehnice" sau "probleme juridice". Clivajul stînga-dreapta, opunînd adepții economiei de piață partizanilor puterii publice, este constant dezamorsat prin fragmentarea și proceduralizarea chestiunilor politice. La această imagine se adaugă și alte probleme de natură generală, ca de exemplu pluringvismul, distanța geografică și culturală... Instituțiile comunitare fac
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Însă acest raționament nu se poate aplica la Uniunea europeană. El ar cere transformarea numeroaselor identități care s-au structurat, ceea ce nu este văzut ca posibil decît într-un orizont îndepărtat (Dehousse 1995). Statele plurinaționale, sau cele unde există profunde clivaje confesionale, ca de exemplu Elveția sau Belgia, nu au putut nici-odată să neutralizeze pe deplin aceste identități și au fost constrînse să guverneze asociind în permanență principalele componente ale societății civile. Prin urmare, nu există nici un argument care să ne
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
demarcare politică este reprezentată de referințele ideologice. Cu siguranță, familiile politice sînt numeroase în Europa și, în interiorul fiecăreia, variantele naționale sînt importante. Parlamentul european reunește în cadrul său aproape o sută de partide, reunite în aproape zece grupuri politice. Apariția unui clivaj politic dominant, care să forțeze partidele să se regrupeze ca în cazul diferitelor stîngi sau drepte "pluraliste", este greu de conceput în cadrul Uniunii. Această imposibilitate de regrupare a partidelor în jurul unor clivaje este dată nu numai de faptul că Uniunea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
reunite în aproape zece grupuri politice. Apariția unui clivaj politic dominant, care să forțeze partidele să se regrupeze ca în cazul diferitelor stîngi sau drepte "pluraliste", este greu de conceput în cadrul Uniunii. Această imposibilitate de regrupare a partidelor în jurul unor clivaje este dată nu numai de faptul că Uniunea nu dispune de competențe generale, ci și de inexistența, la nivel european, a unui program politic coerent. "Guvernanța europeană" este mai mult o sumă de politici izolate decît un program politic. În
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
muncii). Dar în aceste domenii, Comunitatea nu are o competență generală, ci numai o competență de încurajare a coordonării pozițiilor naționale. Domeniile în care Comunitatea poate produce norme (piața inernă, protecția mediului, sănătate publică sau a consumatorului) sînt transversale în raport cu clivajele politice tradiționale. În manifestele lor electorale, partidele europene au conturat un echivalent contemporan al clivajului clasic stînga-dreapta. Partidele de stînga și de centru stînga cer o încadrare normativă puternică a pieței, în numele intereselor comune (mediu, sănătate, protecția consumatorului...), în timp ce partidele
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de încurajare a coordonării pozițiilor naționale. Domeniile în care Comunitatea poate produce norme (piața inernă, protecția mediului, sănătate publică sau a consumatorului) sînt transversale în raport cu clivajele politice tradiționale. În manifestele lor electorale, partidele europene au conturat un echivalent contemporan al clivajului clasic stînga-dreapta. Partidele de stînga și de centru stînga cer o încadrare normativă puternică a pieței, în numele intereselor comune (mediu, sănătate, protecția consumatorului...), în timp ce partidele de dreapta și de centru-dreapta denunță inițiativele regulatoare, pe care le consideră veleități diri-jiste. Prin
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
al Islamului. Ulterior, în epoca modernă și contemporană, poziția deținută a conferit spațiului arab un atu geopolitic de interfață între trei lumi cu potențial, vocație și interese diferite: lumea europeană arogantă, stabilă și prosperă, lumea asiatică frământată de instabilitate și clivaje de potențial teritorial și lumea sudică africană dominată de conflictualitate, subdezvoltare și lipsă de perspective. Totodată, proximitatea mediteraneeană i-a dăruit universului arab privilegiul de a se dezvolta pe o porțiune din nișa spațială a fostelor civilizații antice (romană, greacă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]