637 matches
-
eucariote multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză. Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiți ficobelizomi, iar clorofila este de tip "a". Algele brune ("Phaeophyceae") cuprind aproximativ 1500 specii și a căror caracteristică majoră este prezența pigmentului fucoxantină și a clorofilei de tip "a" și "c". Acestea au un tal relativ mare, putând ajunge până la 60 m. Peretele
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
pectină și celuloză. Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiți ficobelizomi, iar clorofila este de tip "a". Algele brune ("Phaeophyceae") cuprind aproximativ 1500 specii și a căror caracteristică majoră este prezența pigmentului fucoxantină și a clorofilei de tip "a" și "c". Acestea au un tal relativ mare, putând ajunge până la 60 m. Peretele celular este format din sulfați fucani și acid alginic și nu prezintă amidon ca substanță de rezervă. Reproducere asexuată prin spori flagelați, respectiv
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
axon - bacterie - biochimie - biodiversitate - biofizică - biolog - biologie moleculară - biologie - biom - biomecanică - biopolimer - biotehnologie - boală infecțioasă - cancer - capilar - carbohidrat - cariotip - carnivore - caroten - celulă - celulă stem - celuloză - centriol - centrozom - ciclul acidului citric - ciclul Krebs - citosol - ciuperci - cladistică - clasificare științifică - clasificarea virusurilor - clonare - clorofilă - cloroplast - cod genetic - coenzimă - colchicină - colesterol - comportament - cotiledon - cromozom - cromozomul X - cromozomul Y - cuticulă - dendrită - descompunere - diabet zaharat - dializă - diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
gust dulce și parfumat, cu aspect semifluid, vâscos sau cristalizat și culoare specifică, având un conținut mare de zaharuri și substanțe minerale, vitamine, enzime, acizi organici. Culoarea. În raport cu substanțele colorate care se găsesc în nectar și care sunt pigmenți vegetali-caroten, clorofilă, xantofilă- culoarea mierii diferă de la incolor până la neagră. La mierea de nectar predomină culoarea galbenă. Mierea strânsă la începutul primăverii are o culoare de un galben viu, până la portocaliu. Cu timpul, mierea își pierde culoarea inițială, de obicei se închide
Miere () [Corola-website/Science/303566_a_304895]
-
se obține prin absorbție de lumină cu ajutorul unui pigment, utilizându-se oxidul de titan ca semiconductor. Ca pigmenți se utilizează în principiu legături complexe al metalului rar ruthenium, dar în scop demonstrativ se pot utiliza și pigmenți organici, de exemplu clorofila, sau anthocian (din mure) (dar au o durată de viață foarte redusă). Modul de funcționare al acestui tip de celule nu este încă pe deplin clarificat; este foarte probabilă utilizarea comercială, dar tehnologia de producție nu este pusă la punct
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
și cambiului la vița-de-vie, protejează sfecla de zahăr de putregaiul inimii sfeclei și sporește roada și calitatea ei la culturile tehnice (bumbac, in, tutun etc.). "Zincul" are un rol important pentru existența viețuitoarelor. La plante el ia parte la formarea clorofilei. Insuficiența zincului în plante duce la cloroză. Zincul stimulează coacerea fructelor, formarea semințelor și mărește rezistența cerealelor la polignire. În țesuturile organismelor animale și umane, el se află sub formă de compuși, de exemplu carbonanhidrază, cea mai mare parte revenind
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
de sinteză a protidelor, de transformarea a grăsimilor și a glucidelor din țesuturi. "Cuprul" este un element absolut necesar pentru creșterea plantelor și animalelor. Lipsa cuprului în plante duce la apariția clorozei. Rolul fiziologic al cuprului se manifestă prin formarea clorofilei și prin sinteza axorbinoxidazei, polifenoloxidazei etc., accelerează folosirea de către plante a formei amoniacale și de azot și a celei nitrate. Deficiența cuprului în plantă duce la micșorarea intensității procesului de fotosinteză și la tulburarea metabolismului de azot. Cuprul activează respirația
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
acoperă și protejează sorii. Protale sunt verzi, în formă de inimă, care ajung cel mult la un cm lățime, cu o știrbitură, în partea mai lată și se formează pe pământ din spori. Protalul este turtit, având un parenchim cu clorofilă. De pe fața inferioară lipită de pământ, pleacă rizoizi pentru fixare. Pe fața inferioară a protalului se formează de asemenea organe de reproducere: arhegoane cu oosferă și anteridii cu anterozoizi; ele sunt separate, anteridiile se află răspândite printre rizoizi, iar arhegoanele
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
putând să înoate rapid. Prezintă un singur grup de cloroplaste aranjate radial, în formă de stea (vizibile doar la microscopul electronic de mare putere). Euglena verde are corpul format dintr-o singură celulă cu: membrană, (care conține citoplasmă, cromatofori cu clorofilă, vacuolă contractilă, având rol în excreție, stigmă-organit fotosensibil (pata roșie)-, flagel), nucleu și corpusul bazal (care are rolul de a pune în mișcare flagelul). Sensibilitatea euglenei verzi este asigurată prin pata roșie situată la baza flagelului, iar astfel euglena verde
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
subst org mai bogate în energie chimică decât CO2inițial.;proces chimic endoderm, este nevoie de o sursă ext de energie-a)Fotosinteză:organisme fotoautotrofe-utiliz energia luminoasă;orgchemoautotrofe-utiliz energia-din oxidarea unor subst anorganice H2O+CO2+săruri minerale->subst org+o2[lumină, clorofila] Alc ext a frunzei:limb,nervuri,pețiol,teaca Pigmenți fotosintetizanti-pigmenți verzi[clorofila a și b]; pigmenticarotenoizi[caroten și xantofila]2.Rolul pigmenților clorofilieni-CO2+H20->C6H4O6+O2[săruri minerale,lumină,clorofila]-sub infl luminii, moleculă de clorofila eliberează un electron;energia
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
este nevoie de o sursă ext de energie-a)Fotosinteză:organisme fotoautotrofe-utiliz energia luminoasă;orgchemoautotrofe-utiliz energia-din oxidarea unor subst anorganice H2O+CO2+săruri minerale->subst org+o2[lumină, clorofila] Alc ext a frunzei:limb,nervuri,pețiol,teaca Pigmenți fotosintetizanti-pigmenți verzi[clorofila a și b]; pigmenticarotenoizi[caroten și xantofila]2.Rolul pigmenților clorofilieni-CO2+H20->C6H4O6+O2[săruri minerale,lumină,clorofila]-sub infl luminii, moleculă de clorofila eliberează un electron;energia luminii afost trans acestul el liber,devenind energie chimică-descompunerea[fotoliza]apei în
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
subst anorganice H2O+CO2+săruri minerale->subst org+o2[lumină, clorofila] Alc ext a frunzei:limb,nervuri,pețiol,teaca Pigmenți fotosintetizanti-pigmenți verzi[clorofila a și b]; pigmenticarotenoizi[caroten și xantofila]2.Rolul pigmenților clorofilieni-CO2+H20->C6H4O6+O2[săruri minerale,lumină,clorofila]-sub infl luminii, moleculă de clorofila eliberează un electron;energia luminii afost trans acestul el liber,devenind energie chimică-descompunerea[fotoliza]apei în O și H.O va fi pus în libertate, iar H va fiacceptat de subst org, cu energia
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
subst org+o2[lumină, clorofila] Alc ext a frunzei:limb,nervuri,pețiol,teaca Pigmenți fotosintetizanti-pigmenți verzi[clorofila a și b]; pigmenticarotenoizi[caroten și xantofila]2.Rolul pigmenților clorofilieni-CO2+H20->C6H4O6+O2[săruri minerale,lumină,clorofila]-sub infl luminii, moleculă de clorofila eliberează un electron;energia luminii afost trans acestul el liber,devenind energie chimică-descompunerea[fotoliza]apei în O și H.O va fi pus în libertate, iar H va fiacceptat de subst org, cu energia pe care o conține-producerea unei noi
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
liber,devenind energie chimică-descompunerea[fotoliza]apei în O și H.O va fi pus în libertate, iar H va fiacceptat de subst org, cu energia pe care o conține-producerea unei noi subst speciale purtătoare de energie chimică numitaATP[acid adenozintrifosforic], clorofila recuperează un el revenind la stareainitiala;elementele descrise form fază de lumina-faza de intruneric:H și CO2 sunt incorporate independent în subst organice=>omare varietate de mol org oi:glucide, lipide, proteine 3.Importantă Fotosintezei-a)sursă principala de subs
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
agricole]4.Influență Factorilor de Mediu asupra Fotosintezei-a)lumină:inf prin intensitate și comp spectrala;între 50.000 și 100.000 lucși ftramane const, petse 100.000 ft scade din cauza unor leziuni celulare;luminam princomp spectrala inf ft deoarece clorofila absoarbe radiațiile luminoase;cea maiintensa sub act lm roșii-b)temperatura:necesară deoarece inf activ enzimatica;optim între 25-35 gr C-c)umiditatea:deficitul de apă crește vâscozitatea citoplasmei încetinind circulatiamoleculelor necesare fotosintezei;la plantele ofilite stomatele se inchidimpiedicand pătrunderea CO2
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
este mai intensă. Aceste fenomene determina transpirația frunzelor la o intensitate ridicată. Ca fenomen fiziologic, transpirația este influențată de factori interni și externi. Dintre factorii interni se pot aminti : mărimea frunzelor și poziția lor pe tulpina și ramuri, cantitatea de clorofila din clorenchimuri, numărul stomatelor și deschiderea acestora ș.a. Dintre factorii externi se pot menționa: temperatura, umiditatea și lungimile de unda ale radiațiilor luminoase, precum și prezența anumitor substanțe chimice, care pot mari sau micșora permeabilitatea membranelor celulare. Gutația este procesul fiziologic
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
prin umplerea spațiilor intercelulare cu apă. Este eliminat excesul de apă, în care sunt dizolvate mici cantități de substanțe minerale și organice produse de catabolism. Fotosinteză este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofila), în prezența radiațiilor solare, cu eliminare de oxigen și formare de compuși organici (glucide, lipide, proteine) foarte variați. Deși apă participa în fotosinteză, ca și dioxidul de carbon, ea nu constituie, nici chiar când este în cantități reduse, un factor
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
participa în fotosinteză, ca și dioxidul de carbon, ea nu constituie, nici chiar când este în cantități reduse, un factor limitant pentru toate speciile.Fotosinteza are loc în cloroplaste și în zona citoplasmei care le înconjoară.La nivelul cloroplastelor alături de " clorofila a, pigmentul principal de altfel, se mai găsesc și : Procesele chimice complexe care au loc în fenomenul de fotosinteză se realizează în două faze : fază luminoasă (fază fotochimica sau fază Hill) și faza de întuneric (ciclul lui Calvin sau fază
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
n. Important este faptul că gradul de poliploidie nu este corelat cu poziția sistematică a acestor animale. În prezent este demonstrată prezența ADN și ARN și în alți constituenți celulari în afara cromozomilor. Astfel, plastidele din celula vegetală (cloroplaste — când conțin clorofilă, leucoplaste — când sunt lipsite de acest pigment), mitocondriile, kinetosomii conțin atât ARN cât și ADN. Se cunoaște, de asemenea, că cel puțin organitele amintite au capacitatea de autoreproducere prin diviziune. Este, deci, firesc să ne așteptăm ca ele să fie
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
verzi, adică celulele lor conțin cloroplaste, alte porțiuni albe-gălbui și celulele lor conțin doar leucoplaste). Cercetări efectuate la Pelargonium zonale au arătat că fenomenul amintit este determinat de o mutație plastidică datorită căreia cloroplastele respective pierd capacitatea de a forma clorofila. S-a dovedit, de asemenea, că acest caracter se transmite mai ales pe linia maternă pentru că plastidele se transmit la generația următoare direct prin sacul embrionar. Din cauza dimensiunilor mari ale plastidelor, ele rareori pot trece prin tubul polinic și, din
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
pe linia paternă. Studiul formelor cu frunze pătate de la porumb a scos la iveală și unele relații ale acestor mutații plastidice cu aparatul genetic nuclear. La porumb s-a putut demonstra existența unor gene nucleare (pe cromozomi), care controlează sinteza clorofilei. Mutații ale acestor gene pot duce la pierderea capacității de sinteză a clorofilei ceea ce duce la apariția unor plante lipsite de clorofilă (indivizi albinoși), care mor odată cu epuizarea rezervelor nutritive din sămânță, fiind incapabile de fotosinteză. La plantele cu frutize
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
iveală și unele relații ale acestor mutații plastidice cu aparatul genetic nuclear. La porumb s-a putut demonstra existența unor gene nucleare (pe cromozomi), care controlează sinteza clorofilei. Mutații ale acestor gene pot duce la pierderea capacității de sinteză a clorofilei ceea ce duce la apariția unor plante lipsite de clorofilă (indivizi albinoși), care mor odată cu epuizarea rezervelor nutritive din sămânță, fiind incapabile de fotosinteză. La plantele cu frutize pătate însă, capacitatea de sinteză a clorofilei este pierdută doar de către unele celule
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
aparatul genetic nuclear. La porumb s-a putut demonstra existența unor gene nucleare (pe cromozomi), care controlează sinteza clorofilei. Mutații ale acestor gene pot duce la pierderea capacității de sinteză a clorofilei ceea ce duce la apariția unor plante lipsite de clorofilă (indivizi albinoși), care mor odată cu epuizarea rezervelor nutritive din sămânță, fiind incapabile de fotosinteză. La plantele cu frutize pătate însă, capacitatea de sinteză a clorofilei este pierdută doar de către unele celule și aceasta datorită mutației plastidice. Prin urmare, sinteza clorofilei
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
la pierderea capacității de sinteză a clorofilei ceea ce duce la apariția unor plante lipsite de clorofilă (indivizi albinoși), care mor odată cu epuizarea rezervelor nutritive din sămânță, fiind incapabile de fotosinteză. La plantele cu frutize pătate însă, capacitatea de sinteză a clorofilei este pierdută doar de către unele celule și aceasta datorită mutației plastidice. Prin urmare, sinteza clorofilei din plastide este controlată atât de gene nucleare cât și de aparatul genetic propriu al plastidelor. S-a putut apoi constata, la porumb și la
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
clorofilă (indivizi albinoși), care mor odată cu epuizarea rezervelor nutritive din sămânță, fiind incapabile de fotosinteză. La plantele cu frutize pătate însă, capacitatea de sinteză a clorofilei este pierdută doar de către unele celule și aceasta datorită mutației plastidice. Prin urmare, sinteza clorofilei din plastide este controlată atât de gene nucleare cât și de aparatul genetic propriu al plastidelor. S-a putut apoi constata, la porumb și la menta Nepeta, că mutația plastidică poate fi indusă de către gena nucleară. La drojdia de bere
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]