1,273 matches
-
anumite lucruri [P4'], cu atît el este înarmat mai bine pentru a înfrunta viața. Cărți prezentate: Dinți ca să ronțăi mai bine; Lovituri sub centură; Răspunsuri proaste la întrebări idioate. (5) [P5] Nu toți băieții pot deveni piloți. Cărți prezentate: Pompierii; Clovnii; Detectivi și agenți secreți. (6) [P6] Dacă pentru copilul dumneavoastră nimic nu este mai presus decît televizorul, [P6'] nu are rost să îl contrariați. Cărți prezentate: Oukélé televizorul?; Nina și televizorul; De cealaltă parte a ecranului. (7) [P7] La copil
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
publicitară; am putea spune că își împărtășește complet libertatea de expresie. Într-adevăr, ironia poate continua în direcțiile în care norma realizează izotopii incompatibile. Astfel, în [P5], este posibilă o continuare a listei meseriilor care ar constitui o alternativă: pompierii, clovnii, detectivii și agenții secreți nu au de ce să se supere că au fost aleși. În plus, prin ironie, instituția poate scăpa de o posibilă sancționare a argumentării. Rezultă că [această instituție] "se poate adăposti oricînd în spatele unei valori argumentative, cu
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
îndoielile mele postume... “ (Plutitoarele noastre duminici). Se poate vorbi de o vârstă poetică diferită, hrănită de un filon tragic, dar care adesea transpare la suprafață printr-un sentimental umor negru, printr-o percepție deziluzionată, dezabuzat-amuzată. În spectacolul singurătății imaginea-cheie este clovnul, căreia i se adaugă și altele: „ne vom iubi ca două ploșnițe de bucătărie” (Intâia carte către un prieten), „eram fericit precum un vierme bătrân” (Romanță), „iată ieșind din arenă o flacără trăgând după ea un actor” (Stagiune non stop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
ca în cazul întrebărilor puse de un anchetator sau de un terapeut. Concluzie Astfel, unii cercetători au prezentat subiecților episoade din copilăria lor povestite de părinți, dar la aceste evenimente reale au adăugat elemente false, cum ar fi venirea unui clovn la aniversarea zilei lor de naștere. La prima întâlnire, nici unul dintre subiecți nu-și amintește de acest eveniment adăugat, dar, mai târziu, în cadrul celei de-a doua ședințe, 20% dintre subiecți își amintesc episodul, adăugând detalii, deși este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de doamna profesor Răileanu Mariana în colaborare cu profesori Tașcov Adriana și Rotaru Ioana de la Școala Generală nr. 2 Buftea, jud. Ilfov, organizează an de an o expoziție cu ouă încondeiate și alte lucrări efectuate cu ouă (cocoș din ou, clovn cu cap din ou, ghirlande de flori cu ouă, coșulet iepuraș în care se pun ouă încondeiate), lucrări din sfoară de cânepă (covorașe de perete, suport pentru ghivece cu flori, coșulețe pentru ouă,....) Activitatea practică reprezintă baza formării fiecărui copil
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana RĂILEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93165]
-
o stare de nervozitate accentuată, un tremur abia mascat. Mâna stângă o ținea în buzunarul cojocelului, pe când cu dreapta arunca în gura larg deschisă semințele de la o distanță de aproximativ patruzeci de centimetri cu o rapiditate și o precizie de clovn. Arunca sămânța drept în mijlocul gurii mustăcioase și-apoi, într-o fracțiune de secundă, retrăgea mâna, introducea între opozabil și index o altă sămânță și în următoarea clipă aceasta era preluată din zbor de buze, dinți și limbă. Când avea timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
un acoperiș ascuțit care, se vede, a fost tot de tablă. Este atât de nepotrivit acest coif încât ar fi comic, dar pe această casă este îngrozitor de ciudat; ca și cum unui mort i s-ar pune pe cap un coif de clovn, de hârtie lucioasă și colorată. Deasupra coifului o săgeată de metal, care acum vreo două veacuri arăta probabil în ce direcție bate vântul, a rămas înțepenită, arătând că aici nu se mai întâmplă nimic, istoria s-a oprit, vântul n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
efectele erau și nu erau comice, la americani erau doar burlești. Acasă, trei personalități În devenire, Niky Wolcz, artist unic și prieten pe viață, Aurel Manea, strălucitul regizor de mai târziu, și originalul actor Tudor Gheorghe jucau o serie de clovni suprarealiști inimitabili. Mașina descreierării era un gag inventat de ei, la fel și „cântecul latrinelor“, care sună periculos de asemănător cu imnul național. Ma Ubu la New York amesteca limbile ca o matroană de bordel, vrând să seducă pe oricine din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe o ușă și altul intră pe altă ușă exact În același timp este efect În sine, fără sens, fără Încărcătură simbolică sau rațională. Dacă jocul izbutește să capteze absurditatea micii Întâmplări, râsul este formidabil și eliberator. E ca jocul clovnului sublim, libertate totală, fericire fără umbră. Râzi de nu mai poți și după aceea te simți mai ușor, mai bun, de parcă ai fi luat parte la o masă delicioasă sau te-ai fi trezit dintr-un vis frumos. Așa era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sau spirite primitive, se mișcă alert sau cu Încetinitorul, respectând legi care le-au fost transmise din bătrâni, simbolizează prin cântec sau gestică diverse mișcări ale soarelui și ale lunii, ale stelelor și planetelor. Am petrecut seri unice În compania clovnilor cu masca topeng, care nouă ne aminteau de commedia italiană. În arșița zilei, dansatorii aduceau la viață pe foarte popularul Barong, spiritul bun care e În luptă continuă cu Rangda, monstrul care reprezintă moartea, cu o mască enormă, gheare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
spectrelor prezintă o astfel de lume. O citeam și deveneam depresiv. Oare toți oamenii În această viață, căutând fericirea, sunt astfel? Să fie toți la fel de falși, de mincinoși, de goi? Personajele sale să nu fie decât păpuși grotești cu față de clovn trist? Citind ce scria pictorul Carl Larsson despre Strindberg, prietenul lui, după moartea acestuia - că era un „desacralizator a tot ce e nobil și sfânt“, că „a răsfoit Biblia În preajma morții, fără Îndoială cu intenția să-și păcălească până și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
astfel invitați discreți ai familiei și martori ai acțiunii ce lua, pe Întinderea vastă, proporții epice neașteptate, neobișnuite pentru o piesă intimă ca Vania. Joe Chaikin, un actor delicat și subtil, era un Vania În care prospețimea copilului și tristețea clovnului se amestecau imprevizibil. Astrov al lui Abraham oscila Între luciditate și intensitate explozivă. Într-un du-te-vino neîntrerupt pe aceste culoare, personajele se căutau, se găseau și se pierdeau, senzația de așteptare amintea de Godot și totuși era prezent un sentiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
doar America și Orientul Mijlociu, ci toată omenirea. La Boston, Shylock era un personaj scos din commedia, cum ne imaginam că fusese jucat acum patru sute de ani la Globe Theater, un fel de Pantalone cu perucă roșie și nas acvilin, un clovn care se apăra bătându-și joc de creștini, cu o inteligență feroce. Evreii au găsit des de-a lungul istoriei mijloacele cele mai eficace de a-i ataca pe cei mai aprigi dușmani ai lor cu armele umorului. Încă o dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și chiar bilețele. R.P. Ce parodii ar fi scos Topîrceanu dintr-un asemenea material... A.R. Fără îndoială. Iar marea distracție mare era iarmarocul din luna august. Pe un teren viran din afara orașului, se instala un bâlci itinerant. Circul cu clovni care ademeneau lumea, barăci cu tot felul de curio zități - femeia cu barbă, cel mai înalt om, cel mai pitic pitic -, tarabe de tras la țintă unde se ofereau premii, ciocane de încercat puterea, corturi cu ghicitoare în palmă, roata
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Radu Pavel Gheo, Nimic despre extratereștri, O, 2000, 3; Doris Mironescu, Coborârea extratereștrilor, „Timpul”, 2000, 3; Daniel Cristea-Enache, Un erou al timpului nostru, ALA, 2002, 645; Ovidiu Nimigean, Tristețea metafizică a saltimbacului,„Monitorul”, 2002, 93; Șerban Axinte, Lumea din nasul clovnului, „Contrafort”, 2002, 9-10; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 411-412; Șerban Foarță, Circul nostru vă prezintă două puncte, RL, 2003, 35; Marius Chivu, Terapia prin sinucidere¸ „22”, 2003, 705; C. Rogozanu, Sinuciderea, un mod de viață, „Evenimentul zilei”, 2003, 3563. Ș. A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
de momente de fericire, când copilul li se dădea în spectacol pentru o țară întreagă. Anul trecut, de exemplu, la întrebarea lui Ianțu „Care a fost cel mai teribil moment din viața ta?“, un puști a renunțat să facă pe clovnul (așa cum știa că le plăcea oame nilor mari) și a răspuns serios: „Când am intrat odată la mama și la tata în cameră și am văzut că mama îi mânca puța lui tata.“ Avea și motive să fie serios... Mama
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
doar pentru a fi răcoriți de aerul condiționat, coborârea, de data asta în linie dreaptă, am făcut-o pe Rambla, locul de plimbare al tuturor de peste tot, locul în care poți vedea statui vivante, sau flori colorate, papagali vorbitori, sau clovni care fac copiii să râdă, sau personaje din poveștile universale care în schimbul unei monede, aruncată în pălăria din fața lor, îți pupă mâna și se lasă fotografiate pentru o amintire inedită. Aici am asistat la o scenă hazlie: un om-statuie, aurit
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
exprimă Legea! Visurile, oamenii politici trebuie să ni le lase nouă, poeților și Îndrăgostiților - „nebuni”, În felul nostru, dar neavând „ambiția” de a-i Îmbolnăvi și pe alții de reveriile noastre; „noi” ne mulțumim cu rolul de copii și de clovni, deși nu rareori suntem profeți și inși mai mult decât practici! E vorba bineînțeles de acel plan profund al „practicului”, al pragmaticului, care este iubirea. Dar... mai știe oare cineva azi ce mai Înseamnă acest cuvânt, atât de Întrebuințat Încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la bar cu cutia mea de bere fără alcool pe care vârcolacul mi-a umplut-o cu punch. Acum eram gata pentru noaptea care începea. Invitații începură să apară. Costumația era îndeajuns de previzibilă: vampiri, un lepros, Jack Spintecătorul, un clovn monstruos, doi asasini cu topoare, cineva care părea doar să se ascundă sub un cearceaf enorm, o mumie jerpelită, câțiva sataniști, apoi un număr de manechine celebre, un țăran ciumat și, așa cum era de așteptat, toți studenții mei erau zombi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cunoscuta litanie: nu vorbiți cu necunoscuți, nu-l băgați în seamă pe domul bine îmbrăcat cu voce blândă care dorește să fie ajutat să-și caute cățelușul pierdut; „Strigă și Somează“ și „Ține Bine Minte Drumul spre Școală“ și „Evită Clovnul“. N-avea încredere în nimeni, acesta era mesajul. Peste tot se auzeau plânsete de copii. Plastilina se folosea în școli pentru a ușura starea de tensiune a elevilor. Iar noi, părinții, eram sfătuiți să avem întotdeauna asupra noastră o fotografie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Paris, 2002, pp. 315-325. 14. Astfel, acțiunile zise de „rezistență culturală” (mâzgălirea panourilor publicitare, logouri deturnate de la sensul inițial, spargerea pneurilor arogantelor 4x4, „raiduri” pe Internet) tind să împrumute forme specifice civilizației ludice de piață (umor, animație gadget-izată, kidnapping al clovnului Ronald de la McDonald’s, parodii de slujbă religioasă în „biserica Prea-Sfântului-Consum”). În timpul acțiunilor de nesupunere civică, „spectacolul” continuă: chiar și antipublicitatea este încărcată de spirit publicitar. 15. Marcel Gauchet, op. cit., pp. 321-325. 16. În plus, nu putem separa noul destin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în satul lui Mălăele trăiește și un piticuț. și la un moment dat (ține-mă, Doamne, să-mi pot încheia raportul fără să-mi iau cîmpii) vine circul. și piticuțul nostru se îndrăgostește de o piticuță cu nas roșu de clovn. și piticuța îl duce în rulota cu oglinzi. și, în fața unei oglinzi care-i alungește, piticuța constată că, într adevăr, oamenii mari au motive să fie triști, deci e mai bine de noi, că rămînem toată viața copii. Atunci de ce
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
care știa prea multe (1934). Ceea ce nu înseamnă că Mălăele i-a studiat pe Hitchcock și pe Spielberg ; dacă i-ar fi studiat, ar fi descoperit, poate, că arta cinematografică nu se face umplînd ecranul de pitici cu nas de clovn și de mirese pătate simbolic. Nunta mută e, întîi de toate, filmul unui om lipsit de cultură cinematografică. Astea fiind zise, regia lui e mai puțin stîngace decît a multor veterani. Singura lui inepție frapantă este că (mai ales în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
e un artist, cum era Jokerul lui Nicholson ; nu încearcă să remodeleze orașul după legile estetice din capul lui sonat. El n-are nici o lege și vrea ca nimeni să nu mai aibă. Esteticul nu-l interesează. Nu e un clovn stilat cum era Nicholson : părul lui e încîlcit, machiajul lui e doar o spoială, glumele pe care le face nu-i plac nici lui. Nu folosește arme șucare, ci bombe și capcane primitive, dar eficiente pentru suflete omenești : sună în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
o sumă mare de bani). Dar infractorul cel mic și nervos se dovedea a fi un împiedicat, iar infractorul cel mare și tăcut se dovedea a fi un măcelar. Deși contrastau și se asortau la fel de artistic ca un cuplu de clovni beckettieni (sau tarantinești), amîndoi erau perfect credibili și spectacolul lor săpîndu-și propria groapă avea ceva dintr-o grozăvie a naturii atît de cumplită încît nu-ți vine să crezi și totuși atît de inevitabilă încît îți vine să rîzi. Mecanismul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]