2,440 matches
-
închipuit dramatice, tânjind să se așeze în statutul unui om fără griji, vis în care orice artist se alintă că ar putea să ajungă. Bănuiesc, din mărturisirile sale, că în tinerețe a fost, ca mai toți timișorenii proveniți din școala clujeană, obsedat de găsirea unei formule care a împins arta plastică în abstracțiuni atât de greu de descifrat. O spune într-un loc: „Mai țin minte și alte două (desene, n.n.) lucrate cu carioca pe coală ministerială. Prima era o vedere
Intrările și ieșirile din criză ale artistului by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5845_a_7170]
-
Gabriel Dimisianu Răspândite mai întâi prin reviste, convorbirile lui Gheorghe Grigurcu cu Dora Pavel, poeta, prozatoarea și eseista clujeană, au apărut anul trecut și în carte sub un titlu cu inflexiuni patetice: O provocare adresată destinului. Sunt texte saturate de sensuri, de idei, comunicând toate prin teme, prin tehnicile argumentă rii, prin stil. Toate formează un corp, nelăsând să
Opera]iunea Grigurcu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5875_a_7200]
-
Naratoarea, Tabita Vălean, nu spune (de fapt, nu scrie) prea multe despre ea, așa încât să putem vorbi, fără rezerve, despre un dublu romanesc al Martei Petreu. Totuși, puținul pe care-l spune (de pildă, despre studenția și apoi despre profesoratul clujean) nu contrazice o atare presupunere. De altfel, și avertismentul cu care debutează romanul trimite în această direcție. Nu eventualele asemănări cu persoane reale fac obiectul precauțiilor pe care și le ia autoarea, ci dimpotrivă, inerentele deosebiri: „Personajele reale ale acestei
Cronică de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5536_a_6861]
-
caracteristica operei sale critice până la sfârșit. Două lucruri sunt de observat în legătură cu această operă, întinderea și varietatea cunoștințelor, pe de o parte, aspectul cultural al criticii, pe de alta, interesată mai puțin de originalitatea ideilor decât de circulația lor. Perioada clujeană și-a pus amprenta pe modul lui Romul Munteanu de a trata literatura, chiar dacă cele dintâi cărți publicate sunt de după stabilirea în Capitală. Perspectiva a fost aproape mereu aceea europeană, indiferent că era vorba de noul roman francez sau de
Profesorul Romul Munteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5675_a_7000]
-
Constantin Țoiu În 2005 la 30 mai am primit de la criticul clujean o scrisoare pe care abia acum o fac publică, necerându-i îngăduința, ca și cum viața s-ar fi prefăcut într-o istorie care ne interesează pe toți. Iată rândurile lui Ion Vartic, ordonate, caligrafic scrise, cum nu am mai întâlnit până
Ion Vartic despre Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5685_a_7010]
-
Cristina Alexandrescu Un tânăr de 28 de ani, recent eliberat, a atacat cu o țeavă metalică, luni, vânzătoarea dintr-un magazin și clienții. El a furat 500 de lei. Polițiștii clujeni au fost anunțați de incident, luni, la ora 19:10. "O persoană necunoscută a pătruns într-un magazin alimentar, unde înarmat cu o țeavă metalică, a spart geamul unei vitrine frigorifice, a amenințat cu acte de violență vânzătoarea și a
Imagini ȘOCANTE dintr-un magazin. Un hoț a atacat cu o țeavă metalică by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/56988_a_58313]
-
Sorin Lavric Cu o notorietate infimă și cu o înrîurire în breaslă de aceeași mărime, Eugeniu Sperantia are o posteritate plăpîndă și ingrată. Rarele exegeze care îi apar în marginea operei descind mai curînd dintr-o solidaritate locală a spiritului clujean decît dintr-un interes autentic al speculației propriu-zise, drept care, despre autorul Frumosului ca înaltă suferință (1921), părerile sînt pe cît de împărțite pe atît de schimbătoare. În Istoria filosofiei românești Nicolae Bagdasar îl trece în categoria „Filosofiei dreptului“, Traian Herseni
Ultima suflare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5597_a_6922]
-
semicentenare ale Astrei, s-a publicat chiar în anul următor, 1912, un amplu volum Serbările de la Blaj, ce cuprinde cronica acelor mărețe zile, în care Victor Eftimiu, prezent și el atunci la Blaj, vedea prefigurarea Marii Uniri a românilor. Profesoara clujeană Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui botanist Borza, descendentă și ea dintr-o familie de cărturari blăjeni, adevărată dinastie didactică - a Negruțeștilor - îi solicită lui Ionel Pop, în preajma aniversării a șapte decenii de la Serbările blăjene ale Astrei (1981) - aduceri aminte
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]
-
multe ori aflat în dispută cu cel al bărbaților, incapabili să-l cunoască. Opera a cunoscut o frumoasă punere în scenă la Cluj-Napoca în decembrie 1959, regizată de Anghel Ionescu-Arbore. Ulterior, după câțiva ani, ea a fost prezentată de colectivul clujean aflat în turneu și la București. Actualul director al Operei Naționale, Cătălin Ionescu- Arbore, fiind sensibil legat de această partitură, a înscris-o în repertoriu, apelând la un regizor german, foarte inspirat și plin de inventivitate, Peter Pawlik, cunoscut de
I Quatro Rusteghi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5605_a_6930]
-
care vede luminile rampei de concert abia acum, în primă audiție absolută, la șapte decenii după ce a fost concepută. Motivele acestei audiții atât de întârziate? Numeroase și complicate. Ni le-a deslușit în bună parte compozitorul Adrian Pop, rectorul Academiei clujene de Muzică, directorul Festivalului. Anii grei ai războiului, refugiul, incertitudinea situațiilor, radicalismul regimului de așa-zisă „democrație populară”, anii teribili ai „obsedantului deceniu”, copleșitoarea „epocă de aur”, comodități și lâncezeli de tot felul, tipic dâmbovițene, au amânat până peste-poate momentul
Maeștri ale trecutului, maeștri ai zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5624_a_6949]
-
experiență concertistică remarcabilă în viața noastră de concert. Cornel Țăranu se dovedește a fi în continuare o personalitate cu totul dinamică, un spirit viu, lucid, mobilizator; o face în calitate de animator al unei formații cu continuitate de decenii în viața muzicală clujeană, în cea națională; dar și în cea internațională. Mă refer la ansamblul instrumental „Ars Nova”, muzicieni de strădania cărora se leagă un imens șir de prime audiții din literatura secolului XX, din literatura muzicală actuală. Nu poți să nu observi
Maeștri ale trecutului, maeștri ai zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5624_a_6949]
-
găsește în Marin Cazacu personalitatea solistului de autentică forță expresivă; în plus, relația dirijorului Nicolae Moldoveanu cu muzicienii orchestrei a probat o dată în plus datele unei eficiențe operative pe durata unei întregi seri de muzică. Alte momente importante ale festivalului clujean? Voi evoca prezența unei puternice personalități a sfârșitului de secol XX, a compozitoarei Myriam Marbe, a unui dinamic urmaș al domniei sale, în persoana Mihaelei Vosganian. Artiști din generații diferite, Dumitru Capoianu, Adrian Iorgulescu, Viorel Munteanu, Horia Șurianu, Dan Dediu, Irinel
Maeștri ale trecutului, maeștri ai zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5624_a_6949]
-
Austriac, s-a dovedit a fi salutară în mod absolut; le datorăm prezența în Festival a compozitorilor Alexander Müllenbach, Herwig Reiter și Wolfram Wagner. Un festival dens de evenimente. „Non multa sed multum”, vor a ne transmite organizatorii, Academia muzicală clujeană, Filarmonica „Transilvania”. Este un festival extins pe durata unei săptămâni de concerte; acestora li s-au alăturat expunerile muzicologice orientate prioritar pe dinamica fenomenului componistic din partea de Est a continentului european. O dată la doi ani, în formula actuală, Festivalul și-
Maeștri ale trecutului, maeștri ai zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5624_a_6949]
-
fost de Nicolae Iorga. Se rețin câteva amintiri personale, între care acelea legate de vizitarea satului în care s-a născut Coșbuc sau a închisorii de la Seghedin, unde se afla Caragiale. În Mustul care fierbe sunt adunate articolele din ziarul clujean „Țara noastră”, în care opiniile nu mai sunt doar naționaliste, ci șovine și antisemite. Moderația de care vorbește G. Călinescu printre rânduri nu e de remarcat nicăieri, nici în text, nici în subtext. Goga este un antidemocrat și un xenofob
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
arestări” În TRIBUNA nr. 210 din iunie, citim un interviu cu Dumitru Micu. Am reținut confesiunile sale despre felul bizar în care funcționa presa culturală în anii teribili când se instala la noi comunismul: „Pe vremea când activam în presa clujeană (Lupta Ardealului, Almanahul literar), ca de altfel și înainte, și după, funcționau, în selectarea materialelor publicate, două criterii: politico-ideologic și artistic. Se întâmpla frecvent ca un text oarecare, o poezie să zicem, să merite, calitativ - să intre în revistă sau
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
Principala afacere deținută de Ioan Rus este firma Autosincron, dealer oficial de autoturisme Mazda, Land Rover și Jaguar pe zona Trasilvania. Rus deține 82% din firmă și îi are ca asociați, printre alții, pe mai mulți profesori universitari și doctori clujeni: Alexandru Irimie, rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj (5% din firmă), Grigore Băciuț, prorectorul UMF Cluj (5% din firmă), Dumitru Matiș, decanul Facultății de Științe Economice din Universitatea Babeș-Bolyai (2% din firmă), dar și Adrian Ioan Ivan, care
Ioan Rus, ministrul care a negociat ridicarea vizelor pentru români, revine la Interne () [Corola-journal/Journalistic/45109_a_46434]
-
care mai deține Oil Distribution și este un vechi partener de afaceri al lui Rus (2%) sau Viorica Hentz, o altă apropiată a lui Rus. De asemenea, Ioan Rus este partener de afaceri cu social-democratul Vasile Dâncu și cu afaceristul clujean Arpad Paszkany (finanțatorul echipei de fotbal CFR Cluj), ei deținând împreună un trust de presă - Transilvania Media Group Productions. Trustul deține posturi de televiziune (Transilvania L!ve, Transilvania Look), de radio, publicații (Servus Cluj, Mesagerul de Cluj) și o platformă
Ioan Rus, ministrul care a negociat ridicarea vizelor pentru români, revine la Interne () [Corola-journal/Journalistic/45109_a_46434]
-
firesc să reflectăm asupra viitoarei formei de guvernământ atunci când suntem chemați să votăm o nouă Constituție. Monarhia constituțională este o formă de guvernământ democratică, la fel de legitimă ca oricare formă a unui regim republican. Este soluția pentru România!”, au spus monarhiștii clujeni, conform România Liberă. ”Declarația de la Cluj” a fost prezentantă la dezbaterea publică ”Monarhia, soluție pentru România”, organizată de filiala clujeană a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei.
"Asta este soluția pentru România". Documentul care salvează țara noastră () [Corola-journal/Journalistic/45162_a_46487]
-
formă de guvernământ democratică, la fel de legitimă ca oricare formă a unui regim republican. Este soluția pentru România!”, au spus monarhiștii clujeni, conform România Liberă. ”Declarația de la Cluj” a fost prezentantă la dezbaterea publică ”Monarhia, soluție pentru România”, organizată de filiala clujeană a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei.
"Asta este soluția pentru România". Documentul care salvează țara noastră () [Corola-journal/Journalistic/45162_a_46487]
-
aflate la doar un deceniu de la devastatorul război mondial. Anii primelor iubiri, intrigile din mediul universitar, conferințele lui Tudor Vianu și Al. Dima de la Cluj, dar mai ales conferința lui Lucian Blaga, reintegrat spectaculos în viața literară, revirimentul vieții culturale clujene, dorința de afirmare a lui Mircea Zaciu etc. - sunt tot atâtea secvențe importante pentru destinul omului de cultură și al profesorului clujean. Față de contemporanii săi, Mircea Zaciu a adoptat, se știe, o atitudine ironic-zeflemitoare, incisivă, vizibilă atât în cele patru
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
Dima de la Cluj, dar mai ales conferința lui Lucian Blaga, reintegrat spectaculos în viața literară, revirimentul vieții culturale clujene, dorința de afirmare a lui Mircea Zaciu etc. - sunt tot atâtea secvențe importante pentru destinul omului de cultură și al profesorului clujean. Față de contemporanii săi, Mircea Zaciu a adoptat, se știe, o atitudine ironic-zeflemitoare, incisivă, vizibilă atât în cele patru volume de scrisori amintite, cât și în cele patru tomuri ale Jurnalului său. Prin urmare, unele aprecieri la adresa prietenilor și colegilor nu
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
antract. Numai că, în loc de familiarul tău „dragii mei”, ai spus „dragi ascultători”. Unul zicea de ce n-ai strecurat, în final, un salut, că doar bănuiai (nu-i așa că bănuiai? Că te gândeai la noi, la aparatul tău, la camera ta clujeană, la tot Clujul tău?) că stăm acolo și te ascultăm. Ce bine mi-a părut că am avut ideea să merg acasă la Jean! Luasem salarul, acolo nu știu care adusese o sticluță de lichior de cacao și o cutie de biscuiți
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
obține prin Ambasada RDG din București. M-am gândit atunci că va fi mult mai bine să dau „scrisoarea”23 ta „Tribunei”, urmând ca tu să trimiți în cel mai scurt timp încă un material, așa cum promiți, pentru revista noastră clujeană. Spui că, la voi, e o vreme posomorâtă, invidiindu-ne pentru timpul de la noi. Cei care ți-au spus că e tare frumos la noi ori vroiau să te necăjească, ori poate că, la București, în adevăr era cald și
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
În timpul regimului comunist, o plecare în străinătate avea, într-adevăr, multe incertitudini. Iorgu Iordan obișnuia să spună, mai în glumă, mai în serios: „În străinătate știi sigur că ai fost doar ... când te întorci!”. 22 În cele din urmă, studenții clujeni nu au mai plecat în RDG. 23 Articolele trimise de Octavian Șchiau erau publicate, în „Viața studențească”, sub genericul „Scrisori din Germania”. 24 Nicolae Goga, cadru didactic la Facultatea de Filologie. 25 Geta = Georgeta Munteanu, cadru didactic de metodică, la
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
euro, către o anumită societate, sugerată de consilierul lui Constantin Niță. Denunțător în acest dosar este Remus Vulpescu, pe care Brădean ar fi încercat să-l convingă, în schimbul unei sume, să voteze în Consiliul de Supraveghere atribuirea contractului către firma clujeană Energon Power&Gas S.R.L.
Ștefănescu: Am fost șocat să aflu că denunțătorul este Remus Vulpescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34555_a_35880]