1,115 matches
-
în Ardealul ce făcea parte din regatul ungar, semn că românii mai reușiseră să păstreze cîte ceva din vechea organizare politico-militară și religioasă chiar și după ocupația un- gurilor. Dacă acum conduceau fii lui Belei, iar tatăl lor a fost cneaz, vedem că documentul atestă existența lui cu cîteva zeci de ani înainte. Aceste structuri organi- zatorice au fost mereu supuse presiunii cotropitorilor iar către sfîrșitul secolului Xlll au dispărut aproape toate. În anul 1211, regele Ungariei Andrei ll cheamă pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și obligația de a participa la expedițiile militare ale regelui. Ori secuii au trăit amestecați cu românii numai în partea de est a Ardealului, în regiunea colinară și de munte a rîului Mureș. Mai găsim amintit în anul 1301 pe cneazul Ursul care conduce în secuime un sat româ- nesc! Odată cu începutul secolului XlV, puterea ungară confiscă pămînturile româ- nilor transformîndu-i în iobagi, adică persoane fără proprietate funciară și fără drepturi politice, iar mulți dintre conducătorii lor au trecut la catolicism
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
1877): 373, 375 Alexandrescu, Mișu: 397 Alexandru al II-lea (țarul): 317, 319, 320, 337, 343, 358, 365, 367, 368, 371, 380, 384 Alexandru Alexandrovici, mare duce (apoi Alexandru al III-lea, țar): 360 Alexandru de Battenberg (apoi Alexandru I, cneaz al Bulgariei): 360 Alexianu, Gh.: 149 Alfonso al XII-lea (regele Spaniei): 158 Algiu, Ioan: 248 Ali-pașa: v. Mehmed Ali-pașa Ali Saib-pașa: 362 Aman, Theodor: 200 Ambron: 59, 68, 69, 75 Amedeo de Savoia (regele Spaniei): 200 Anagnostiadi (familia): 122
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
moderații” gen Plehanov și „excesivii” gen Maxim Gorki. Calitățile literare ale acestei scrieri cu caracter memorialistic sunt relativ modeste, însă gradul de interes durabil pe care îl prezintă nu poate fi pus la îndoială. Un alt roman, scris la Paris, Cneazul veacului, despre care familia fusese anunțată că a fost încheiat, nu s-a păstrat decât fragmentar. Lucrarea își propunea un amplu portret de caracter al aproape legendarului Pobedonosțev, prim-procuror al Sfântului Sinod rus. SCRIERI: Revoluția rusă. Amintiri, schițe, impresii
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
și totodată traducător în românește al cronicii a fost slavistul Ioan Bogdan, pus în contact cu sbornicul rusesc prin intermediul celor două ediții ce refac, la Petersburg (în 1793-1794 și, respectiv, 1857), colecția de povestiri istorice strânse cândva spre uzul „pravoslavnicilor” cneji. Antologia, cu vădită aplecare spre mitul întemeietor, rodoslovii și genealogii, rezerva un capitol cronicii Moldovei, probabil nu întâmplător anticipată, în versiunea consemnată astfel, prin două sugestive -tematic și artistic - secvențe narative: legenda, cu valoare eponimă, privindu-i pe frații Roman
CRONICA MOLDO-RUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
cu condeiul în mână dar și cu averea prejudiciată. Nevoile militare și cele religioase trebuitoare Domnului le-au acoperit nevoile politice, căci din rațiuni politice a existat și armata țării și biserica. Împărțirea țării în subdiviziuni a făcut ca vatamanii, cnejii, stăpânii de moșii, de fiecare dată, în caz de nevoie, trebuiau să dea Domniei câte trei oameni călări, echipați complet și cu hrana trebuitoare. Vechile Episcopii, înființate și ele tot din rațiuni politice, nu după întinderea ori importanța credinței, și-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să se scoale din mormânt să lase arhimandritului toată grija schitului și suflând din corn o dată, de două ori, a treia oară să reînvie vremurile de odinioară de glorie și spor ale neamului"... Într-o comunicare despre „Îndatoririle militare ale cnejilor și boierilor moldoveni în secolele XIV și XV", prezentată de I. Bogdan în ședința publică a Academiei Române din 27 martie 1907, acesta, pornind de la două documente galițiene din 1378 și 1424 și combinând datele acestora cu cele dintr-un document
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ședința publică a Academiei Române din 27 martie 1907, acesta, pornind de la două documente galițiene din 1378 și 1424 și combinând datele acestora cu cele dintr-un document al lui Iliaș, fiul lui Alexandru cel Bun, de la 1433-1443, arată că îndatoririle cnejilor față de domn constau în slujba militară cu un călăreț, armat cu lance, suliță sau arc, de fiecare cnezat sau sat, și în anumite dări, în bani sau în natură, adunați pentru domn de la sătenii pe care îi stăpânea. El susține
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Obertin, și în raportul de la 1502 al lui Mateiu Muriano, doctorul lui Ștefan cel Mare, I. Bogdan arată că Moldova putea să pună în secolul al XV-lea pe picior de război până la 10.000 de călăreți, armată compusă din cneji și boieri, cu contingentele lor (Analele Academiei Române, tom XXIX, 1906-1907, p. 147¬148). În afară de călăreți, armata în timpul lui Alexandru cel Bun, ca și în vremea lui Ștefan cel Mare, cuprindea și circa 40.0 oastea de țară. „Cea mai veche
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe care o aveau, și dacă nu se bucurau de privilegiile pe care le aveau mazilii și ruptașii, erau trecuți în rândul birnicilor. Preoții de la sate care aveau folosința „unui lan sau a unei jumătăți de lan", chiar și pe timpul cnejilor erau ținuți să achite aceleași dări ca și sătenii, astfel, într-un act relativ la o localitate numită Preluca spune R. Rosetti, popa era „dator să dea pe fiecare an cetății Sanoc câte un ied la Paști și câte un iepure
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-a confirmat. Fosta principesă germană ajunsă pe tronul țarilor și-a manifestat preocuparea pentru extinderea puterii ruse în spațiul carpato-dunărean. Deși proiectul ei de constituire a unui stat moldo-muntean amintind de vechea Dacie și care urma să fie încredințat cneazului său favorit Potiomkin, nu a izbutit din cauza opoziției Imperiului Habsburgic, Rusia a reușit, în urma războiului din 1787-1792, să împingă frontiera ei la Nistrul de jos, urcând-o apoi pe cursul superior al fluviului în urma celei de-a doua împărțiri a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Popescu, Ion 139 Popescu, Ionuț 848 Popescu, Nicu 421-422 Popescu-Tăriceanu, Călin 27, 307-308, 320, 322-323, 325, 327-328, 332, 383, 478-479, 494, 498, 500, 565, 567, 598, 621, 725, 761, 777, 818, 823-824, 829, 836, 844-845 Potemkin, Grigori Aleksandrovici 173 Potiomkin (cneaz) 171 Powell, Colin 817 Prammer, Barbara 52 Preda, Cezar 515 Preda, Cristian 483 Preda, Gabriela 519-520 Prodi, Romano 308, 314 Pușcaș, Vasile 576-582, 641, 779 Pușkin, Aleksandr 173 Putin, Vladimir 524, 628, 749, 796-797, 808, 823 Quayle, Quinton 267 R
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Comuna Sântămăria-Orlea, Hunedoara satul Sânpetru k)82. Biserica reformată, Comuna Sântămăria-Orlea, Hunedoara fostă ortodoxă satul Sântămăria-Orlea k)83. Biserica Adormirea Orașul Călan, satul Strei Hunedoara Maicii Domnului k)84. Biserica Sfântul Gheorghe Orașul Călan, Hunedoara localitatea Streisângeorgiu k)85. Biserica cnezilor Cânde Comuna Râu de Mori, satul Suseni Hunedoara k)86. Biserica domnească Municipiul Iași Iași Sfântul Nicolae k)87. Biserica Mănăstirii Golia Municipiul Iași Iași k)88. Biserica Trei Ierarhi Municipiul Iași Iași k)89. Biserica Sfântul Sava Municipiul Iași
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
noii formațiuni pe care a întemeiat-o el este susținută de cercetători ca L. Candea și V. Oghină, dar și de unele legende locale legate de lacul Craiovița și fata craiului înecată. Bogdan Petriceicu-Hașdeu fixează originile numelui orașului în epoca cneazului Ioan, care apare pe Diploma Ioaniților, cnezat înghițit apoi de voievodatul lui Litovoi. Există și o altă legendă locală potrivit căreia, în dealul Sf. Dumitru, un oarecare Iovan, a descoperit în timp ce săpa o fântână un mare tezaur și a devenit
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
parte din voievodatul lui Litovoi ce se întindea pe ambele versante ale Carpaților Meridionali, din ținutul Gorjului și până în țara Hațegului. Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei către cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493. Este scris în acest hrisov că boierul Mihail Cânde stăpânește moșiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei (Peterella), Maleia, lângă Petroșani (Malee), Rotunda, lângă Petroșani sau după unii autori Lonea (Ratond), Câmpul
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
iar puțin după aceea, în 1501, lânga acestea se amintește Kaprisowar (Căprișoara), în Vulcan, ca fiindu-i proprietăți "ab antiquo". Chiar și mai înainte, în jurul anului 1493, regele Albert de Habsburg recunoscuse că Valea Jiului este proprietatea lui Niculae Cânde, tatăl cneazului Mihail. O data cu întocmirea primului recensământ confesional în 1733 de către episcopul Inocențiu Micu-Klein s-a consemnat existența în localitatea Petrila a unui preot ortodox, Dumitru, a unui preot greco-catolic, Ștefan și a unei biserici cu 48 familii de credincioși, familii compuse
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
apar în secolele XV - XVI și ele menționează existența a 55 de așezări rurale pe teritoriul și în jurul Balșului. Domnitorul Țării Românești, Vlad Călugărul, frate vitreg a lui Vlad Țepeș, întocmește la Târgoviște un hrisov în care scrie că "“venind cnezii Teodor și Ioan Balșul în țara noastră de peste Dunăre din pământul sârbescu și văzând că ei au fost așezați acolo și având obleduire peste mai multe țări dorind acești cnezi a dobândii pământ în țara noastră, noi am miluit aceasta
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
întocmește la Târgoviște un hrisov în care scrie că "“venind cnezii Teodor și Ioan Balșul în țara noastră de peste Dunăre din pământul sârbescu și văzând că ei au fost așezați acolo și având obleduire peste mai multe țări dorind acești cnezi a dobândii pământ în țara noastră, noi am miluit aceasta stăpânire după cum ne ceruse acești cnezi pe lângă Oltețu”". Tot acestă ipoteză o menționează și Petre Pandrea în lucrarea “Soarele melancoliei”, "„Etimologia cuvântului Balș este binecunoscută. Numele vine de la slavul balșoi
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
țara noastră de peste Dunăre din pământul sârbescu și văzând că ei au fost așezați acolo și având obleduire peste mai multe țări dorind acești cnezi a dobândii pământ în țara noastră, noi am miluit aceasta stăpânire după cum ne ceruse acești cnezi pe lângă Oltețu”". Tot acestă ipoteză o menționează și Petre Pandrea în lucrarea “Soarele melancoliei”, "„Etimologia cuvântului Balș este binecunoscută. Numele vine de la slavul balșoi care înseamnă mare. Este vorba așadar, de un sat mare, de un târg. La rădăcină, localitatea
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
hrisov din 1564 menționează existența Balșului ca așezare omenească întărind afirmațiile că pături de populație bogată de origine sârbă au pătruns în zona Balșului după căderea Smederevei, oraș cetate din apropiere de Belgrad. Numele așezării Balș este dat deci de cnezii sârbi. Iorgu Iordan, arată că "“satele își trag numele în majoritatea cazurilor de la stăpânul satului (cneazul de pe vremuri)”". Așezările, originile orașului Balș de astăzi ce s-au putut certifica de-a lungul istoriei dovedesc faptul că în epoca feudală localitatea
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
de origine sârbă au pătruns în zona Balșului după căderea Smederevei, oraș cetate din apropiere de Belgrad. Numele așezării Balș este dat deci de cnezii sârbi. Iorgu Iordan, arată că "“satele își trag numele în majoritatea cazurilor de la stăpânul satului (cneazul de pe vremuri)”". Așezările, originile orașului Balș de astăzi ce s-au putut certifica de-a lungul istoriei dovedesc faptul că în epoca feudală localitatea s-a format ca și târg. Aici exista curtea boiereasca a neamului cnezilor Balș. O altă
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
de la stăpânul satului (cneazul de pe vremuri)”". Așezările, originile orașului Balș de astăzi ce s-au putut certifica de-a lungul istoriei dovedesc faptul că în epoca feudală localitatea s-a format ca și târg. Aici exista curtea boiereasca a neamului cnezilor Balș. O altă ipoteză în legătură cu toponimia orașului Balș este enunțată de către Andrei Pandrea în lucrarea “Petre Pandrea martor de veac”, "„Târgul Balș se află în mijlocul Olteniei, la limita meridională a podișului getic, chiar între dealurile Chiliei și ale Surului, zise
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
cercetat 50 de morminte. Este vorba de același lucru și în cazul cercetărilor de la Dumbrăvița unde materialul ceramic și celelalte obiecte descoperite au dus la concluzia existenței unei așezări daco-romane datând din secolele II-III. Se presupune că în secolul IX, cneazul Glad domnea peste aceste locuri. El a acceptat suveranitatea ungară. Totuși, până acum nu a fost descoperit nici un document care să dateze din acea perioadă. Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști fie
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
de campanie al trupelor rusești și românești care treceau în Bulgaria pentru a lupta împotriva Imperiului Otoman. Și tot în timpul războiului de independență a fost din nou reședința de județ pe o perioadă de 3 luni. În timpul acestui război, marele cneaz Alexei Alexandrovici, unul din fiii tarului Alexandru al II-lea, a fost promovat în funcția de comandant al escadrei ruse de pe Dunăre. La 9 ianuarie 1878, el a fost decorat cu Ordinul Sfanțul Gheorghe - gradul patru, pentru conducerea să „neobosita
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
de 40 de zile, donarea averii către săraci. În 976 ajunge pe tron primul împărat legitim după mulți ani, Vasile al II-lea, care a domnit până în 1025. S-a confruntat cu revoltele aristocrației până în 998 când a apelat la cneazul Vladimir. Nu a avut urmași la tron, nu s-a căsătorit niciodată, petrecându-și viața în campanii militare, fiind auster. În 1025 a fost urmat la tron de Constantin al VIII-lea care a domnit doar trei ani. În mai
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]