1,118 matches
-
Repere bibliografice: Niculae Manolescu, „Boema”, „Gânduri și rânduri”, 1938, 8-10; „Boema”, VRA, 1938, 545; „Boema”, „Deșteptarea României” (Ploiești), 1938, 23; Șt. Al. [Ștefan Alexiu], „Epigrame”, „Școala Prahovei”, 1942, 3-4; Ștefan Alexiu, „Cneaz peste furtuni”, „Școala Prahovei”, 1942, 5-6; Mihai Niculescu, „Cneaz peste furtuni”, UVR, 1942, 20; Ion Șiugariu, „Cneaz peste furtuni”, RFR, 1942, 9; Dimitrie Chiriac, Un exponent al culturii și eroismului prahovean: Leonida Secrețeanu, „Tribuna” (Ploiești), 1942, 154; Mihail Chirnoagă, „Marele salt”, VAA, 1943, 894; Nichifor Crainic, „Cneaz peste furtuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
1938, 8-10; „Boema”, VRA, 1938, 545; „Boema”, „Deșteptarea României” (Ploiești), 1938, 23; Șt. Al. [Ștefan Alexiu], „Epigrame”, „Școala Prahovei”, 1942, 3-4; Ștefan Alexiu, „Cneaz peste furtuni”, „Școala Prahovei”, 1942, 5-6; Mihai Niculescu, „Cneaz peste furtuni”, UVR, 1942, 20; Ion Șiugariu, „Cneaz peste furtuni”, RFR, 1942, 9; Dimitrie Chiriac, Un exponent al culturii și eroismului prahovean: Leonida Secrețeanu, „Tribuna” (Ploiești), 1942, 154; Mihail Chirnoagă, „Marele salt”, VAA, 1943, 894; Nichifor Crainic, „Cneaz peste furtuni”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1942-1943; Florin Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Mihai Niculescu, „Cneaz peste furtuni”, UVR, 1942, 20; Ion Șiugariu, „Cneaz peste furtuni”, RFR, 1942, 9; Dimitrie Chiriac, Un exponent al culturii și eroismului prahovean: Leonida Secrețeanu, „Tribuna” (Ploiești), 1942, 154; Mihail Chirnoagă, „Marele salt”, VAA, 1943, 894; Nichifor Crainic, „Cneaz peste furtuni”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1942-1943; Florin Manolescu, „Cântec pentru Prometeu”, RL, 1970, 4; D. Gherghinescu-Vania, „Cântec pentru Prometeu”, AST, 1970, 5; Haralambie Țugui, „Marea aurărie”, CRC, 1975, 45; Lit. rom. cont., I, 543; Onisifor Ghibu, Ziar de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
primele secole ale evului mediu, cu greu s-a putut ajunge, după aceea, la dobândirea unui asemenea rang. Țarii ruși, de pildă, cu toată puterea pe care o reprezentau, nu erau recunoscuți decât cu numele de duce sau de mare cneaz al Moscovei. În cadrul acestei lumi atât de riguros ierarhizată, în afara marilor regate, relațiile care se stabileau cu puteri de rang inferior erau numai relații de vasalitate. Fiecare rege, pentru a-și spori faima, dorea să aibă cît mai mulți vasali
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al Lituaniei, ramura ortodoxă, familia regală a Poloniei descinzând din ramura catolică a aceluiași neam. În 1461, Simion Olelkovici, fratele Evdochiei, încercase să ajungă mare duce al Lituaniei. Vărul primar al lui Simion, Ivan Vasilievici, devenea, în martie 1462, mare cneaz al Moscovei. Este lesne de înțeles importanța pe care o aveau asemenea legături matrimoniale pe planul relațiilor internaționale. La 29 martie 1464, Matei Corvin reușea să-și pună coroana pe cap, care justifica dreptul lui la scaunul regal, ce nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au făcut vreun gest ca să-i vină în ajutor. Polonii și ungurii au preferat să ducă tratative cu turcii pentru asigurarea schimburilor de mărfuri cu Imperiul Otoman. Ștefan cel Mare a încercat atunci să-și găsească un aliat în marele cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea. Între 1480-1482 s-au dus tratative pentru căsătoria fiicei lui Ștefan, Elena, cu Dimitri, fiul marelui cneaz. Un document nedatat, în care este vorba de interesul manifestat de Ștefan cel Mare față de Moscova, a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mărfuri cu Imperiul Otoman. Ștefan cel Mare a încercat atunci să-și găsească un aliat în marele cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea. Între 1480-1482 s-au dus tratative pentru căsătoria fiicei lui Ștefan, Elena, cu Dimitri, fiul marelui cneaz. Un document nedatat, în care este vorba de interesul manifestat de Ștefan cel Mare față de Moscova, a fost plasat între anii 1484-1486. S-a propus o nouă datare: solia trimisă de Ștefan la Moscova a avut loc înainte de lupta de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-a spus că „e permis ca să se facă și exporteze în bună voie arme pentru voievodul moldovean, cât va pofti să aibă”. În anii 1482-1486, Ivan al III-lea încheiase o alianță cu regele Matei. În octombrie 1487, marele cneaz îi cerea hanului Mengli Ghirai să le îngăduie solilor unguri să treacă prin Crimeea, în drumul lor spre Moscova. Solii unguri veneau în Crimeea prin Moldova. Acest drum fiind prea lung, Ivan al III-lea îi cerea regelui polon, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o vie activitate diplomatică, al cărei scop era încheierea unei alianțe cu Moscova. În 1490, Ivan al III-lea a trimis ca sol în Moldova pe Prokofiev Zinoviev, dar regele polon nu i-a dat permis de liberă trecere. Marele cneaz trimite, în același an, un al doilea sol, pe Ivan Dimitrie Liharev, care se va întoarce la Moscova în ianuarie 1491, împreună cu Stețco, solul lui Ștefan cel Mare. La 28 iulie 1491, Ivan al III-lea trimitea un nou sol
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
duce scrisoarea domnului român. Solii își manifestau părerea de rău pentru moartea tatălui său și, în același timp, și bucuria că Alexandru a ajuns în scaunul Lituaniei. Domnul dorea să păstreze în continuare aceleași relații frățești, așa cum au fost între cnejii Litvei și strămoșii săi. Fără să pomenească ceva în legătură cu incidentele de la graniță, Ștefan cel Mare făcea apel la solidaritatea creștină: „Milostivirea voastră puteți pricepe și singuri, destul de bine, cum din toate părțile păgânătatea tătărască și turcească se întărește mereu împotriva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așteptat noi descoperiri documentare care să lămurească pe deplin, când și cum s-au încheiat tratativele dintre cele două părți. Pe durata desfășurării lor, Ștefan cel Mare a cerut îngăduință ducelui ca solii săi să meargă la Moscova „la marele cneaz Ivan Vasilievici, ca să se încredințeze de sănătatea fiicei sale, a mari cneaghine și a nepotului său”. Se cunoaște răspunsul emoționant pe care domnița Elena l-a trimis tatălui său. Printre cei care au depus jurământul pe unul din documentele din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
polone spre Hotin și Hadir. În Cronica lituaniană se arată că la seimul din Parcow, Alexandru se înțelesese cu Ioan Albert, „fără știrea panilor din sfat”, ca să meargă „prin Braslaw asupra Sorocii din Țara Moldovei”. Continuă cronicarul: „Și când marele cneaz Alexandru a venit sub Braslaw la râul Bug, panii lituanieni au început să întrebe: „Milostive domn al nostru, unde Maria Ta mergi cu noi ?” Iar cneazul Alexandru a spus: „Dacă cămașa mea, ce este pe mine ar ști gândul meu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca să meargă „prin Braslaw asupra Sorocii din Țara Moldovei”. Continuă cronicarul: „Și când marele cneaz Alexandru a venit sub Braslaw la râul Bug, panii lituanieni au început să întrebe: „Milostive domn al nostru, unde Maria Ta mergi cu noi ?” Iar cneazul Alexandru a spus: „Dacă cămașa mea, ce este pe mine ar ști gândul meu, eu și pe aceasta aș arde-o”. Și panii au spus: „Dacă tu, domnul nostru, nu ne spui nouă gândul tău, noi, ostașii, nu vrem să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
eu și pe aceasta aș arde-o”. Și panii au spus: „Dacă tu, domnul nostru, nu ne spui nouă gândul tău, noi, ostașii, nu vrem să mergem peste râul Bug.” Astfel, Alexandru a fost silit să trimită „câteva mii de cneji și pani și curteni aleși”, în fruntea cărora erau mareșalul său și câțiva cneji. Corpul de oaste lituanian avea să ajungă în Moldova, când oastea polonă trecuse de Codrii Cosminului, în retragerea spre hotarele Poloniei. Aflând că Alexandru se îndrepta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nostru, nu ne spui nouă gândul tău, noi, ostașii, nu vrem să mergem peste râul Bug.” Astfel, Alexandru a fost silit să trimită „câteva mii de cneji și pani și curteni aleși”, în fruntea cărora erau mareșalul său și câțiva cneji. Corpul de oaste lituanian avea să ajungă în Moldova, când oastea polonă trecuse de Codrii Cosminului, în retragerea spre hotarele Poloniei. Aflând că Alexandru se îndrepta cu oastea sa spre Moldova, Ivan al III-lea i-a trimis 5 soli
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
august 1497, semnala atacuri date de ruși la hotarul cu Lituania. În fața amenințărilor tătaro-moscovite și refuzului marii nobili lituanieni de a depăși Brațlavul, Alexandru a renunțat la campanie. El îi scria lui Ivan al III-lea că sperase ca „marele cneaz să ne ajute mai mult pe noi, ginerele său, decât pe Ștefan, voievodul Moldovei”. În primăvara anului 1498, Ivan al III-lea îi reproșa marelui duce: „ne-ai răspuns prin solii noștri că nu te-ai pornit împotriva lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare al polonilor.” Domnul lăsase în urmă oastea, ca să preîntâmpine un atac turcesc; aliații săi turco-tătari-munteni porniseră spre casele lor; oastea lui Ștefan se împuținase cu 3.000 de oameni trimiși contra mazurilor; oastea polonă sporea cu „câteva mii de cneji și nobili și curteni aleși”, trimiși în ajutor de ducele Lituaniei. Cei 3.000 de călăreți ai vornicului Boldur au putut sosi pe malul Prutului, unde s-a dat bătălia, Lențeștii fiind foarte aproape de Șepeniț. În Letopisețul țării se spune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Albert, a pierit șleahta în Polonia”. În Cronica lituaniană se arată că în Codrii Cosminului au fost luați mulți prizonieri. 7000, care formau garda, au fost dați pe mâna turcilor și regele a rămas cu puțini oameni, iar, dacă marele cneaz Alexandru al Lituaniei nu i-ar fi trimis în ajutor lituanieni și ruși „Craiul însuși sigur nu ar fi ieșit din această [nenorocire]”. Johannes de Komorowo consemna: „După cele petrecute, regele și tot poporul au plâns cu lacrimi amare în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erezie. Partizanii lui Vasile, fiul lui Ivan al III-lea, îl sfătuiesc să se refugieze la Vologda și Beloozero, Sofia, mama lui Vasile, urmând să-l otrăvească pe Dimitrie, fiul Elenei „Voloșanca” (românca, așa cum îi zicea Ivan). În replică, marele cneaz îl numește pe Dimitrie, mare cneaz al Vladimirului, Moscovei și Novgorodului și-i execută pe complotiști, iar pe vrăjitoarele care trebuia să procure otrava, le-a înecat în râul Moscova. Se pare că domnul nu a fost mulțumit de ajutorul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ivan al III-lea, îl sfătuiesc să se refugieze la Vologda și Beloozero, Sofia, mama lui Vasile, urmând să-l otrăvească pe Dimitrie, fiul Elenei „Voloșanca” (românca, așa cum îi zicea Ivan). În replică, marele cneaz îl numește pe Dimitrie, mare cneaz al Vladimirului, Moscovei și Novgorodului și-i execută pe complotiști, iar pe vrăjitoarele care trebuia să procure otrava, le-a înecat în râul Moscova. Se pare că domnul nu a fost mulțumit de ajutorul pe care i l-au dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
11 iulie s-a semnat la Hârlău tratatul, în redactarea latinească, iar a doua zi, în redactarea rusă. Tratatul s-a realizat „după voința și prin mijlocirea prea luminatului prinț a domnului domn Vladislav”. În tratat sunt menționați și marele cneaz al Litvei și Jigmont, fratele lui Albert. Între amândouă părțile urma să fie liniște și pace veșnică, iar domnul și urmașii săi aveau să fie „în veacurile viitoare slobozi și fără grije și fără nici o primejdie din partea sus numiților” principi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
această alianță, dar Ivan i-a răspuns marelui duce că-l va ajuta pe Ștefan, atunci când acesta i-o va cere. În 1499, Ivan al III-lea reușea să încheie o înțelegere cu Poarta și, ceea ce este mai important, marele cneaz își schimba sentimentele față de fiica lui Ștefan. La 21 martie 1499, Vasile Ivanovici, fiul Sofiei Paleolog, era numit ca mare cneaz de Novgorod și Pskov. În acest an, turcii atacă și reușesc să ocupe cetatea Lepanto (Neupaktos), stăpânirea până atunci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În 1499, Ivan al III-lea reușea să încheie o înțelegere cu Poarta și, ceea ce este mai important, marele cneaz își schimba sentimentele față de fiica lui Ștefan. La 21 martie 1499, Vasile Ivanovici, fiul Sofiei Paleolog, era numit ca mare cneaz de Novgorod și Pskov. În acest an, turcii atacă și reușesc să ocupe cetatea Lepanto (Neupaktos), stăpânirea până atunci a Veneției. Sunt organizate expediții de jaf, care ajung până în Friuli, în nord-estul Italiei. Teama este mare și Alexandru al VI
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul se hotăra, deocamdată, să nu mai plătească haraci turcilor. Ivan al III-lea, nu numai că nu se gândește la o alianță contra turcilor; dimpotrivă, bizuindu-se pe sprijinul lui Mengli Ghirai, vasalul sultanului și în înțelegere cu unii cneji, care se aflau sub stăpânirea marelui duce Alexandru, atacă Lituania în primăvara anului 1500. Pretextul invocat de Ivan: Alexandru îi obligă pe cnejii ruși și pe propria sa soție să treacă la ortodoxie. Scrisoarea lui Ivan, care ar fi trebuit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
contra turcilor; dimpotrivă, bizuindu-se pe sprijinul lui Mengli Ghirai, vasalul sultanului și în înțelegere cu unii cneji, care se aflau sub stăpânirea marelui duce Alexandru, atacă Lituania în primăvara anului 1500. Pretextul invocat de Ivan: Alexandru îi obligă pe cnejii ruși și pe propria sa soție să treacă la ortodoxie. Scrisoarea lui Ivan, care ar fi trebuit să constituie declarația de război, ajungea la Vilna după ce rușii ocupaseră mai multe cnezate. Lituanii, fiind învinși în iulie 1500, cnezatele respective au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]