3,186 matches
-
părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici, acestea din urmă erau îmblănite și pe margine aveau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici, acestea din urmă erau îmblănite și pe margine aveau garnitură de blană, de regulă, de vulpe. Femeile mai purtau sumănici înflorate și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
concurentă la măritat. Însă până la pețit și măritat, fata trebuia să-și facă zestre, care, an de an, se făcea clit pe lada de zestre sau pe patul din „casa cea mare”, ajungând până-n pod. Fata învăța să împletească, să coase, să țese, să facă mâncare și curățenie. Dacă nu știa toate „muncile”, intra în gura satului și nu scăpa de sfichiurile celor „răi” ani de zile, până când era uitată. Fata de măritat trebuia să coase cu măna ei, să „înflorească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fata învăța să împletească, să coase, să țese, să facă mâncare și curățenie. Dacă nu știa toate „muncile”, intra în gura satului și nu scăpa de sfichiurile celor „răi” ani de zile, până când era uitată. Fata de măritat trebuia să coase cu măna ei, să „înflorească” o cămașă pentru mire, dar, dacă nu reușea sau se întâmpla ca nunta să fie prea repede, putea fi ajutată printr-o clacă, de alte surate. Inițiativa cererii în căsătorie aparținea flăcăului, care era pregătit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
condițiile obscurantismului de atunci, „sărbătoarea” impusă de popor „a prins” și a rămas. în rândul acestora se înscriu „Joile după Paști”, Marțile după Paști, altele sunt interdicții limitate la o lucrare: nu se cosește, nu se taie lemne, nu se coase, nu se mătură etc. „Paparudele” - inițial n-au avut nimică de-a face cu religia creștină: Dansul păgân al „paparudelor”era menit să aducă ploaia; apoi preotul a făcut slujb de dezlegarea cerului pentru ploaie. De sărbătoarea Sfântului Andrei, protectorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de perenă invidie. — Ce frumos vorbește domnul. Se cunoaște ați fost la universitatea aia cu sorbitul. — Sorbona, o corecta Barceló fără acreală. Era foarte greu să n-o iubești pe Bernarda. Fără ca nimeni să i-o fi cerut, gătea și cosea pentru mine. Îmi aranja hainele, pantofii, mă pieptăna, mă tundea, Îmi cumpăra vitamine și pastă de dinți și chiar a ajuns să-mi dăruiască un medalion cu o fiolă conținînd apă sfințită adusă de la Lourdes, cu autobuzul, de o soră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Îndelung, coborîndu-și privirea. — Ce știu eu? Nu știu dacă l-a iubit de-adevăratelea. Lucrurile astea rămîn În inima fiecăruia, iar ea e acum o femeie căsătorită. Eu la vîrsta dumitale am avut o iubițică, Teresita Boadas se numea, care cosea șorțuri la fabrica de textile Santamaría de pe strada Comercio. Avea șaisprezece ani, cu doi mai puțin ca mine, și a fost prima femeie de care m-am Îndrăgostit. Nu face mutra asta, fiindcă știu eu că voi, tinerii, credeți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Închis În nas. Ce părere aveți? Am părerea că era curent. — Sau altceva, punctă portarul coborîndu-și glasul. Deunăzi spunea la radio: universul e plin de mistere. Aflați că au găsit sfîntul giulgiu cel adevărat la Sardanyola, În plin centru. Fusese cusut În ecranul unui cinematograf, ca să fie păzit de musulmani, care vor să se folosească de el ca să spună că Iisus era negru. Ce părere aveți? N-am cuvinte. — Ce vă spuneam eu. Multe mistere. Proprietatea asta, ar trebui s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
să facă focul; pune chiar unele vegetale la copt și, prin urmare, își hrănește mai bine creierul. De asemenea, înțelege că se poate folosi de anumite forțe înconjurătoare, ceea ce constituie o schimbare considerabilă. Tot acum inventează primele sale încălțări, își coase primele haine și străbate Europa, continent rece, acoperit de păduri. Descendența lui Homo sapiens se împarte în mai multe ramuri. Una dintre ele evoluează înspre Homo neandertalis. Acum 300000de ani, acesta cutreieră Africa, Europa și Asia. Pentru prima dată, construiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
începe să lase loc ritualizării sale, în cursul unui sacrificiu religios: a mânca trupul unui om trimis la Dumnezeu pentru a se apropia de El. Proprietatea capătă contur; limbile se diversifică; diviziunea muncii devine mai complexă: unul face colibe, altul coase piese de îmbrăcăminte sau cioplește pietre, unii meșteresc unelte și arme, iar alții vânează, povestesc, îngrijesc bolnavii ori se roagă. Bărbații se impun în fața femeilor, își plasează mamele și surorile sub responsabilitatea fraților și a verilor. Apar interdicții care permit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
deschis chiar el, dar o clipă nu m-a recunoscut. Apoi a scos un strigăt de încântare și m-a tras înăuntru. Era fermecător să ți se ureze cu atâta entuziasm bun venit. Nevastă-sa era așezată lângă sobă și cosea. S-a ridicat la intrarea mea. Stroeve m-a prezentat: — Nu-ți aduci aminte? a întrebat-o. Ți-am vorbit adeseori de el. Și apoi, adresându-se mie: Dar de ce n-ai spus că vii? De câtă vreme ești aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mai frumoasă de pe lume. Era un har binecuvântat în viața lor ordonată. N-aveau decât atelierul, un dormitor și o bucătărioară. Dna Stroeve ținea singură toată gospodăria și în timp ce Dirk picta tablouri proaste, ea se ducea la piață, gătea dejunul, cosea și trebăluia cât era ziua de lungă ca o furnică harnică. Iar seara se așeza în atelier și iarăși cosea în timp ce Dirk cânta o muzică de care nu mă îndoiesc că depășea puterea ei de înțelegere. Cânta cu mult gust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
bucătărioară. Dna Stroeve ținea singură toată gospodăria și în timp ce Dirk picta tablouri proaste, ea se ducea la piață, gătea dejunul, cosea și trebăluia cât era ziua de lungă ca o furnică harnică. Iar seara se așeza în atelier și iarăși cosea în timp ce Dirk cânta o muzică de care nu mă îndoiesc că depășea puterea ei de înțelegere. Cânta cu mult gust, dar cu mai mult sentiment decât era justificat și turna în muzica lui tot sufletul său cinstit, sentimental și exuberant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
să scoată un cuvânt? Cu un anume prilej, când Strickland se făcuse atât de bine, încât peste vreo zi-două avea să se scoale din pat, am rămas și eu cu ei în atelier. Stăteam de vorbă cu Dirk. Dna Stroeve cosea și mi s-a părut că recunosc cămașa pe care o cârpea ca fiind a lui Strickland. Acesta zăcea întins pe spate. Nu vorbea. O dată am văzut că și-a ațintit ochii asupra lui Blanche Stroeve și am citit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
va îngropa - v-am spus că i-am săpat cu mâinile mele mormântul. Nici unul dintre băștinași n-a vrut să se apropie de casa infectată, și l-am îngropat Ata și cu mine într-un sac făcut din trei pareo cusute împreună, l-am îngropat sub arborele de mango - ei bine, îi smulsese făgăduiala că o să dea foc casei și n-o s-o părăsească înainte de a o vedea arsă până-n temelii. Să nu mai rămână nici măcar o bucată de lemn din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Dădu cu piciorul peste un obiect de pe jos pe care nu Îl văzuse. În mod mecanic, Își Întinse mâna, ridicând un registru gros. Apropie manuscrisul de flacăra lumânării. Era un codice in folio, mai bine de o sută de pagini cusute laolaltă: Decem continens tractatus astronomiae. Marea lucrare a lui Guido Bonatti. Cea mai Însemnată carte de astrologie din epoca modernă. Iar Bonatti fusese astrologul lui Frederic. Încă o fantomă a trecutului care se Întorcea, ca și când, din Împărăția morților, Împăratul ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Am văzut coborând patru negustori de vite, roșii ca mitrele de cardinal, care își dădeau coate râzând zgomotos după ce udaseră cam mult afacerile pe care le-ncheiaseră; apoi, două văduve care făcuseră drumul până în oraș pentru a vinde câteva lucruri cusute de mână; moș Berthiet, un notar retras din afaceri care venea o dată pe săptămână într-o încăpere din spate de la Grand Cafă de l’Excelsior ca să joace bridge cu câțiva ratați de teapa lui. Mai erau trei tinere care fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
că el crede în nevinovăția acestuia, nesocotind și punându-se împotriva gândirii înțelepte a statului major, disprețuindu-i astfel pe cei care l-ar fi putut ajuta să avanseze, să ajungă chiar până la stele, la stele din acelea care sunt cusute pe epoleții uniformei și care sunt în întregime din aur. Asta este Istoria, marea istorie, după cum se spune, dar care e adesea dată uitării, pentru a fi salvată întâmplător, când scotocești prin pod sau prin mormanele de gunoaie. Se întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
nu cred că mint. Presimțeam acest sfârșit, ceea ce făcea și mai odioase și mai inutile ultimele convoaie de răniți și de morți care treceau pe la noi prin oraș. Orășelul era încă plin de șchiopi și de capete cu răni îngrozitoare, cusute în grabă. Clinica nu se golea, precum prestigioasele hoteluri din stațiunile balneare pe care oamenii de lume și le recomandă unul altuia. Doar că sezonul dura aici de patru ani fără oprire. Câteodată, o zăream pe doamna de Flers de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
-i aia?, o nimica toată, dar eu, prima dată când am șters geamurile, am spart sticla și m-am tăiat pe lung la brațul stâng, de la încheietura palmei până la cot, m-a dus soțul meu la doctor și m-a cusut ăla, seara aveam spectacol și am rotit o fundă albastră peste rană, am jucat așa, bandajată cochet, l-am invitat pe doctor la spectacol, i-am oferit două bilete în rândul întâi. Întâmplarea a folosit-o și Tina într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pix, nici nu știu cât timp a trecut până și-a învățat el lecția. Într-un sfârșit, a vorbit. Trebuie cusut, niște copci, trei copci, probabil, ca să nu ne infectăm, luăm antibiotice, ia mișcați-vă, acuma puteți veni lângă mine. M-a cusut, și-n timpul ăla, am avut ideea să mă uit pe ecusonul lui, vroiam eu să văd cum îl cheamă, dar liniște, pace și prietenie, păi, ce?, avea ecuson? N-avea. Peste un timp am aflat că era rezident, făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mi-ai povestit întâmplarea aia cu amantul nou al Cezarinei, cum l-a înșelat ea pe marele regizor cu unul care i-a făcut curul praf, a futut-o până la rădăcină, de a dus-o Loredana la doctor s-o coasă ăla, întâmplare pe care nici eu n-o știam, eu credeam că Cezarina e femeia unui singur bărbat, pe bune, dacă nu-ți povestea ție infidelitatea aia a ei, muream prost, am întrebat-o, totuși, e de mirare cum stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
a-ți lua nasul la purtare. Pe scurt, nu ți se tolera să-ți faci cunoscută personalitatea, iar omul cu influență era cel care nu se angaja la nimic - până la alegerile pentru cluburi din anul al doilea, când fiecare era cusut Într-un anumit sac pentru tot restul carierei sale de student. Amory a aflat că nu ar câștig a nimic dacă ar scrie pentru Nassau Literary Magazine, dar că prezența În caseta redacțională a lui The Daily Princetonian putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nu știa nici să se șteargă la fund! Eu, care tata a făcut pușcărie politică și l-a cunoscut pe Zelea Codreanu, păi dacă nu eram fraieră și cinstită, după Revoluție ajungeam boieroaică! Eu, care i-am spălat, i-am cusut, mi-am văzut de treaba mea, am fost femeie cumsecade! Eu, care l-am susținut și i-am dat ideea cu MaxiBarul. Până și numele a fost ideea mea, scuipă doamna Popa puțină halva pe cămașa lui Gabrielescu. Spuneți, domnu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Mămica a economisit o grămadă de bani punându‑și mâinile la treabă, iar tăticul îi distruge lucrul cu bună știință. Și asta fiindcă n‑a vrut, din principiu, să‑i intre în casă o mașină de cusut. Dacă mama își coase țoale noi, te pomenești că altor bărbați o să le dea prin cap să se uite mai bine la silueta ei, deformată, ce‑i drept, dar totuși feminină. Și ce materiale își alege ea, mă rog? Bineînțeles: atrăgătoare și multicolore sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]