1,222 matches
-
în special premisa că, în condițiile modernității, doar liberalismul poate constitui un răspuns adecvat la cerința fundamentală a legitimării 34) - este că, în condițiile modernității, filosofia politică nu poate să ignore sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Nimic din ceea ce evidențiază în replică Hall și Sleat nu afectează în vreun fel această concluzie. Într-un cuvânt: replicile celor doi sunt, de fapt, pe lângă subiectul și argumentul aflat în dezbatere. Singura modalitate de a respinge argumentul lui Larmore
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că acest argument arată - deși eu nu mă număr printre moraliștii care împărtășesc această opinie - că filosofia politică liberală nu este îndreptățită să considere că investigațiile și concluziile sale referitoare la constrângerile morale pe care trebuie să le respecte puterea coercitivă sunt valabile pentru toate statele moderne. El nu afectează însă cu nimic ideea că filosofia politică este îndreptățită și obligată să răspundă exigențelor cetățenilor statelor liberale în teoretizarea condițiilor legitimității politice (fie ele și condiții valabile doar în cazul statelor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
întrebărilor "ce legitimează coerciția politică?" și "cum anume pot fi îndeplinite aici și acum (ori într-un anume context sau altul) obiectivele fundamentale ale politicii?". Dreptatea trebuie să ajungă să fie tratată drept sinonim al coerciției legitime și al măsurilor coercitive legitime care, într-un context particular sau altul, pot contribui la realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii. Iar această transformare a înțelegerii dreptății este necesară, în opinia sa, pentru că teoriile moraliste nu sunt capabile să ne ofere mai mult decât câteva
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
păstrării filosofiei politice în spațiul normativității morale. Am în vedere, desigur, argumentul lui Charles Larmore. Argumentul arată, în mod indenegabil, că, în condițiile modernității (sau, dacă preferați, ale postmodernității, ale modernității târzii etc.), în cadrul căreia exigența exercitării drepte a puterii coercitive sau obligația onorării de către puterea politică a unor principii morale sunt considerate "de la sine înțelese" de cetățeni, filosofia politică nu poate ignora sau abandona sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Faptul că cetățenii statelor asiatice moderne
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
căreia exigența exercitării drepte a puterii coercitive sau obligația onorării de către puterea politică a unor principii morale sunt considerate "de la sine înțelese" de cetățeni, filosofia politică nu poate ignora sau abandona sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Faptul că cetățenii statelor asiatice moderne (și ai unora dintre statele post-comuniste europene) par să nu fie la fel de exigenți față de puterea politică precum cetățenii statelor liberal-democratice cu tradiție poate cel mult să pună în discuție legitimitatea moralismului universalist ca teorie
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
clădit proiectul liberalismului politic rawlsian, a argumentat Larmore, nu poate fi întemeiat în mod coerent decât în baza principiului egalității de (demnitate și) respect. Nu există niciun alt temei care să poată sprijini ideea potrivit căreia legitimitatea cere ca acțiunile coercitive ale statului să poată fi justificate tuturor cetățenilor care împărtășesc concepții morale, religioase și filosofice rezonabile. Ca atare, liberalismul politic nu poate pretinde că reprezintă o concepție de sine stătătoare (freestanding) în sensul de concepție independentă de orice principii morale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv viitor prin intermediul creșterii interacțiunilor coercitive dintre părinți și copii. La intrarea în școală, din păcate, acest „tipar” comportamental de neascultare, nesupunere și agresivitate va fi extins de copil și la mediul școlar. Stilul autorizat îmbină controlul sistematic cu un nivel înalt al suportului parental. Părinții
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
posibile la activitatea experimentului inițiat. Subiecților trebuie să li se aducă la cunoștință factorii care i-ar putea determina să refuze să ia parte la experiment sau dreptul de a renunța în orice moment fără a fi supuși vreunei metode coercitive și de asemenea va fi respectata confidențialitatea. Acceptul acestor persoane trebuie reținut în scris. Acolo unde acest lucru nu este posibil, procedurile folosite în obținerea consensului trebuie înregistrate. Informarea subiecților poate fi omisă doar în cazul în care instructorul poate
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de o repartiție de tip antropologic și simbologic a raporturilor de putere în societate. Aceste relații includ însă și "terțul", registrul negației, în care sunt "repartizați" atât păcătoșii, cât și forțele răului și scenografia puniției (fie în câmpul acțiunii umane coercitive, fie în cel al Judecății divine, respectiv al "lumii de dincolo" și în special al iadului). Spre diferență de sistemul conceptual al imaginarului, în care arhetipul se situa la un prim nivel, paradigmatic, generator, în modelul imaginarului medieval acesta nu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și în subiectivele cronici de familie ale muntenilor. Credința și datoria față de domn, la rându-i "supus țării și lui Dumnezeu", dau criteriul moral suprem după care este ierarhizat și judecat evenimențialul. Acolo unde istoria, sub voința divină, nu intervine coercitiv, imaginarul își pune în funcțiune sistemul grilelor lui de prelucrare și de codificare, pe coordonatele mentalităților generale. Încrederea în destinul justițiar, care, în urma vinei, atrage pedeapsa binemeritată, așează medievalitatea în descendența unei gândiri antice de tip mitic, la dispoziția unei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
română veche II 228-331) și din Istoria ieroglifică. Pentru această lume medievală aflată în căutarea (naturală a) dreptei-măsuri, scrierile de genul celei a egumenului Eftimie sau al letopisețului lui Neculce aplică în ierarhizarea lumilor imaginare o etică ortodoxă de tip coercitiv, dar care se înclină în favoarea deciziilor autocrate, până la acceptarea voievodului drept model formativ, deși era și un "degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat". Totuși, violența acestor secole ale regalității militante, ce se revendică din cea mai înfricoșătoare putere în care crede
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și a toate, o ieșire posibilă. Această interpretare, care coincide în multe privințe cu cele ale lui Karl Popper, Hannah Arendt sau Claude Lefort, evidențiază prezența în opera lui Marx a unui „nucleu antropologic” vinovat în mare parte de concepția coercitivă a comunismului care va triumfa mai târziu, și invitând la despărțirea de lecturile propuse de filosoful comunist francez Louis Althusser. într-adevăr, nu există nicio „separație epistemologică” între operele din tinerețe marcate de umanism burghez și operele de maturitate plasate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
externă*, Internaționala Comunistă* din 1919 până în 1943, apoi mișcarea comunistă internațională*. Supunându-se unor reguli de funcționare specifice, partidul conduce și controlează aparatele de stat - printre care pe cele ale poliției politice* și ale Armatei Roșii* - și exercită o tutelă coercitivă asupra aparatelor de propagandă. încă din 1918*, Lenin* impune ca partidul bolșevic „social-democrat*” să se transforme în „partid comunist”, definit ca „forța conducătoare esențială în sistemul dictaturii proletariatului”. într-adevăr, PCUS este un partid-stat*, o organizație privată care a pus
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o fază de totalitarism de mică intensitate, China populară*, Cambodgia khmerilor roșii*, Vietnamul* pe de-a-ntregul „comunizat” continuă să traverseze faze de teroare intensă, ba chiar neegalată. Aceste poliții politice au niște moduri de funcționare identice. Nu dețin exclusivitatea mijloacelor coercitive, statele comuniste dispunând de forțe regulate de poliție, însărcinate cu menținerea ordinii cotidiene și a luptei împotriva criminalității obișnuite. Dar ele constituie un element central al sistemului de dominare, considerându-se „scutul și sabia partidului” și nefiind controlate decât de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
totalitar” care ar putea fi reperat în conjugarea a șase trăsături recurente, împărtășite atât de regimurile de tip fascist, cât și de regimurile de tip sovietic: un partid* unic, de masă, condus de un lider carismatic, o ideologie* globalizantă și coercitivă, o teroare* polițienească sistematică, un control strict al economiei*, un monopol al instrumentelor de violență fizică, în sfârșit, o tutelă absolută asupra tuturor mijloacelor de propagandă* și de comunicare. Franța este, totuși, țara în care introducerea conceptului de „totalitarism” în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
putere ca modalitate de control și corectare a comportamentelor actorilor statali. Într-o balanță de putere recunoaștem dezirabilitatea păcii și forța normelor morale, dar în același suntem perfect conștienți de neputința de a înfrâna animus dominandi altfel decât prin mijloace coercitive. În al doilea rând, Morgenthau construiește cadrele fundamentale de reflecție a omului politic contemporan cu privire la alcătuirea politicii externe. Tocmai pentru că situa drept principal obiectiv al politicii externe atingerea intereselor naționale într-o perioadă în care tentația ideologică trecea printr-un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să ofere luciditatea necesară pentru a accepta realitatea acestui conflict, a-l desfășura și a-l câștiga. Chiar și un blocaj s-ar fundamenta pe refuzul părților de a-și împinge prea departe pretențiile, de teamă să nu provoace acțiunile coercitive ale celorlalți; evitarea conflictului deschis se poate realiza prin redirecționarea sa. Actorii ar fi dispuși să utilizeze diplomația deoarece au calculat costurile confruntării cu alte state ce și-au demonstrat disponibilitatea de a se implica în conflict. Totuși, fără anticiparea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
prin redirecționarea sa. Actorii ar fi dispuși să utilizeze diplomația deoarece au calculat costurile confruntării cu alte state ce și-au demonstrat disponibilitatea de a se implica în conflict. Totuși, fără anticiparea acestei replici, „umbra viitorului” nu ar descuraja acțiunile coercitive actuale. În respectivul context al vieții internaționale, realismul oferă cele mai clare răspunsuri. În măsura în care nu sunt șocați să constate conflictul ca parte a vieții internaționale (deoarece nu-l descoperă, ci îl presupun), realiștii pot fi imunizați împotriva unei reacții exagerate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fie în primul rând o forță socială statică. El definește o anumită distribuție a puterii și oferă standarde și proceduri pentru a o clarifica și menține în situații concrete. Printr-un sistem foarte dezvoltat de legislație, decizii judecătorești și instituții coercitive, dreptul intern permite adaptarea și, uneori, realizarea unor schimbări considerabile în distribuția generală a puterii. În absența unui asemenea sistem legal de schimbare, dreptul internațional este, după cum vom arăta ulterior 7, nu doar în primul rând, ci în mod esențial
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
poate fi complet neutră, deoarece, așa cum am văzut 5, nici ordinea legală pe care o impune nu este complet neutră și va favoriza implicit statu-quoul căruia îi datorează existența. Dacă este contestat, statu-quoul poate conta pe sprijinul organizării cu caracter coercitiv a societății. Însă caracteristica particulară a organizării sociale cu caracter coercitiv este că e înclinată să favorizeze statu-quoul, dar, în mare măsură, nu este părtinitoare față de un anumit statu-quo. Organizarea cu caracter coercitiv a societății americane a apărat statu-quoul din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
legală pe care o impune nu este complet neutră și va favoriza implicit statu-quoul căruia îi datorează existența. Dacă este contestat, statu-quoul poate conta pe sprijinul organizării cu caracter coercitiv a societății. Însă caracteristica particulară a organizării sociale cu caracter coercitiv este că e înclinată să favorizeze statu-quoul, dar, în mare măsură, nu este părtinitoare față de un anumit statu-quo. Organizarea cu caracter coercitiv a societății americane a apărat statu-quoul din 1800, din 1900 și din 1940. În cazul societății britanice, a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
poate conta pe sprijinul organizării cu caracter coercitiv a societății. Însă caracteristica particulară a organizării sociale cu caracter coercitiv este că e înclinată să favorizeze statu-quoul, dar, în mare măsură, nu este părtinitoare față de un anumit statu-quo. Organizarea cu caracter coercitiv a societății americane a apărat statu-quoul din 1800, din 1900 și din 1940. În cazul societății britanice, a susținut succesiv statu-quoul feudalist, cel capitalist și cel socialist. Cu toate acestea, este posibil ca un anumit statu-quo să fie în contradicție
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care impun ordinea socială să simpatizeze cu opoziția. Într-un astfel de caz, ordinea legală reprezentând statu-quoul nu va fi impusă. În Statele Unite, fundalul constituțional al Războiului Civil și soarta prohibiției ilustrează acest fapt. Cealaltă particularitate a organizării cu caracter coercitiv a societăților naționale este raritatea acțiunii sale colective. De obicei, o astfel de organizare a societăților naționale menține pacea și ordinea, pedepsindu-i numai pe indivizii care încalcă legea. Foarte rar se va opune ca forță colectivă altei colectivități care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de acest tip. În mod normal, însăși deținerea de către societate a unui monopol asupra violenței organizate, gata să intervină în caz de nevoie, descurajează tentativele de tulburare colectivă a păcii interne. Însăși existența sa face ca intervenția organizării cu caracter coercitiv a societății să nu mai fie necesară. În plus față de acest factor și probabil mai importantă este presiunea enormă, neorganizată pe care societatea o exercită asupra membrilor săi în vederea menținerii păcii. Un grup, pentru a putea evita această presiune, ar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au multiplicat și au mărit presiunile sociale care în societățile naționale tind să mențină grupurile conflictuale în limitele legii și ordinii. Rolul statului Care este contribuția statului la menținerea păcii interne? „Stat” este doar alt nume pentru organizarea cu caracter coercitiv a societății - pentru ordinea legală ce determină condițiile în care societatea își poate folosi monopolul asupra violenței organizate pentru a menține ordinea și pacea. Atunci când ne-am referit în paginile anterioare la organizarea cu caracter coercitiv a societății și la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]