1,963 matches
-
și critică. Dacă în filosofie afirmarea spiritului critic determină predominanța sistemelor practice, cu funcții educaționale, adică morala și pedagogia, în dauna celor metafizice, în estetica iluministă M. surprinde absența unor concepții autonome originale, aici vechile poetici clasiciste, mai stăruitor solicitate, coexistând cu cele care vestesc romantismul. Aflate sub zodia rațiunii, luându-și natura drept model suprem și echivalând frumosul artistic, binele și adevărul, artele și literele iluministe sporesc rolul ficțiunii moderne, iar viziunea raționalizatoare cedează teren în favoarea imaginației moderne. Critica literară
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
târziu, cu volumul de versuri Bărbații acestui pământ, apărut în 1967, urmat de placheta Anul soarelui cald (1969). Ceea ce îi caracterizează temperamentul este sentimentul de independență, de refuz al constrângerilor, dar și o puternică dorință de autoiluzionare. În poezia lui coexistă contrastele: pe de o parte - un vitalism debordant, pe de alta - o oboseală copleșitoare, dublată de o neliniște bântuită de spaime, de întrebări existențiale. Cartea Mașina timpului (1975) este expresia altei vârste și a altei atitudini. Exuberanța și vitalismul au
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
NG se clasifică în: • NG primitive (idiopatice), în care suferința glomerulară apare ca o boală de organ, fără etiologie cunoscută și fără semne de afectare concomitentă a altor organe. • NG secundare, în care etiologia leziunilor renale este cunoscută, iar acestea coexistă adesea cu afectări extrarenale (uneori în cadrul unei boli generale, sistemice) (vezi tabelul 1). Tabelul 1: Cauzele NG secundare Infecții Bacteriene: GN post-streptococică, GN din endocardita infecțioasă, lepră, sifilis, tuberculoză etc.; Virale: hepatitice B și C, HIV, Fungice: Aspergilus, Candida, Histoplasma
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
renale: tabloul obișnuit este de GN rapid progresivă: edeme, hematurie, cilindri hematici, oligurie, proteinurie moderată. Insuficiența renală, frecventă în momentul diagnosticului, poate evolua adesea foarte rapid. Ac anti-MBG pot fi identificați în ser prin RIA, ELISA sau IF indirectă. Uneori, coexistă și ANCA. La PBR, în IF se remarcă depozite liniare de IgG și C3 de-a lungul MBG. SG este o afecțiune deosebit de gravă, care, în lipsa tratamentului se asociază cu o mortalitate de peste 90 % și cu o supraviețuire medie de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
timp să se elibereze de stângăciile și naivitățile începutului.Totuși, multe fragmente, mai ales cele cu valoare concluzivă într-un poem, anunțau un autor capabil să se individualizeze printr-un timbru aparte. La el expresionismul exaltării, al cântecului de izbândă coexistă cu simbolismul stărilor crepusculare. Poezia e plină de vitalitate, iar bucuria de a trăi în armonie cu toate elementele ce compun lumea pare imposibil de zdruncinat. Titlul primei cărți, Tălmăciri din mine, vorbește despre sinceritatea absolută, despre fervoarea celui care
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
Leonte Radu. Opera lui P., cu țintă satirică, își are un impuls tocmai în această nemulțumire. Cunoscând limbile greacă, franceză și rusă, comisul e un spirit nutrit și de enciclopedismul și iluminismul veacului al XVIII-lea. Elemente clasiciste și preromantice coexistă în poezia sa. El s-a bucurat de notorietate datorită unei scrieri - apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, în 1839 - căreia i s-a dat titlul Niam vine și niam să trece. În versuri ce tind să fie
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
Marx și Engels au adus o serie de argumente teoretice în legătură cu această relație cauzală, fără însă a elabora un model explicativ satisfăcător. Nu avem încă argumente solide care să excludă posibilitatea unui mod de organizare socială în care egalitatea să coexiste cu raritatea. Modelul explicativ ne poate deci oferi o garanție suplimentară că o regularitate empirică oarecare nu este doar locală, ci universală. • Contribuie la precizarea relației cauzale. Legile nu exprimă relații între fenomene complexe, ci între caracteristici abstracte ale acestora
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este cauza, iar cel posterior, efectul. Cel mai adesea însă, pentru sociolog este greu, dacă nu chiar imposibil, să determine cu claritate succesiunea temporală. În multe situații, avem de-a face cu procese sociale de lungă durată, în care cauza coexistă cu efectul. Măsurarea făcută la un moment dat nu poate detecta nici un fel de decalaj în timp. Presupunerea unui proces de producere. Dacă putem imagina un proces plauzibil de producere a variației unui fenomen de către un altul, acest lucru reprezintă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi invocată drept o variabilă contextuală a delincvenței pentru că ea „produce” lipsa mijloacelor legitime de atingere a scopurilor dezirabile. Este și situația „rasei” în colectivitățile în care se practică discriminarea rasială, mijloacele legitime fiind distribuite inegal între diferitele rase care coexistă. Teoria abstractă trebuie să fie legată de contextul social al unui fenomen social concret pentru a deveni efectivă în explicarea acestuia. Variabilele contextuale sau exogene reprezintă deci punctele în care teoria abstractă (variabilele cauzale abstracte) se conectează la un context
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt în relație strânsă. Dacă există emoții fără un gând identificabil, nu există însă gând fără emoție și sentiment. Terapia cognitivă este axată pe modificarea relației dintre gânduri emoții și sentimente și favorizează perspectivele constructive în raport cu perspectivele prejudiciabile. Gândurile automate coexistă adesea cu ipotezele în legătură cu problema pacientului, ipoteze pe care ar fi de preferat să le separăm de metoda „avantaje, inconveniente, risc”. Reluând exemplul domnului B., iată punctul de vedere al terapeutului, în ceea ce privește gândurile sale automate și ipotezele sale: Gânduri automate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reproșuri, umor, ironii) sau de dezaprobare verbală sau socială. Rușinea este convingerea pacientului că nu s-a putut conforma regulilor grupului și certitudinea că este, din această cauză, devalorizat și minimalizat. In general, în cazul fobiei sociale, cele două sentimente coexistă: teamă în timpul și înaintea confruntărilor, rușine în timpul și după. Această presiune emoțională cvasi permanentă provoacă teamă pacienților. Comportamentele La fel ca și în cazul altor tulburări anxioase, evitările reprezintă unul dintre simptomele majore ale fobiei sociale și argumentul cel mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a asigura patronajul membrilor lor și aș folosi date din Italia pentru testarea ipotezei. Trebuie reținut faptul că nu studiem fiecare episod în parte. NATO. este doar una dintr-un șir de alianțe internaționale posibile și reale; identitatea națională bosniacă coexistă cu alte sute de asemenea identități în lume; parlamentul italian este doar un exemplu al legislaturilor moderne cu coaliții în schimbare. Chiar dacă începem prin a acorda atenție unui singur spațiu și timp, cu siguranță, nu încheiem tot acolo. Rezultatele cercetării
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ambii actori vor fi necooperanți în (j-1). Prin inducție inversată, primul joc va deveni în mod logic și ultimul joc real, iar necooperarea mutuală va deveni strategia universală a super-jocului. Astfel, jocul trebuie considerat infinit, în contextul în care jucătorii coexistă într-o comunitate continuă și permanentă. În al doilea rând, jucătorii trebuie să aibă o rată de reducere scăzută în ceea ce privește valoarea recompenselor prezente față de cele viitoare. O mie de lei azi, are valoare prezentă mai mare decât o mie mâine
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
parada lingvistică. Cuvintele, de o mare diversitate ca extracție și culoare, se dau în spectacol, autorul palpând un ambitus lexical enorm: vânjosul și dulcele grai maramureșan și bucovinean lângă hibrizi bizari făcuți din aluviuni slave, maghiare, nemțești, evreiești etc., neaoșisme coexistând cu vorbirea gazdelor, care nu sunt din partea locului (căci „noi vobiăm limbiele toatie, numai franțuzeinește spețial mă abțin”). Și limbajul naratorului se împănează cu forme vernaculare, unele poate chiar proprii creații: abârglă, beancă, butdulă, ciupos, găpurele, gogleț, hutupește, pirș, zgumți
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
multă și, În special, pe fete În raport cu băieții. Părinții Împart ajutoarele pentru copii fiind călăuziți de trei principii: cel de egalitate, cel de merit și cel de nevoie (apud Attias-Donfut, 2000, 665). Deși toate cele trei principii sunt funcționale și coexistă - uneori În mod contradictoriu -, unul singur este dominant, și anume cel al nevoii: tinerii cu venituri mai scăzute primesc, adesea, daruri În bani de la părinții lor. Modelul statistic arată că mobilitatea socială a tinerilor influențează, În mod semnificativ, ajutoarele părintești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
speciale” ale istoriei În care generația istorică Însăși se autoidentifică, luând cunoștință de ea Însăși. Conform schemei elaborate de C. Attias-Donfut, „ceea ce caracterizează generațiile este amprenta timpului” (1988, 81). Este evident că aceste aparențe diferite de la o generație la alta coexistă și se Îmbină În identitatea de a fi „la plural”, după cum observă Lahire (1998). Fiecare individ se Înscrie În același timp Într-o filiație familială pe baza căreia parcurge toate treptele sociale ale generațiilor, Într-o epocă a cărei amprentă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Rabelais (1957), La Littérature française du symbolisme au surréalisme (1977), Umorul lui Raymond Queneau (1979) - se definesc prin originalitatea discursului, rezultată dintr-o articulare fericită a solidității și rigorii germane cu subtilitatea și rafinamentul francez, cele două spații culturale care coexistă în formația sa intelectuală. Spirit enciclopedic și exigent, P. este cel mai avizat exeget român al operei lui Raymond Queneau și un specialist de prim rang în domeniul studiilor despre umor. În 2003 publică lucrarea Humorul, o „sinteză istorico-literară” esențială
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
mizând mai mult pe muzicalitate decât pe imaginea vizuală, e mai pregnantă în rememorarea anotimpurilor, percepute în tradiția vergiliană a lui Vasile Alecsandri, însă într-o expresie la nivelul poeticii parnasian-simboliste. În Crucea împușcaților. 1907 (1982) versul de factură populară coexistă cu rezonanțe din Tudor Arghezi și Aron Cotruș. Studiile istoricului literar P. nu sunt străine de înclinațiile poetului. Atras de comparatism, este preocupat, în texte rămase în reviste de profil academic, de influența lui Lucrețiu asupra literaturii franceze, de tematizarea
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
volume. O anumită gravitate - chiar și în regim ludic - a stabilirii într-o zonă supraempirică, a conceptualului, o stăpânire sigură și subtilă a mecanismelor de sugestie simbolică (adesea amorsate în subtext), un aer atemporal lăsat peste o scenă poetică unde coexistă bucolicul și ermeticul modernist - acestea ar putea fi ecouri sau influențe ale frecventării Antichității. Chiar și Adevărata întoarcere depășește stângăciile debutului. Tonul de un clasicism aparent (impresie datorată interferențelor elegiacului, limbajului abstract sau recuzitei din care nu lipsesc decorurile unei
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
de comunitarism!). Toate acestea merită o tratare specială, indispensabilă pentru o înțelegere critică a postmodernității americane. Vezi „O utopie comunitaristă: «societatea monocromă»” (pp.173-251). 10. John Rawls imaginează o elegantă (și nu mai puțin himerică) soluție pentru societățile în care coexistă valori diferite, eventual antagonice: „consensul prin suprapunere” (overlapping consensus). În comentariul asupra comunitarismului lui Amitai Etzioni („O utopie comunitaristă: «societatea monocromă»”), am propus traducerea „consens palimpsestic”; în excelenta sa recenzie a versiunii românești a cărții lui Etzioni pe care am
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ideologice, mai ales după 1919, a distincției euristice comunitate/societate; naziștii l-au repudiat, anulându-i în 1933 statutul mai mult simbolic de profesor emerit la Universitatea din Kiel; în fine, „comunitate” și „societate” sunt tipuri ideale weberiene, fiindcă ele coexistă, dialoghează și se întrepătrund în textura oricărei comunități politice reale (polis, pentru a reveni la surse)5. Majoritatea referințelor la Tönnies utilizează termenii germani, dând eventual traducerea lor brută în paranteză. După știința mea, doar spaniolii preferă să echivaleze Gesellschaft
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și exploatați. (Ă). Resturile mentalității mic burgheze apar mai puțin evidente În critica vechii societăți tocmai pentru că poziția mic-burgheză este criticistă, pentru că mai ales critica simplă, neînsoțită de ilustrarea a ceea ce pune la loc, dezvelește mai puțin deslușit pozițiile, poate coexista cu o atitudine Încă șovăielnică. Dar trebuie să Înțelegem că nici În critică scriitorul nu va putea face ca verbul său să aibă toată incisivitatea decât rupându-se complet de ceea ce combate. (Ă). Textul romanului Oțel și pâine apărut În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
elemente și influențe ale P. Varianta românească a P s-a numit cultură pentru masse sau cultură În sens unic (de stânga) sau literatură nouă și s-a manifestat, În plan literar, În perioada de tranziție spre RS (aug.1944-1948), coexistând și cu alte formule literare. În plan politic, corespundea politicii statului de democrație populară, transformat, după abolirea monarhiei, În stat al dictaturii proletare. Dominantele literaturii și ale politicii literare din perioada de tranziție, conținutul pledoariei pentru cultura pentru masse (mult
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1965; el s-a prelungit până În 1990 prin literatura politică, ocazională, axată pe cultul partidului, al personalității sau evenimentului politic. Această literatură de conjunctură politică, menită să asigure, cel puțin la suprafață, Îndrumarea și controlul creației de către statul totalitar, a coexistat după 1966-1967, de cele mai multe ori, cu alte formule de creație, atât În opera aceluiași scriitor, cât și, ca orientări și direcții literare - cele care au reașezat creația pe fundamentul specific, asigurându-i diversitatea estetică și libertatea de inspirație și viziune
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în prezent despre un inconștient cognitiv și chiar de un inconștient afectiv, ale cărui procedee de tratare a informației sunt reperate în mod cerebral. Domeniul de cercetare se extinde cu atât mai mult, cu cât aceste trei forme de inconștient coexistă în structurile noastre cerebrale. Pentru a vă face o idee despre testele pe care se bazează noțiunea de inconștient afectiv, vedeți: Robert Zajonc, „Feeling and Thinking: Preferences Need no Inferences”, American Psychologist, nr. 35, 1980, pp. 117-123. Gilles Kirouac și
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]