643 matches
-
În vitrina unei modiste, i-a cumpărat-o și abia a putut să scape apoi de femeie. Cu propriile lui achiziții era extrem de circumspect. Fratele meu și cu mine ascultam răbdători cum visa cu ochii deschiși, analizând În detaliu fiecare colțișor al intimului, dar austerului apartament pe care Îl amenaja În gând pentru el și soția lui. Uneori lăsa frâu liber imaginației. Odată i se fixase asupra unei lustre costisitoare de la „Alexandre“, un magazin din St. Petersburg cu un sortiment de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
să evit să spun ceva: știam că trebuie să îmi stăpânesc furia proaspăt descoperită, altfel eram în pericol să dau pe dinafară. Nu mi-a trecut prin cap să mă întreb unde aveam să stau; atâta vreme cât reușeam să găsesc vreun colțișor liniștit pentru mine, unde să mă pot calma și complace în explorarea rece și tăcută a urii mele proaspăt descoperite, îmi era de-ajuns. Se dovedi a fi mai ușor de zis decât de făcut: nu aveam nici un ban și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
uităm că e acolo. Charlie își revine încet - dar revine la o altă lume, una în care soția lui e mai prevenitoare și mai cinică, unde încrederea mai are mult până să-și facă loc. Și mai e un mic colțișor bântuit din el unde nu pot eu ajunge: nu e de mirare că e plin de remușcări și de vinovăție - și nici nu pot spune că îmi pare pe deplin rău că e așa, dar simt că în ultimul an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
îl despice. ― Ce ai acolo? ― Otravă. Ați uitat cum a murit domnul Panaitescu? Și Valerica? Și domnul Popa? ― Nu te apropia! Pleacă! Pleacă!! Bătrâna, cu mâna întinsă, făcu încă un pas. Șopti: ― E de ajuns să rup hârtia. Numai un colțișor... ― Pleacă!! ― Un colțișor și gata! ― Nu! Melania Lupu se aplecase peste el. Îi simțea răsuflarea. Mirosea a portocală și a vanilie. ― Hai, încercați! Apoi se făcu liniște. Se auzeau doar hohotele sculptorului. Bătrâna îl atinse. ― Hai, domnule Matei! ― Pleacă! Nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ai acolo? ― Otravă. Ați uitat cum a murit domnul Panaitescu? Și Valerica? Și domnul Popa? ― Nu te apropia! Pleacă! Pleacă!! Bătrâna, cu mâna întinsă, făcu încă un pas. Șopti: ― E de ajuns să rup hârtia. Numai un colțișor... ― Pleacă!! ― Un colțișor și gata! ― Nu! Melania Lupu se aplecase peste el. Îi simțea răsuflarea. Mirosea a portocală și a vanilie. ― Hai, încercați! Apoi se făcu liniște. Se auzeau doar hohotele sculptorului. Bătrâna îl atinse. ― Hai, domnule Matei! ― Pleacă! Nu vreau să mor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lume imediat apoi, pe părul ei negru, spera să ajungă sărutul și la părul blond al celeilalte. Copiii simțiseră ceva, simțeau că n-o pot înveseli cu totul pe mama lor, simțeau că nu mă pot înveseli, rămânea întotdeauna un colțișor nemulțumit și trist în ea, și trist în mine. Pentru mine moartea asta a fost ca graviditatea, dar în sens opus. Număram zilele, vorbeam cu copilul plecat, așa cum atunci vorbisem cu copilul neajuns încă, îi explicam, și-l consolam, și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Toma, om care văzuse multe în viața lui de pădurar și vânător, netezindu-l ușor pe spinarea sură-cenușie. Puiul de fiară, de-o săptămână, cel mult două, ca drept răspuns la mângâierile bătrânului, scoase un scâncet subțirel, arătându-și agresiv colțișorii ca acele și limba roșie. „-Măi, măi da‟ rău mai ești... cu tini nu-i di glumă, măi!, se miră din nou, bătrânul. * ...Fata a crescut puiul de lup, neînțărcat... până la peste un an de zile.. și, l-a botezat
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bună vreme rămase cu conștiința curată, deoarece credea hotărât că nu avusese deloc o alternativă mai bună de ales. Curând, însă, mustrările de conștiință și vedeniile cu ea începură să-l necăjească fără astâmpăr. Conștiința sa, demult adormită într-un colțișor ascuns și întunecat, i se deșteptă acum dintr-odată, înălțându i-se vertiginos în zbuciumări și în transformări tot mai sălbatice și mai necontrolate. Începu a se purta foarte bizar, își pierdea deseori cumpătul din nimic, vorbea de unul singur
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
rămăsese văduvă, pe când băiatul ei avea numai șase ani. După ce suferise cât suferise, ea făcu un efort de voință și se sculă din agonie și, revenindu-și aproape pe deplin, încercă să-și încuie trecutul amărui și întunecat într-un colțișor al memoriei sale, pe care să nu-l mai descuie niciodată. Doar așa, ea socoti că-i cel mai potrivit de procedat atunci. La urma urmelor, a-ți linge supus rănile mult timp după o experiență neplăcută constituie întotdeauna o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
acea cutie, ceva ce eu nu trebuia să știu, pentru că eram prea mic. Ceva urât. Sau ceva în genul iepurașului care la Paște, e în stare să se ouă și în locul găinilor, direct ouă colorate gata, prin te miri ce colțișor. Și totuși, mi se părea că de pe după lămpile alea bine aranjate, urmau să apară în orice clipă, ochi cunoscuți și guri pe care le știam de multă vreme. Aveam speranța că, într-o bună zi, când voi fi suficient
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fi fost ilogic să comiți un delict ca să pedepsești pe cineva care comisese exact același delict. Când avioanele cu reacție brăzdau înaltul cerului deasupra deșertului, iar camioanele circulau pe drumurile cele mai cunoscute, împingând neamul său spre cele mai ascunse colțișoare ale pustiului, nu era ușor să prezici cât timp va mai supraviețui acest neam în deșert, dar pentru Gacel era limpede că, atâta vreme cât unul singur dintre ei ar fi supraviețuit în ținuturile nisipurilor, în nesfârșitele întinderi lipsite de viață sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
așeză pe una din băncile de pe bulevard, ca unul dintre mulții pierde-vară ce mișunau prin oraș, cu convingerea că dintr-o clipă în alta vor apărea Laila și fiii săi, ieșind chiar pe poarta aceea, dar, în cel mai adânc colțișor al sufletului său, cu toate că încerca în toate felurile s-o facă să tacă, o voce odioasă îi striga că își pierde timpul. La amiază, Madani ieși din nou, însoțit de zgomotul motocicliștilor săi, și nu se mai întoarse, iar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
a început să cadă înserarea s-a mai liniștit. A pornit printre morminte. A căutat o lespede de piatră, mai arătoasă, care să aibă, dedesubt și un cavou. A găsit. A pătruns în întuneric. S-a cuibărit într-un presupus colțișor. S-a ghemuit și a adormit. Noaptea nu a fost prea friguroasă; zorile au venit, parcă, prea repede. Dis de dimineață, a ieșit la aer curat și s-a dezmorțit. Pe urmă, s-a dus pe piatra de la intrare, și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
dispoziție. Această apă, precum și faptul că barcă, odată lansată, prevăzută acum cu un balansier lung, se dovedea o ambarcațiune fiabila, păru să-i mai liniștească pe spanioli, alungându-le temerile cele mai sumbre. Setea și neputința de a părăsi acel colțișor arid de pământ îi menținuse până acum că într-o letargie, de aceea, descoperirea că aveau apă dulce mai mult decat suficientă și că dispuneau de o ambarcațiune decentă le dădu atâta curaj, încât începură să se gândească tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
tristețea ochilor și rictusul amar de pe chipul ei demonstrau, mai presus de cuvinte, cât de mult suferise. Cât despre prințesa, aceasta dispăruse din clipă în care Miti Matái o lașase să se ridice de pe punte și se ascunsese într-un colțișor de unde nu mai ieșea nici ca să bea apă, ca și cum ar fi hotărât, dintr-odată, să dispară de pe fața pământului. — Într-o zi, relua o altă față, pe când ne găseam pe o insulița nelocuita, i-a venit și ei primul ciclu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mă îndoiesc. — Dar ea cu cine seamănă? — Nu știu, recunoscu băiatul. Însă îmi amintesc că Hiro Tavaeárii spunea că sexul femeilor este întunecos, misterios și plin de ascunzișuri. Prin urmare, când un barbat reușește să pătrundă și în ultimul său colțișor, ajunge să-i stăpânească sufletul. Făcu o foarte scurtă pauză. Unele femei își păstrează acolo sufletul. —Maiana nu. —Maiana nu, într-adevăr. Dar Anuanúa e diferită sau poate că diferit este Octar ăla... Nu, nega Vetéa Pitó convins. Nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
era deja o problemă care ieșea din atribuțiile lui. Probabil că Tané îi trimisese deja un ultimatum. Cand se convinse că totul era pregătit pentru a-i întâmpină pe Te-Onó, Miti Matái hotărî să se retragă în cel mai îndepărtat colțișor al insuliței, unde petrecu ore lungi, punându-și sufletul în pace în fața zeilor, pregătindu-se pentru momentul când ei vor decide să i-l ceară. El știa mai bine ca oricine că insulița aceea pierdută în ocean marca hotarul între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
trecut neobservat din pricina lipsei de interes a publicului. O grupare paraecologistă invadează Tit Island, cu intenția de-a o arunca În aer, dar invitații lui Hugh Hefner, care tocmai sorbeau cocktailuri la umbra pâlcului de arbuști, luptă eroic În apărarea colțișorului de rai. În timpul Încleștării, Hef Își pierde cordonul de la halat, iar câteva fotomodele, fecioria. Când bătălia părea pierdută, iar fitilurile de dinamită sfârâiau deja, Bruce Willis și toți cei care filmau la pelicula Stay Hard pe celălalt versant al insulei
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
deodată în flacăra mistuitoare a unei pasiuni născută dintr-o sensibilitate exacerbată. Meritul scriitoarei este cu atât mai mare cu cât ea este unică în literatura română prin lirismul prozei sale, reflectat în viziune auctorială. Autoarea a căutat în fiecare colțișor al sufletului și trupului său în infinitul ipostazelor existente, manifestate sau nemanifestate, expresii cărora le-a dat viață, eliberându-le în personajele sale feminine. Cu siguranță Hortensia Papadat-Bengescu a fost condusă de o luciditate excepțională, ce a salvat recunoașterea reflectării
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pete și resturi de mâncare uscată întărite pe tăbliile mele de un alb imaculat. De aceea, când m-am retras în bucătărie și am aprins spoturile de 100 de wați ale căror fascicule de lumină pură explorau fără teamă fiecare colțișor care sclipea de curățenie, mi-am recăpătat încrederea de sine. Afară se întuneca încet-încet și primul lucru pe care l-am văzut în chiuveta de bucătărie a fost imaginea feței mele, planând ca o nălucă în fața ferestrei de la etajul al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de o rezervă de mâncare și apă. Încet-Încet, am făcut rost de un bidon pentru apă și de niște carne de căprioară, afumată, de la gazdele noastre de pe traseu. Cât despre pâine, a fost ușor. Doar aveam un regim special. Orice colțișor de pâine În plus Îl uscam și Îl puneam Într-un sac. Toate astea le țineam pe tractor. După vreo săptămână și ceva, eram hotărâți s-o ștergem, dar cum să procedăm? ― Când suntem aproape de gară, oprim pentru vreo nevoie
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cumpănită migală.” - Lucian Vasiliu; „Cartea Dvs deschide minții noi ferestre de gândire și căutare, vă înalță și vă ține, fără îndoială, la loc de cinste pentru totdeauna. Ea alimentează făclia culturală ce arde permanent de sute de ani în acest colțișor al țării.” - Mihai Pop, fost profesor de limbă engleză la Liceul nr.2 din Rădăuți. Și lista aprecierilor ar mai putea continua pe multe pagini...și le veți întâlni lecturând această cartemonument înălțat sârguinței, destoiniciei, hărniciei, râvnei, strădaniei, priceperii, seriozității
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
din nou, cu chiote de sălbatic, În plaurul labirintic al grădinii În care noi, băieții, ne cufundam ca-n Vestul sălbatic În urmă cu cinci ani, ascunzându-ne câteodată toată ziua, fără să mai intrăm În clasă pentru lecții. Orice colțișor, orice ungher, cât de misterios ar fi fost, fusese explorat minuțios de către noi; nu exista piatră sau crăpătură din gard, să nu fi fost pipăită și probată. Am trăit o senzație de timorare, ca un personaj de roman care știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
la desenarea puerilă a unei fișe bibliografice; mâna grăsulie a savantului scurt, Vicu M., ce predă cursul, desenează un pătrat, se Îndepărtează trei metri, Îl privește cu o concentrare maximă, se apropie din nou de tablă și-i șterge un colțișor etc. și tot așa pentru două ore, ca să treacă timpul. (sâmbătă) Nu știu nici acum de ce E. m-a invitat la ea acasă Înainte de bacalaureat. Locuia singură Într-o Încăpere mică din fundul acelei curți, unde se ridicau mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
audienței, eunucii trebuie să facă o curățenie exemplară în palat. O muscă poate fi motiv de decapitare. Sala tronului este parfumată cu esențe și tămâie, iar covorașele pentru îngenuncheat trebuie așezate corespunzător. Înainte de miezul nopții, gărzile vin să verifice fiecare colțișor. La două dimineața, miniștrii sau generalii chemați sunt escortați prin Poarta Purității Celeste și trebuie să meargă pe jos o distanță destul de mare pentru a ajunge la Sala Dezvoltării Spirituale. Înainte de a fi conduși în sala tronului, aceștia sunt primiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]