1,892 matches
-
cuminte la punctul fixat, un trunchi uscat, cu o singură creangă căreia îi fluturau frunzele-n vânt, ca o flamură zdrențuită în bătălii. Avusese grijă să-și umple remorca bicicletei cu mai mulți pari ascuțiți, un ciocan mare și doi colaci de sârmă ghimpată. Privi în depărtări, peste netezișul terenului, ușor accidentat de mușuroaie de pământ, dâmburi și gropi, în pantă lină către firul subțire al Călmățuiului, aproape secat. În zare nu se vedea decât o coșmelie acoperită cu stuf , cu
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
COLAC PESTE PUPĂZA Dragostea dintre mine și viitoarea soție era foarte mare, iar o parte din scrisorile pe care le-am trimis în cei doi ani de școală - spicuiesc eu acuma cateva pasaje mai semnificative - șunt o mărturie a episoadelor trăite
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
a spus: - vino în cerdac să mai stăm de vorbă. și pentru că m-am trezit imediat și am văzut o lumină pâlpâind, am ieșit afară. bunicul mă aștepta în cerdac avea în față o lumânare aprinsă și mânca dintr-un colac - mamă, tată, veniti să vi-l vedeți pe bunicul am deschisușa și le-amarătat picăturile calde de ceară și fărâmăturile rămase - e bolnav ăsta micu' ziceau ei noi nu vedem nimic și se duceau din nou la culcare capriciu față în
CAPRICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371148_a_372477]
-
DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Mărturii > PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. Autor: Sorin Andreica Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului XII COLAC PESTE PUPĂZA Dragostea dintre mine și viitoarea soție era foarte mare, iar o parte din scrisorile pe care le-am trimis în cei doi ani de școală - spicuiesc eu acuma cateva pasaje mai semnificative - șunt o mărturie a episoadelor trăite
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
Nu cumva să treci pe la neica Mitru, ai înțeles? Andrei a sărit pârlezul prin spatele grădinii, și-ntr-o jumătate de oră era în Culme, unde a găsit calul înfășurat de-un tufan. L-a desfăcut în grabă și, făcând colac funia pe care a prins-o de oblâcul de la șa, abia a reușit să-l încalece. Îmboldindu-l fără milă în coaste cu tocurile cizmelor, l-a făcut numai spume până a ajuns în Vâlceaua Bejanului, unde i-a dat
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
o mare varietate pe întreg teritoriul țării. Ele creează o atmosferă de sărbătoare și bună dispoziție. Colindătorii intră în fiecare casă sau se opresc în fața ușilor sau a porților, cântând, vestind Nașterea Mântuitorului. Gazdele îi răsplătesc cu fructe (mere, nuci), colaci, bomboane și chiar bani. Ajunul Crăciunului începe cu colindul : „Bună dimineața la Moș Ajun/ Ne dați ori nu ne dați, ne dați ori nu ne dați...” Copiii - câte trei, precum cei trei magi - merg din casă în casă purtând cu
IN ASTEPTAREA SARBATORII CRACIUNULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344967_a_346296]
-
mării, inspirând cu nesaț parfumul ei... Zgomot de valuri se sparge în tâmplele mele cu același ritm ca și acum 40 de ani. Primele mele amintiri legate de mare sunt gustul ei, pentru ca tare îmi mai plăcea să plutesc pe colacul meu roșu și să o gust din când în când. Zâmbesc acum privind cu ochii minții imaginile cu părinții mei tineri și fericiți. Tata avea atâta energie... Vocea lui tunătoare se păstrează încă vie în inima mea. Închipuiți-vă un
6 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345818_a_347147]
-
Tradiții și Obiceiuri Românești Proiect Educațional interjudetean Miercuri, 3 aprilie 2013, la Căminul Cultural din localitatea Movila Miresii, județul Brăila, s-a derulat o activitate din cadrul proiectului educațional ,,Tradiții și obiceiuri românești”. Întâmpinați încă de la intrare cu sare si cu colacul specific românesc care - de ce să nu recunoaștem? - nicăieri nu este mai gustos, invitații și-au făcut apariția la ora stabilită, 10.00, când sala a devenit aproape neîncăpătoare pentru cei prezenți, printre care s-au numărat colegi de la școlile din
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
urcat pe scenă grupul elevilor din Vădeni, ce ne-au încântat cu dansurile specifice zonei muntene, dar și cu minunatele costume naționale pe care le purtau. Ritualul nunții, cu bărbieritul mirelui, gătitul bradului, pregătirea miresei pentru ceremonie, dar și ruperea colacului acesteia, colac rupt deasupra capului tinerei ce se mărită și aruncat în cele patru zări, au fost elementele principale ce-au reconstituit obiceiul nunții de la țară. În încheiere, Grupul vocal al școlii movilene, îndrumat de către prof Laurențiu Ionel, a ridicat
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
scenă grupul elevilor din Vădeni, ce ne-au încântat cu dansurile specifice zonei muntene, dar și cu minunatele costume naționale pe care le purtau. Ritualul nunții, cu bărbieritul mirelui, gătitul bradului, pregătirea miresei pentru ceremonie, dar și ruperea colacului acesteia, colac rupt deasupra capului tinerei ce se mărită și aruncat în cele patru zări, au fost elementele principale ce-au reconstituit obiceiul nunții de la țară. În încheiere, Grupul vocal al școlii movilene, îndrumat de către prof Laurențiu Ionel, a ridicat sala în
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
vine să-i spui că băiatul nu-i acasă! - Nu zău! - puse femeia mâna-n șold - faci mofturi, domnule Eminescu! Afurisiți mai sunt bărbații-ăștia, eu să fiu în locul dumitale aș tace chitic! Să-ți cadă o damă prună pe colac și să faci mofturi! Asemenea marfă nu-i de toată ziua și nu-i de dat cu piciorul, eu am văzut-o cu ochii mei, cum pot să-i spun eu căbăiatul nu-i acasă când m-a rugat atât
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
îți șoptesc:” Ah,te iubesc!” Tu,umple-mă de dor,gemând ușor Acoperă-mă-n noapte cu nestemate, Dulce creatură cu ochi de mură Guriță fragă...cât mi-ești de dragă! Cu sânii calzi,pielea să-mi arzi, Picioare fine colac pe mine Să mă rețină în fanta-ți fină Să mă privești când îmi zâmbești Să-mi mulțumești când mă primești Să fac din tine una cu mine Și simultan,într-un ocean De dulci trăiri și împliniri Să explodăm
GHEIŞA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347943_a_349272]
-
ori la capelă sau casă mortuară), se organizează procesiunea de înmormântare, care rămâne aceeași până la cimitir. Convoiul mortuar se aranjează astfel: în frunte merge un credincios cu crucea (care va fi așezată la căpătâiul mortului); urmează cei ce poartă coliva, colacii și vinul, pomul cu darurile ce se împart săracilor (simbol al vieții și al morții, închipuind raiul în care se dorește a ajunge sufletul mortului), cei cu jerbele și coroanele (dacă sunt), purtătorii de sfeșnice, cântărețul și preotul, carul mortuar
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
pusă în orice chip asupra lui, cu care el însuși din mânie sau din altă pricină s-a legat pe sine..." • Așadar, este limpede că preotul nu se roagă pentru dezlegarea piedicii de la picioare, ci pentru dezlegarea păcatelor. • Coliva, vinul, colacul și capetele se vor aduce in biserică unde rămân pe parcursul slujbei înmormântării. În colivă, colac și în capete se aprind lumânări, arzând pe tot parcursul slujbei. Coroanele, jerbele și pomul rămân la ușa bisericii. • Bărbații vor intra în locașul sfintei
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
pricină s-a legat pe sine..." • Așadar, este limpede că preotul nu se roagă pentru dezlegarea piedicii de la picioare, ci pentru dezlegarea păcatelor. • Coliva, vinul, colacul și capetele se vor aduce in biserică unde rămân pe parcursul slujbei înmormântării. În colivă, colac și în capete se aprind lumânări, arzând pe tot parcursul slujbei. Coroanele, jerbele și pomul rămân la ușa bisericii. • Bărbații vor intra în locașul sfintei biserici cu capul descoperit. • La căpătâiul celui decedat se așează unul sau două sfeșnice, în
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
ales marțea, joia și, îndeosebi, sâmbăta. Despre slujba de pomenire a parastasului la patruzeci de zile (Ridicarea panaghiei) La pomenirea de 40 de zile, numită pe alocuri slujba de ridicare a Panaghiei, pe lângă celelalte, se pregătesc o icoană și un colac. Din colac, preotul va scoate părticica pe care o va așeza apoi pe icoană și din care va împărți spre gustare rudelor defunctului. Referitor la darurile ce se dau de pomană, se obișnuiește ca, la 40 de zile si un
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
joia și, îndeosebi, sâmbăta. Despre slujba de pomenire a parastasului la patruzeci de zile (Ridicarea panaghiei) La pomenirea de 40 de zile, numită pe alocuri slujba de ridicare a Panaghiei, pe lângă celelalte, se pregătesc o icoană și un colac. Din colac, preotul va scoate părticica pe care o va așeza apoi pe icoană și din care va împărți spre gustare rudelor defunctului. Referitor la darurile ce se dau de pomană, se obișnuiește ca, la 40 de zile si un an, să
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
morții la șapte ani și a se reînhuma cu slujbă specială nu este prevăzut în cărțile de slujbă. Oricum, slujba care se face atunci nu este cea a înmormântării, ci a parastasului. Pentru toate aceste pomeniri este nevoie de colivă, colac, vin și lumânări. Celelalte daruri sunt în funcție de posibilitățile celor care fac pomenirea. • Contrar unei păreri răspândite în popor, să se știe că se poate face colivă de grâu fiert și în perioada dintre Sfintele Paști și Pogorârea Sfântului Duh. • Dacă
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
la o slujbă de pomenire a morților? La o pomenire avem nevoie de colivă care închipuie pe cel adormit, lumânarea care închipuie credința celui mort (de aceea se aprind lumânări în clipa morții unui credincios), vin roșu, care închipuie viața, colacul mare, rotund, simbolizează credința noastră în viața de veci, deoarece cercul nu are început nici sfârșit, iar prescura în trei colțuri arată credința noastră în Sfânta Treime, prescura în patru colțuri închipuie credința noastră în Biserica cea Una dar care
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
au trecut la cele veșnice. Se fac parastase, care sunt însoțite de colivă îndulcită cu miere, coliva reprezentând nădejdea în învierea celui răposat, iar mierea, credința noastră în viața tihnită și plăcută a mortului. De asemenea, se dau de pomană colaci, vin și lumânări, care închipuiesc Trupul, Sângele și Lumina lui Iisus Hristos. Sfântul Mucenic Teodor Tiron, nimicitorul idolilor În toată perioada Postului Mare, sâmbăta se fac pomeniri pentru cei morți. Acestea au început o dată cu sâmbăta lui Teodor, care se mai
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
În plus, parastasele se însoțesc de colivă îndulcită cu miere sau zahăr, căci coliva închipuiește nădejdea noastră în învierea celui răposat, iar mierea sau zahărul, credința noastră în viața tihnită și plăcută a mortului. De asemenea, se dau de pomană colaci, vin și lumânări, care închipuiesc Trupul, Sângele și Lumina lui Iisus Hristos. Alături de acestea mai avem nevoie de tămâie și de untdelemn - toate fiind jertfe plăcute Domnului. Prin milosteniile care se fac în cadrul parastaselor înțelegem: mâncarea care se dă pentru
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
cuvenite pentru a împlini cum se cuvine slujbele de pomenire și de înmormântare. De la biserică se vor solicita steagul negru de doliu, un sfeșnic, lumânări, tămâie, cărbune pentru ars tămâia, toiagul (o lumânare mare de ceară curată în formă de colac), o cruce (de obicei din ceară), o icoană. De asemenea, se fixează cu preotul ziua, data și ora înmormântării, precum și orele potrivite pentru slujbele de priveghere, de seara, premergătoare înmormântării (cina sau stâlpii). Clopotarul bisericii, la soroacele cunoscute, va trage
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Nu cumva să treci pe la neica Mitru, ai înțeles? Andrei a sărit pârlezul prin spatele grădinii, și-ntr-o jumătate de oră era în Culme, unde a găsit calul înfășurat de-un tufan. L-a desfăcut în grabă și, făcând colac funia pe care a prins-o de oblâcul de la șa, abia a reușit să-l încalece. Îmboldindu-l fără milă în coaste cu tocurile cizmelor, l-a făcut numai spume până a ajuns în Vâlceaua Bejanului, unde i-a dat
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
se înroșeau ouăle, Vineri era Denia Mare iar Sâmbăta se definitivau pregătirile pentru Paști. La slujba de Înviere, unele femei (care aveau persoane trecute dincolo fără lumină) aduceau câte un cocoș alb și o lumânare lungă rulată în formă de colac, care ardea până la terminarea slujbei. La sfârșit, fiecare femeie dădea cocoșul de pomană unei persoane mai nevoiașe, unei văduve sau văduv. Sărbătoarea Paștelui ne aducea bucuria în suflet, căci eram copii fără griji. Părinții se străduiau să ne cumpere haine
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
celor mari, cu ramificații ale nelegiuirii și jafului până la grangurii în mâna cărora este pâinea și cuțitul din această țară), ori cel mai adesea se pun la dispoziția răufăcătorilor, astfel rotunjindu-și simțitor veniturile și scăpând de răzbunările rețelelor mafiote. Colac peste pupăză, deși toată lumea taie, foarte puțini sunt aceia care nu doar că se gândesc la necesitatea reîmpăduririlor, dar chiar efectuează reâmpăduriri pe suprafețe atât de minuscule, încât nu va trece mult timp până ce vom ajunge să importăm lemn brut
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]