2,591 matches
-
țări e cu totul la pământ, fiind cam aceeași pe care englezii o construise pe acele meleaguri la anii 1900 și nu o mai întreținuse, nefiind în Anglia lor. Deci indienii și vecinii săi transpirau luptându-se cu„greaua moștenire" colonială și uneori o mai făceau fiartă, scăpând vreun un tren de pe pod în gârlă, sau care o lua de nebun, pur și simplu razna pe câmp. Cred că fiind așa atenți precum vă știu eu, ați observat că în ultimul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
precum vă știu eu, ați observat că în ultimul timp astfel de noutăți cutremurătoare s-au mai rărit. N-am de unde să știu dacă - Doamne ajută! - locuitorii subcontinentului indian și-au rezolvat problemele cu infrastructura, lichidând între timp „greaua moștenire" colonială, dar cert este că mai nou știrile cu deraieri se referă la propria noastră ogradă, adică la propria noastră rețea feroviară. Din păcate, acum crainicul nu uită să spună că toate accidentele din ultima vreme confirmă faptul că structura noastră
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ar fi o întrebare: „Auzi mă da' România asta nu cumva e țara ceea care a intrat acu' câțiva ani în Uniunea Europeană?". Iar răspunsul ar fi tot după capul lor: „Da, dar cum ne-am luptat noi cu „greaua moștenire" colonială, așa se luptă și ei cu greaua moștenire comunistă, săracii"! De unde ar ști ei că de fapt noi ne luptăm, nu cu „greaua moștenire", ci cu noul colonialism care nu construiește nimic, ci numai distruge. Până nu va mai rămâne
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Institutul Superior de Comerț din Anvers (1852), Institutul Agronomic din Gembloux (1860), Școala de Război din Bruxelles (1868), Școala Superioară de Textile din Verviers (1894), Institutul Superior de Comerț din Mons (1899), Institutul de Medicină Tropicală din Anvers (1906), Universitatea Coloniala a Belgiei din Anvers (1920)3. Monopolul statului asupra învățământului universitar a luat sfârșit relativ rapid. Actul fundamental belgian din 1831, pe lângă faptul că a consacrat un nou regim politic, a proclamat formal libertatea învățământului la articolul 17, în baza
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
procedură civilă ori economie politică 37. În 1876 legislația belgiană revenea asupra prevederilor din 185738. Către sfârșitul veacului și în primele decenii ale secolului al XX-lea apăreau noi cursuri în programa în funcție de diversificarea activităților din societate (drept industrial, drept colonial, drept notarial, elemente de legislație financiară, drept penal flamand; notam aici și fondarea secției de drept maritim în 1922), profesorii căutând să aibă din ce in ce mai mult un demers comparatist (drept constituțional comparat, drept administrativ comparat, legislație civilă comparată)39. Mai mult
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1902)50. În fine, putem spune că fondarea Școlii de Științe Politice și Sociale cu cele trei secțiuni ale sale la origine (științe sociale, științe politice și administrative, științe economice vor mai apărea și altele, cum ar fi, bunăoară, științele coloniale) a contribuit la întărirea domeniului, dar nu a eliminat cu totul ambiguitatea să identitara. Facultatea de Filosofie și Litere și-a început activitatea cu șase profesori, organizându-și programele de studii către sfârșitul veacului al XIX-lea în trei secțiuni
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
astăzi la primatul exactității goale. Nu încape îndoială că unele din aceste orientări au dus și duc la creații mari"199. La începutul anilor '80, într-o călătorie în Mexic, îl întâlnește pe N. Petra: "Înconjurată de case de tip colonial spaniol, la poalele vulcanului, într-un peisaj de pe altă lume, își construise o casă copiată întocmai după cea a bunicilor de la Sibiel. Izolată, conștientă parcă de fragilitatea propriei [...] ni s-a părut simbolică pentru un exil asumat până la absurd. Totul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
regimul decăzut al celei de-a IV-a Republici. Contradicțiile au caracterizat evoluția MRP-ului, el fiind partidul care l-a oferit Europei pe Robert Schuman, autorul Declarației din 9 mai 1950, dar și o organizație ce a sprijinit politica colonială eșuată în chip sângeros în Indochina și Algeria, având chiar membrii care au ajuns să se înscrie în Organizația Armată Secretă (OAS) cum ar fi Georges Bidault. Ultimul președinte al MRP a fost Jean Lecanuet, care a participat la alegerile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Europene de Justiție. Apărător al școlii catolice, el a acceptat legea lui Charles Barangé, dorită de RPF și de moderați, care permitea școlilor libere să primească ajutoare, dar care l-a costat ruptura cu a Treia forță. În eșecurile politicii coloniale, responsabilitățile sînt grele, de la Paul Coste-Floret la Jean Letourneau, implicați în războiul din Indochina împreună cu Georges Bidault. Fiind Ministrul Afacerilor Externe, acesta din urmă a acceptat în august 1953 depoziția sultanului Mohammed Ben Youssef al Marocului și s-a stabilit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de sfere de influență. Rentei suveranității i se opunea renta calității ; puterea era proporțională cu fiecare. Scăderea generalizată a protecției economice, adusă de reducerea costurilor de schimb a condus la o explozie a acestora din urmă, concomitent cu sfîrșitul epocii coloniale și cu redefinirea suveranităților. Aceste evoluții au suprimat multe rente de situație și au creat altele, dar care nu mai au aceeași calitate de a furniza putere. Avantajul se naște în inima principiului puterii, care este relația structurantă între atuuri
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
supraveghează din Turcia transferurile de arme către rebelii sirieni, britanicii fac același lucru din Cipru. Alături de Turcia, arme mai furnizează Arabia Saudită și Qatarul, de o parte, Rusia și Iranul de partea cealaltă. Banii curg pe aceleași trasee. Ca veche putere colonială în regiune, bineînțeles că e implicată și Franța, care asigură transferul demnitarilor sirieni care trădează regimul și Germania de data asta, încercînd să compenseze absența din Libia inclusiv cu nave de război. Cele mai îngrijorătoare sunt actualele fricțiuni turco-siriene. În
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
un fel au eliberat revendicările memoriale, fără a conduce însă la rezolvarea concretă a problemelor care stăteau la originea lor. Această lege ar fi trebuit să-i mobilizeze mai întâi pe arabo-musulmani, moștenitori direcți și încă în viață ai trecutului colonial. Textul, în favoarea francezilor repatriați, preciza, de altfel, foarte clar: "în special în Africa de Nord". Sclavia este mai îndepărtată în istorie. Colonizarea și decolonizarea sunt mai apropiate. Și totuși descendenții sclavilor au fost cei mai activi în această situație. Lupta împotriva discriminării
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Rozenbaumas, Éd. de l'Éclat, Paris, 2005. Bilu, Yoram și Witztum, Eliezer, "War-Related Loss and Suffering in Israeli Society: an Historical Perspective", Israel Studies 5 (2), toamna 2000, pp. 1-31. Blanchard, Pascal, Bancel, Nicolas, și Lemaire, Sandrine (ed.), La fracture coloniale, La Découverte, Paris, 2005. Blanchard, Pascal, și Bancel, Nicolas (ed.), Culture post-coloniale 1961-2006. Traces et mémoires coloniales en France, Autrement, col. "Mémoires/Histoire", Paris, 2006. Bowker, John, Problems of Suffering in Religions of the World, Cambridge University Press, Cambridge, 1970
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1994. -, Shoah, reed., Gallimard, col. "Folio", Paris, 1997. Le Goff, Jacques, Histoire et mémoire, Gallimard, col. "Folio-Histoire", Paris, 1988. Leaman, Olivier, Evil and Suffering in Jewish Philosophy, Cambridge University Press, Cambridge, 1995. Lefeuvre, Daniel, Pour en finir avec la repentance coloniale, Flammarion, Paris, 2006. Leibowitz, Yeshaiah, "Épreuve et crainte de Dieu dans le livre de Job", trad. din ebraică de Judith Kogel, Les Cahiers du Judaïsme (16), 2004, pp. 21-27. Levi, Primo, Si c'est un homme, reed., trad. din italiană
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
controlată de monopoluri și de alte forme de interese. În teoria sa a "clasei leneșe", el a dezvoltat ideea unei clase ce se bucură "în absență de avantajele proprietății" și de venituri fără muncă, parte moștenite, parte cucerite prin războaie coloniale, o clasă de "șefi, vrăjitoare și alte grupe de prădători". El opune teoriei marxiste a luptei de clasă această distincție între clasa leneșă și celelalte clase inferioare, care nu pot decît s-o invidieze pe prima. Plecînd de la contradicția dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
islamic este o realitate ireversibilă. Apoi, mai cred că societățile occidentale desacralizate pînă la impertinență creează un gol spiritual pe care tind să-l umple numeroasele lor comunități musulmane, provenite din țări pe care le-au exploatat încă din epoca colonială, ai căror tineri numeroși nu prea au alternative la emigrație. Între culturile laice ale Europei îmbătrînite și culturile religioase pînă la fundamentalism ale acestor comunități efervescente și revanșarde după războaiele americanilor și evreilor din Orientul Mijlociu extins, e foarte logic să
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Mae Kelly) 13 Globalizarea și schimbarea regimurilor de gen 24 Perspective de democratizare și schimbare a regimului de gen: ajută la ceva acțiunea politică? 28 Concluzii 32 2. Gen, globalizare și democratizare: lecții din Oceania (Marian Simms) 35 Noile societăți coloniale 36 Democratizarea în noile societăți 38 Globalizarea și relațiile de gen 39 Experimentul federal 42 Strategiile politice feministe 44 Contestarea de către indigeni a guvernării europene 47 Concluzii 49 3. Globalizare și gen: o perspectivă europeană (Brigitte Young) 51 Globalizarea 51
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
celelalte națiuni imperialiste timpurii (Spania, Portugalia, Olanda) au purtat cu ele nu doar ideile lor economice cu privire la schimburi și la comerț, ci și limbile lor respective, ideile și instituțiile politice, pe măsură ce creau așezări și colonii în afara țării proprii. În interiorul teritoriilor coloniale, fiecare dintre acestea (dar și Franța, Belgia, Germaniaxe "Germania") și-a impus limba, ideile și instituțiile politice, dar și propriile mijloace economice de exploatare. În această perioadă, economia și politica erau strâns legate prin retorica naționalismului, o retorică adoptată mai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
adesea genizate. Așa au fost, de exemplu, Renașterea și Revoluția Franceză (Landesxe "Landes, Joan", 1988; Scottxe "Scott, Joan Wallach", 1996), timpuri ale „drepturilor omului”, când femeile au pierdut din statutul și din puterea anterioare. În Statele Unitexe "Statele Unite", în perioada colonială, dreptul de participare la vot era legat de proprietate. Când noile state au adoptat Constituții, după Războiul de Independențăxe "Războiul de Independență", apartenența la sexul masculin a fost adăugată proprietății drept condiție constituțională de participare la vot. Mai multe femei
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
război mondial, când Statele Unite au devenit cea mai puternică economie occidentală și cea mai mare putere mondială. Japoniaxe "Japonia" s-a democratizat sub ocupație, Germaniaxe "Germania" și-a restabilit democrația constituțională, Indiaxe "India" și câteva națiuni africane au zdrobit jugul colonial și au instaurat guverne timid democrate. Un al treilea val de democratizare a urmat în Asia de Sud-Est și în America Latină în anii ’80, când o serie de revolte populare au răsturnat dictaturile militare, iar în anii ’90 în Europa de Estxe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în diferitele societăți. Marian Simmsxe "Simms, Marian" din Australiaxe "Australia" (capitolul 2) arată că globalizarea din ultima parte a secolului XX nu a adus nimic nou, ci a fost doar o continuare a valurilor anterioare de globalizare, create de societățile coloniale, al căror scop principal era exploatarea materiilor prime din orice nou teritoriu pe care îl puteau cuceri, invada și controla. Ea urmărește consecințele acestei interacțiuni în Oceaniaxe "Oceania", mai precis impactul pe care l-a avut asupra instituțiilor politice, și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
globalizare, descentralizarea sa și încrederea în federalism, precum și legăturile sale puternice cu comunitatea internațională pot fi o lecție pentru restul lumii, în termeni de gestionare a celui mai recent val de globalizare. Simmsxe "Simms, Marian" remarcă faptul că, în societățile coloniale, imigranții au adus cu ei regimul de tipul „bărbatul care aduce pâine acasă”, al genurilor, în cadrul căruia bărbatul trebuia să câștige întregul „venit al familiei”, în timp ce femeia trebuia să aibă rolul separat de soție și îngrijitor neplătit al familiei. Totuși
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
globale de sute de ani, ca surse de materii prime și de forță de muncă. Forța de muncă africană a fost la început internaționalizată prin intermediul comerțului cu sclavi, iar mai târziu, prin dezvoltarea coloniilor create pentru a servi nevoilor puterilor coloniale. În anii ’60 și ’70, multe dintre statele africane abia devenite independente au împrumutat fonduri internaționale cu dobânzi foarte mari, în încercarea de a-și moderniza economiile. Acumularea de datorii care a rezultat de aici a dus la stabilizarea și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
iar Federația Internațională de Fotbal are o subgrupă a Oceaniei. Capitolul de față va folosi definiția mai largă, referindu-se deci la țările dintre continentele Asia și America. Mare parte din discuția ce urmează va pleca de la istoria „noilor societăți coloniale” din Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" și va folosi exemple din foste colonii, precum Filipinexe "Filipine", Papua - Noua Guinee și din țările din insulele Pacificului. Noile societăți colonialetc "Noile societăți coloniale" Pe lângă Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă", lista
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ce urmează va pleca de la istoria „noilor societăți coloniale” din Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" și va folosi exemple din foste colonii, precum Filipinexe "Filipine", Papua - Noua Guinee și din țările din insulele Pacificului. Noile societăți colonialetc "Noile societăți coloniale" Pe lângă Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă", lista completă a „noilor societăți coloniale” mai cuprinde, în mod obișnuit, și Africaxe "Africa" de Sudxe "Africa de Sud", Argentinaxe "Argentina", Chilexe "Chile" și Uruguayxe "Uruguay" (Denoonxe "Denoon, D.", 1983). Alte liste includ și Canadaxe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]