4,047 matches
-
ne lipsește în familie, să ne cânte toata ziua scârța-scârța la vioară, nici nu știu ce-ți trebuie ție amărâtul ăsta. Ca să am eu probleme pe linie de partid din cauza lui“, o dojenea tata. „Vezi tu de mă cheamă la Comisariat, ascultă-mă ce-ți zic, nu mai pupi tu Rodicuța, tată, ieșit din casă. Că de Ionel nu-ți place, că el nu e artist, ar trebui să zdrăngăne două butoaie ca să-ți fie pe plac. Băiat bun, locotenent, are
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Însuși <endnote id="(517, II, pp. 215-241 ; 244, pp. 45-47)"/>. Iată ce-și nota scriitorul Mihail Sebastian În jurnal, la 9 septembrie 1941 : „De mâine dimineață trebuia să purtăm «Steaua În șase colțuri». Ordinul fusese dat Comunității [evreiești] și comunicat comisariatelor de poliție. Totuși, În urma unei audiențe de azi-noapte a lui Filderman la Conducător [Ion Antonescu], s-a revenit. Nu-mi face nici o plăcere această revenire. Mă obișnuisem cu gândul că voi purta un petec galben cu un magendavid. Îmi imaginam
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
masonilor și jidanilor”. La 21 ianuarie 1941 accentul este pus pe acțiuni cu caracter militar, legionarii execută foc de armă asupra sediului gardienilor publici aflat lângă Președinția Consiliului de Miniștri, de asemenea, ocupă clădiri publice, sediul Facultății de drept, sediile comisariatelor de poliție și de siguranță, postul de radio. 602 Ibidem, p.154. 603 Ibidem, p.155. 604 Ibidem, p.198. 605 Ibidem, p.215. 161 Rebeliunea legionară a fost însoțită de un vast pogrom 606. Acțiunile îndreptate împotriva populației evreiești
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
română.Cei care pierdeau cetățenia română erau locuitorii care au cerut, după 28 iunie 1940, autorizație de reîntoarcere în teritoriile ocupate; locuitorii care au părăsit ținuturile cotropite înainte ca ele să fie dezrobite de armata era compus din Poliția Câmpulung (comisariatele Gura Humorului, Vatra Dornei, detașamentele Coșna, poiana stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția Suceava 8comisriatul Dărmănești și detașamentul Solca); Chestura poliției
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
28 iunie 1940, autorizație de reîntoarcere în teritoriile ocupate; locuitorii care au părăsit ținuturile cotropite înainte ca ele să fie dezrobite de armata era compus din Poliția Câmpulung (comisariatele Gura Humorului, Vatra Dornei, detașamentele Coșna, poiana stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția Suceava 8comisriatul Dărmănești și detașamentul Solca); Chestura poliției Cernăuți (comisariatele Cozmeni, Crizceatec, Ghica Vodă și detașamentele Orășeni, Sadagura, Zastavna). În cadrul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
teritoriile ocupate; locuitorii care au părăsit ținuturile cotropite înainte ca ele să fie dezrobite de armata era compus din Poliția Câmpulung (comisariatele Gura Humorului, Vatra Dornei, detașamentele Coșna, poiana stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția Suceava 8comisriatul Dărmănești și detașamentul Solca); Chestura poliției Cernăuți (comisariatele Cozmeni, Crizceatec, Ghica Vodă și detașamentele Orășeni, Sadagura, Zastavna). În cadrul Inspectoratului Regional de Poliție Cernăuți erau încadrați
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Humorului, Vatra Dornei, detașamentele Coșna, poiana stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția Suceava 8comisriatul Dărmănești și detașamentul Solca); Chestura poliției Cernăuți (comisariatele Cozmeni, Crizceatec, Ghica Vodă și detașamentele Orășeni, Sadagura, Zastavna). În cadrul Inspectoratului Regional de Poliție Cernăuți erau încadrați un număr de 723 de persoane. Ca urmare, pe lângă Guvernământul provinciei Bucovina a fost înființată o Comisie de revizuire pentru cei care doreau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de stat, Radu Lecca. Acesta este însărcinat să se ocupe cu pregătirea lucrărilor pentru reglementarea regimului evreilor. Precizarea atribuțiilor concrete ale lui Radu Lecca s-a facut ulterior, prin legea nr.598, din 6 septembrie 1942, când a luat ființă Comisariatul pentru problemele evreiești 9. Comisariatul organizează munca obligatorie a evreilor, supraveghează și controlează aplicarea dispozițiilor privitoare la reglementarea executării profesiunilor de către evrei, fixează măsuri de supraveghere a evreilor din punctul de vedere al ordinii Legislația antievreiască. La momentul organizării sale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
este însărcinat să se ocupe cu pregătirea lucrărilor pentru reglementarea regimului evreilor. Precizarea atribuțiilor concrete ale lui Radu Lecca s-a facut ulterior, prin legea nr.598, din 6 septembrie 1942, când a luat ființă Comisariatul pentru problemele evreiești 9. Comisariatul organizează munca obligatorie a evreilor, supraveghează și controlează aplicarea dispozițiilor privitoare la reglementarea executării profesiunilor de către evrei, fixează măsuri de supraveghere a evreilor din punctul de vedere al ordinii Legislația antievreiască. La momentul organizării sale, Centrala evreilor avea ca președinte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
față de Balcani (prin Dobrogea) și față de Europa Centrală (prin Bucovina și Galitia), pe care U.R.S.S. le-ar putea folosi apoi drept cap de pod în scopuri militare și politice." La 24 noiembrie 1924, Stalin specifică următoarele în "Rezoluția către Comisariatul Afacerilor Externe și Armata Roșie": Dacă Basarabia va fi propagandistic pregătită pentru unirea cu Republică Socialistă Sovietică Moldoveneasca Autonomă și dacă se va depune efortul necesar ocuparea acestei provincii de către Armata Roșie poate fi realizată cu rapiditate." Acestea erau, așadar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de înțeles că viața sacerdotală nu e pentru el. Dacă însă adevărata sa vocație este preoția, cu ajutorul Domnului, va reuși să depășească această încercare». Și astfel, tânărul de 21 de ani, Calabria, pe 10 decembrie 1894, s-a dus la Comisariatul militar. După cinci zile, i-au adus la cunoștință că a fost repartizat la Compania a V-a Sanitară, care lucra în spitalul militar din Verona, lângă Porta Palio și Porta Nuova. I-au consemnat o ținută militară, nu chiar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o atitudine rezervată, stînd deoparte. Franța nu-l mai avea pe Barrère. După Beaumarchais, care urma să-și sfîrșească zilele în post (ca ambasador la Roma, n.t.), Palatul Farnese cunoștea pe sclipitorul outsider Henri de Jouvenel, venit de la Înaltul Comisariat din Siria. Roma îl văzuse deja în 1916, pe cînd era căpitan și soț al atrăgătoarei Colette 222, iar o nouă căsătorie cu o văduvă din înalta finanță, pasionată de muzică, ne-a adus audiții de orgă în unele bazilici
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
alături de bătrînul lider Van der Velde, care purta o proteză auditivă, întrucît avea momente cînd nu auzea, se distingea deja nepotul lui Janson, tînărul Spaak. Acesta, trecînd prin faza obligatorie de agitator la mitinguri, cu încăierări ce se terminau la Comisariatul de Poliție, era pe cale să se claseze printre oameniii politici de seamă, așteptînd să ajungă ministru al Afacerilor Externe și să ocupe un loc de prim rang în sanhedrinele internaționale și de a face ca Belgia să aibă parte de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mă pricepeam la contabilitate deloc, dar raionul era la Gurahonț și trebuia să mergem adeseori acolo cu raportările și am Învățat de la alții. Dar asta n-a durat decât patru luni de zile, pentru că dup-aceea am fost chemat la comisariat, recrutat În armată, la detașamentele de muncă, și trimis aci, aproape, la Șiria, unde trebuia să săpăm via. Eu am avut noroc, că era comandant un căpitan de rezerviști, om de treabă, ofițer de pe vremuri, care, știind că am făcut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cheme să mă aibă-n evidență. Și-apăi o-nceput tânărul ăla să mă Întrebe cum o fost, a m-ancheta: „Cum o fost? Ce-o fost?”. Și zic: „Domnu’, nu mai”... Și m-o-ntrebat de ce nu m-am mai dus la Comisariat după livret. Că eu n-am mărs nici la Securitate, numa’ la șefu’ de post din Sânmiclăuș, că atunci era comună, da’ acuma s-o desființat. Și-apăi l-am Întrebat pe șeful de post: „Mai trebuie?”. „Nu trebuie nicăieri”. Și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
numa’ la șefu’ de post din Sânmiclăuș, că atunci era comună, da’ acuma s-o desființat. Și-apăi l-am Întrebat pe șeful de post: „Mai trebuie?”. „Nu trebuie nicăieri”. Și-apoi, no, m-am dus după livret. Și-acolo la comisariat m-o luat În primire un căpitan brunet: „Bă, ce-ați vrut să faceți, bă, sunteți proști?”. S-o exprimat așa... Și-apoi i-am zis: „Domnu’ căpitan”... - că eu n-am vorbit cu „tovarăș” după ce am venit acasă, numai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că așa a fost să fie”). 181 Pentru a da de urmele lui Petru Gavrilescu, În afară de izvoarele românești cunoscute, care atestă participarea acestuia la Expoziția Universală de la Paris din 1900, Marin Mocanu trebuia să cerceteze În capitala Franței, eventual la Comisariatul pentru expoziții internaționale, dacă nu a fost reținut acolo „aerotoplanul” realizat de inventator. Aceasta o putea face prin TAROM, cu ajutorul aviatorilor români, care zburau În curse regulate spre Franța. 182 Mihai Burlacu nu putea fi proprietar. 183 Păstrător, de asemeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Regiunii Petrolifere Comand. Milit. Capit./ Comandament. Militar al Capitalei - Comandamentul Militar al Capitalei Comand. 7 Teritorial - Comandamentul 7 Teritorial Comandam. Detașam. C.F. - Comandament Detașament Căi Ferate Comandantul Batal. IV Adm-tiv - Comandantul Batalionului IV Administrativ Comis. General pentru Reglem. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Reglementarea Problemelor Evreiești Comis. Spec. - Comisie Specială Comisariatul Gral Pentru Problemele Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Pr. Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Probleme Evreiești Comp. - companie Conf. - confidențial Conf. - conform Consil. - consiliu Consiliul de Patronaj
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Militar al Capitalei Comand. 7 Teritorial - Comandamentul 7 Teritorial Comandam. Detașam. C.F. - Comandament Detașament Căi Ferate Comandantul Batal. IV Adm-tiv - Comandantul Batalionului IV Administrativ Comis. General pentru Reglem. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Reglementarea Problemelor Evreiești Comis. Spec. - Comisie Specială Comisariatul Gral Pentru Problemele Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Pr. Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Probleme Evreiești Comp. - companie Conf. - confidențial Conf. - conform Consil. - consiliu Consiliul de Patronaj al Op. Sociale - Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale Conting
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Teritorial - Comandamentul 7 Teritorial Comandam. Detașam. C.F. - Comandament Detașament Căi Ferate Comandantul Batal. IV Adm-tiv - Comandantul Batalionului IV Administrativ Comis. General pentru Reglem. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Reglementarea Problemelor Evreiești Comis. Spec. - Comisie Specială Comisariatul Gral Pentru Problemele Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Pr. Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Probleme Evreiești Comp. - companie Conf. - confidențial Conf. - conform Consil. - consiliu Consiliul de Patronaj al Op. Sociale - Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale Conting. - contingent Contr. Amiral - contraamiral Corp
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Detașam. C.F. - Comandament Detașament Căi Ferate Comandantul Batal. IV Adm-tiv - Comandantul Batalionului IV Administrativ Comis. General pentru Reglem. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Reglementarea Problemelor Evreiești Comis. Spec. - Comisie Specială Comisariatul Gral Pentru Problemele Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Pr. Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Probleme Evreiești Comp. - companie Conf. - confidențial Conf. - conform Consil. - consiliu Consiliul de Patronaj al Op. Sociale - Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale Conting. - contingent Contr. Amiral - contraamiral Corp. 4 și 5 Armată - Corpurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ferate Comandantul Batal. IV Adm-tiv - Comandantul Batalionului IV Administrativ Comis. General pentru Reglem. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Reglementarea Problemelor Evreiești Comis. Spec. - Comisie Specială Comisariatul Gral Pentru Problemele Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Pr. Evreiești/Comisariatul Gral Pt. Probl. Evreiești - Comisariatul General pentru Probleme Evreiești Comp. - companie Conf. - confidențial Conf. - conform Consil. - consiliu Consiliul de Patronaj al Op. Sociale - Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale Conting. - contingent Contr. Amiral - contraamiral Corp. 4 și 5 Armată - Corpurile 4 și 5 Armată Corp
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
toți evreii repartizați la munca obligatorie indiferent de locul unde se află, instituții civile, firme sau întreprinderi cu restricțiunea de a se excepta: 451DOCUMENTE - cei repartizați la unitățile și instituțiile militare; - cei scutiți în baza carnetelor de scutire eliberate de Comisariatul G-ral pentru Problemele Evreești; - evrei cu titluri academice; - evreii clasați definitiv sau temporar ca inapți de muncă manuală obligatorie; - evreii din detașamentele exterioare care prestează munca acolo unde se găsesc. 4) La cererea instituțiilor și întreprinderilor cari au repartizat evrei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncii obligatorii și a căror continuitate la lucru este indispensabilă, scutirile să se dea numai de către M.St.Major, cântărindu-se bine atât nevoile muncii la zăpadă cât și ale instituțiilor și întreprinderilor, în schimb fiind obligați a plăti la Comisariatul General pentru Problemele Evreești o taxă de 3.500 lei. În cazul când parte din ei nu pot achita această sumă, să fie lăsați a presta munca la zăpadă sau autoritatea respectivă să achite taxele specificate mai sus. 5) Dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
scutiți medical sau au fost bolnavi în infirmerii, vor fi obligați să-și complecteze zilele de lucru la fel ca întreaga serie. 4) Unele Cercuri Teritoriale, întrebând dacă se mai trimit la muncă obligatorie și evreii scutiți cu carnete dela comisariatul Guvernului, Comandamentul având în vedere că nu e vorba de muncă pentru folosul obștesc, ci însăși apărarea ființei Țării în fața cărora toate scutirile românilor au fost anulate, a hotărât ca toți evreii din această categorie, fără excepție să fie trimiși
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]