1,421 matches
-
Occidentului au mai mare drept la aceasta - ar putea să pretinză drepturi de proiecție asupra cuțovlahilor din Imperiul otoman. Francejii, italienii și spaniolii ar fi mult mai întemeiați să pretindă protectoratul acesta, pentru că acel patois pe care-l vorbesc pretinșii compatrioți ai d-lui Urechia se apropie, precum am zis, mult mai mult de diferitele idiome ce se vorbesc până azi la ei decât de limba română. Ca sprijin al celor ce zicem e de ajuns a spune că d. Pencovici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui Urechia se apropie, precum am zis, mult mai mult de diferitele idiome ce se vorbesc până azi la ei decât de limba română. Ca sprijin al celor ce zicem e de ajuns a spune că d. Pencovici și toți compatrioții săi nu se pot înțelege cu cuțovlahii decât prin interpret. Își fac iluzii la București când și 'nchipuie că prin emisari și institutori români vor separa pe cuțovlahi de naționalitatea greacă. Admițând chiar cu d. Pencovici că-n Macedonia nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e sigur că aceștia, mândri cum sunt de numele de grec, nu se vor lăsa duși de intriganți pe o cale care - ar izbuti fatalmente la lupte intestine cu grecii, pe cari pururea i-au considerat ca pe singurii lor compatrioți. Daca aceste lupte ar veni, ceea ce nu credem, ele n-ar ajuta decât inamicilor declarați ai grecilor și ai românilor. Oare asta se caută în București? D-nii Urechia și compania, cari poartă ură numelui grec, cari recomandă trimișilor lor de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d. Challemel - lacour, cu tot talentul său, este un șarlatan. El a trăit în Germania și în Elveția, cunoaște literatura germană și filozofia, ceea ce face pe cineva să fie în Franța numaidecât un bărbat celebru, un "filozof". Ceea ce povestește domnia sa compatrioților săi despre relațiunile sale cu Arthur Schopenhauer este o minciună... La 1870 d. Challemel - lacour deveni prefect al departamentului Rhonei și pe atunci s-a silit să organizeze un fel de terorism jacobin. Cu ocazia unor arestări politice el a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
i-a dezlegat limba, a dat numai espresiune unei idei care ne revine în toate visurile megaloromîne. Dar e foarte periculoasă această frumoasă idee; nu atât pentru Austria, care va ști desigur să-și mănție posesiunile în contra României, ci pentru compatrioții d-lui Grădișteanu mai cu seamă. Vaza Austriei nu sufere tocmai mult daca un senator român mănâncă la desert câteva provincii, dar bunele relațiuni între monarhia noastră și România se pot zgudui daca s-ar repeta prea des asemenea aluziuni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
eu vorbesc cu toată lumea, să mă asculte cine vrea, să participe cine vrea. Răsturnare de perspective: străinii ne devin apropiați, orice străin ne este un virtual aproape, fratele meu centurionul, sora mea canaaneană, la fel sau chiar mai curînd decît compatriotul meu fariseul. În acest sens, Întruparea este, dincolo de Cuvîntul făcut trup, poporul ales făcut individ, oricine, tu și eu, este monoteismul privatizat, la îndemîna tuturor, cu liber acces. În Vechiul Testament, dumnezeul creator (al lumii) apare ca o nouă lectură, ca
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ori mai puține și de o sută de ori mai puține în 1980, cînd circa 5000 de tehnicieni și jurnaliști ai audiovizualului asigură necesarul de informație pentru 35 de milioane de adulți. Televiziunea este principala activitate din timpul liber a compatrioților și contemporanilor noștri, jurnalul televizat, principala lor sursă de informație. Și totuși, indice de performanță nemaiauzit, ponderea ansamblului audiovizualului în economia franceză este ridicol de mică (53 de miliarde de franci în 1988, jumătate din cifra de afaceri a France-Télécom
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sacrosanctă în Franța și fiindcă se bucură de atenția fiziologilor, iată de ce ne vin mereu gînduri triste!" Să ne îndepărtăm puțin de gîndurile sumbre. Nietzsche vorbea în termeni fiziologici, nu-i greșeala lui, fără îndoială nu auzise vorbindu-se de compatriotul său, Haeckel, care inventase termenul de ecologie în 1866 pentru a desemna studiul mediului și raporturile acestuia cu ființele vii. O sută de ani mai tîrziu, am dori să contribuim la transportarea acestei descoperiri din domeniul naturii în cel al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu ar fi comunități imaginare, ele fiind suficient de reale. Existența lor depinde de auto-percepția indivizilor ca fiind legați unii de alții. Oameni care nu s-au întâlnit niciodată pot face aceasta subsumând relaționarea lor anumitor descrieri cum ar fi "compatriot". Dacă însă avem în vedere dimensiunea morală a comunității, nu trebuie ca aceasta să fie față în față pentru a-și putea îndeplini menirea în acest sens? Cum tipul de solidaritate necesar acestei situații nu apare decât în grupuri mici
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cine ești: Sfanțul lui Dumnezeu” (ho hágios to¤ theo¤), precum și în În 6,69, unde Petru îl numește astfel: „Noi am crezut și am cunoscut că Tu ești Cel Sfânt al lui Dumnezeu”. În Fp 3,14, Petru le reproșează compatrioților săi că au preferat să ceară grațierea unui ucigaș în locul lui Isus: hymežs dè tòn hágion kaì tòn díkaion Qrnesaste... „Voi v-ați lepădat de Cel Sfânt și Neprihănit...” (C) În Ap 3,7 este însoțit de ho alQthinós: „Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
bună istorică nu este o cetate oarecare, situată într-un loc oarecare, poate într-un ținut „barbar”, ci este chiar Atena arhaică. Critias subliniază că oamenii minunați despre care va vorbi sunt „cetățeni atenieni adevărați”, strămoșii îndepărtați și direcți ai compatrioților săi. Faptul că relatarea sa provine de la Solon, marele legislator atenian (cu care se înrudea și Platon, de altfel) subliniază caracterul patriotic al acestui restauraționism: nu numai că Cetatea cea bună a existat în trecut, și că ea este o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
timp. Argumentele și limbajul folosite În criticarea condițiilor din România după 1918 Își Însușeau discursul occidental similar despre criza În dezvoltarea umană și necesitatea de a aplica soluții biologice normative. Eugeniștii români foloseau astfel de argumente pentru a-și avertiza compatrioții În legătură cu efectele secundare periculoase care Însoțeau preluarea instituțiilor și stilului de viață occidentale și, o dată cu acestea, a admirației necondiționate pentru progresul material 68. Eugeniștii din Vest Își dezvoltaseră aptitudini În a corecta dezastrele produse de procesele masive de industrializare și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
printre cei care duc acum o viață de gentilomi. Desigur, acest incident i-ar întrista pe francezi, pentru că ei sunt buni la suflet, pentru că n-ar putea asista cu indiferență la dispariția subită a unui număr atât de mare de compatrioți. Dar această pierdere de treizeci de mii de indivizi recunoscuți drept cei mai importanți în stat nu i-ar întrista pe francezi „decât sub raport pur sentimental, căci n-ar fi nici un rău politic pentru stat”. Claude-Henri de Saint-Simon, L
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
exemplu, scrierea cărții sale în limba franceză - și nu pentru prima dată, cum citim uneori cu surprindere, căci dacă ar fi așa, unde am mai situa Eseurile? - și nu în latină, limba cărturarilor europeni, desigur, dar nu și cea a compatrioților săi, a oamenilor de bun simț cărora Descartes se adresează în mod prioritar. De asemenea el vorbește la persoana întâi, un păcat de moarte pentru casta filosoficească sau cea a profesorimii: copilăria sa, lecturile sale, maeștrii săi, studiile sale la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
continuat, ani de zile, să sufere departe de țară, fără „relațiile” de la care tot românul Își Închipuie greșit că va veni salvarea. Unii au făcut stare, alții chiar avere, cîțiva dintre aceștia, puțini, s-au gîndit să-și ajute și compatrioții care o duceau greu și continuau să se imagineze, precum Cioran, „pe culmile disperării”... Alții, și am auzit cu urechile mele de la un exponent al acestei categorii, de Îndată sosiți În Occidentul liber și prosper, s-au repezit la bunătăți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Îl copleșeau În România. Înainte de a Încerca să schițăm o posibilă „cronică” a românilor americani, considerăm necesare unele precizări. Românii continuă și azi să creadă - mai bine zis, refuză a-și pune Întrebări - că așa-numiții români americani ar fi compatrioți de-ai lor aflați În SUA Uneori, numai, acceptînd un alt nivel de conștientizare, ei consimt sau convin că unii dintre cei de „dincolo” de Atlantic ar putea sau chiar se vor Întoarce În România, definitiv sau numai În vizită
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
caz ca să Încurajeze continuarea cercetărilor acestei teme”. Un alt detaliu Îmbucurător, relevat de același cercetător, este faptul că specialiștii angajați În asemenea explorări provin din România și SUA, „ceea ce arată, pe de o parte, interesul statornic al istoricilor noștri pentru compatrioții plecați peste Ocean, iar, pe de altă parte, dorința acestora de a cunoaște Începuturile și evoluția așezărilor și vieții lor În America de Nord, așadar formarea unei conștiințe a propriei istorii”. Alexandru Nemoianu, la rîndul său, observa, foarte recent, că „istoria românilor-americani
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
credințe. Important de remarcat este faptul că proiectul iluminist promovează conceptul de cetățenie națională, adică ideea ca un cetățean să se poată deplasa prin regat și să se supună acelorași condiții drepte și egale de care se bucură și ceilalți compatrioți. În locul unui hățiș de mici comunități obscure, familiare locuitorilor lor, dar de neînțeles celor din exterior, se prevedea crearea unei societăți naționale uniformizate, perfect lizibilă pentru cei de la centru. Susținătorii acestei idei Înțeleseseră foarte bine că nu era vorba doar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
titlurile de proprietate, și de impozitele aferente, ei deveneau uneori proprietari ai unor sate Întregi de cultivatori care crezuseră că proprietatea comună fusese pusă la libera lor dispoziție. Dar, desigur, noii intermediari Își foloseau câteodată cunoștințele pentru a-și ajuta compatrioții să se descurce În hățișul juridic. Indiferent de conduita lor, faptul că erau familiarizați cu limbajul funciar - astfel conceput Încât să fie clar și transparent funcționarilor din administrație - corelat cu analfabetismul populației rurale, pentru care noul sistem de proprietate era
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
le elaborează este mai puțin controlabilă și mai refractară, pentru că se umple un gol ce altfel ar da naștere la disperare. Elitele care pun la punct aceste proiecte se reprezintă implicit ca modele de Învățare și viziune progresistă la care compatrioții lor să poată aspira. Având În vedere avantajele ideologice ale modernismului extrem, nu este deloc surprinzător că el a fost Îmbrățișat de atât de multe elite postcoloniale. Totuși, dintr-un punct de vedere foarte important, descrierea a posteriori făcută Îndrăznelii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de călătorul străin intrat în hanul sătesc de la Călugăreni, i-a asigurat o primă luare de contact cu unele tradiții, practici sau obiceiuri țărănești, ce i-au fost tălmăcite atât de însoțitorul său <C.> Aristia, cât și de un alt compatriot al acestuia cunoscut întâmplător, Voinescu. Cele văzute sau auzite acolo l-au determinat să noteze că „dacoromânii, deși în majoritate analfabeți, au un remarcabil gust pentru natură și frumusețe“, exemplificându-le simțul artistic deosebit prin invocarea câtorva balade, doine sau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Avea multă dreptate T. W. Riker, strălucit cunoscător al chestiunii românești, când afirma că „o revoluție e mai tare decât litera tratatelor, și ceea ce se petrecea acum în Principate era, ca să zicem astfel, o revoluție naționalistă. Pentru Cuza și pentru compatrioții acestuia, cuvântul «autonomie», care le inspira atâta venerație și pe care Convenția le-o garantase, era ceva foarte asemănător cu independența. Încetul cu încetul, pe măsură ce se ivea prilejul, ei aveau să scuture toate restricțiunile impuse suveranității lor, până ce aveau să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ceea ce privește problema discutată, el era de acord cu noi; el nu dorește răsturnarea prințului Cuza, în legătură cu persoana căruia nu are nici o împotrivire. Ceea ce dorea el era să vadă că se adoptă o linie de conduită care să împace încrederea compatrioților săi și să permită Puterilor de a sprijini administrația sa“57. Cât privește atitudinea franceză față de situația existentă în România o putem afla cu ușurință din corespondența lui Tillos, adresată lui Drouyn de Lhuys, din 5 septembrie 1865, unde autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Grigorie Teologul, Vasilie cel Mare ș.a.), însoțind aceste texte cu prefețe substanțiale, aducătoare de știri necunoscute apusenilor. Culegerea alcătuită de el, Exempla Sanctorum Patrum, cuprinde o sută de fragmente din impresionanta literatură patristică a Răsăritului. A tradus, uneori la solicitarea compatrioților săi sciți, și câteva vieți de sfinți: Viața Sfântului Pahomie, Pocăința minunată a Sfintei Thaisia, Descoperirea capului Sfântului Ioan Botezătorul. De la Dionisie au rămas și câteva lucrări de drept bisericesc (traduceri din greacă) și o Cronologie creștină, în care este
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
în Orient de Proclus din Constantinopol, apoi și-o însușiseră anticalcedonienii și fusese reluată în Henotikon. Sciții n-au reușit însă să obțină acceptarea caracterului ortodox al acestei formule nici la Roma de către papă (unde au fost susținuți totuși de compatriotul lor Dionisie cel Mic, cf. aici, p. ???), nici la Constantinopol de către împărat și de către rivalii lor, călugării din mănăstirea Acemetilor, calcedonieni intransigenți. Totuși, formula s-a bucurat din nou de succes atuci când a fost adoptată de noul împărat, Justinian
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]