609 matches
-
că plecatul în lume este uneori o soluție salvatoare, precum „stenahoria“(lipsa de pământ) a vechilor greci, care la emoționat și pe Președintele României, au urmat câteva zile-seri întregi de muzică românească. Mai de ieri, mai de astăzi. O paletă componistică diversă și nuanțată, adunând pretigioase nume de ieri și consacrate nume de astăzi. Despre viitor nu putem avansa decât vagi supoziții. Cine va intra în cărțile de istoria muzicii, care dintre numele de azi care se zbenguie pe afișe și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
și poezie: "Pe spadă cad lacrimi, făgăduinți/ Atinse-n fața porților în zid,/ Deasupra cărora săpăm inscripții/ Se sapă greu în secole avid." Începând cu anii 1965-1970-1975, lirica de evocare istorică apare tot mai frecvent. Amploarea cuprinsului relevă nebănuite aptitudini componistice, într-o viziune densă, mozaicală, capabilă să emoționeze. Dezvăluind sensuri noi, poeții de atmosferă își află în aceste evocări o amplă șansă de reafirmare. Lumea istoriei își prelungește prezența până azi, într-o mișcare plină de freamăt. Factura în care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
matroz (era să spun de sirenă) al puterii, a părăsit arta viguroasă, distinctă, cu multe prezențe în țară și în străinătate, și a trecut, cu arme și bagaje, de partea mușchetarilor cu trompete și tromboane, confecționînd, nu fără oarecare fast componistic, sloganuri plastice de cea mai compromițătoare speță. Ei bine, cea care, ca și în filmul văzut, a reușit modificarea comportamentului acestui artist autentic, a fost tot ceva de gen feminin, să nu spun vorbă mare... conștiința. S-a desprins brusc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
latină, creat în primele douăsprezece secole. Până în secolul al VIII-lea, vorbim de perioada clasică a cântului gregorian, iar între secolele IX și XII, de perioada postclasică. Eterogenitatea melodiilor gregoriene depinde de mai mulți factori: forme și genuri muzicale, procedee componistice, perioada compoziției sau locul de proveniență. Factorul timp, în special, a contribuit la diversificarea repertoriului. Melodiile din fondul clasic au o structură modală diferită de cele elaborate în epocile următoare. Actualul repertoriu include și compoziții create între secolele XVI și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cerea timp și nu era deloc ușor. Cu siguranță, la baza structurii compozițiilor muzicale stătea un set precis de reguli, pe care cântăreții le cunoșteau. Referitor la aspectele tehnice muzicale din acel timp, cum ar fi melodia, ritmul sau metoda componistică, din păcate, găsim puține indicații la teoreticienii medievali. Secretul artei maeștrilor gregorianiști stătea în tradiția orală. Și așa a rămas chiar și atunci când, în secolele IX-X, au apărut primele codice în notație muzicală neumatică adiastematică, adică în câmp deschis și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
obținea o mai mare omogenitate a stilului și o mai amplă dezvoltare tematică. Însăși orchestra era mai mare și mai elocventă. Misa-simfonie a reprezentat, pentru muzicianul clasic și romantic, „locul muzical” în care își putea etala propriile resurse și tehnicile componistice pe care le poseda. Textul, după cum am subliniat, era cel care suferea, în sensul că cele cinci părți din Ordinarium, cu subîmpărțirile sale, erau grupate în părțile caracteristice simfoniei, adică Adagio-Allegro-Andante-Allegro (sau altele asemănătoare), și elaborate după logica dualismului tematic
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
circumscrierea particularităților care se creează chiar sub ochii noștri. Precizarea lor, în acest moment de mare expansiune ar putea fi contrazisă de diversitatea operelor în curs de apariție. Întreaga lucrare va avea ca axă principală, creația și idealurile estetice și componistice ale lui Ștefan Niculescu. Întrucât este un exponent important al acestui fenomen artistic, susținut prin substratul matematic, iar studiul pe care încercăm să-l întreprindem oferă doar o deschidere către acest aspect al relației dintre matematică și arte, implicit și
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
completează această metamorfoză a muzicii. Îmbinarea instrumentelor muzicale tradiționale populare cu cele culte și electronice deopotrivă va duce la experimente sonore inedite, reflectând universul gândirii muzicale contemporane. Dar, drumul muzicii trebuie înțeles ca o realitate obiectivă și primordială în raport cu gândirea componistică. Rolul compozitorului este de a se exprima în sensul orientării pe care i-a format-o experiența anterioară. Creația anonimă dar și cea afirmată, cunoscută, începe din momentul în care impresiile muzicale acumulate ajută la construcția originală, stimulează imaginația compozitorului
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Basarabiaă, Vasile Popovici și-a făcut studiile la Școala de dirijori de cor din Odessa, la Conservatorul din Iași, cu Antonin Ciolan, și la Schola Cantorum din Paris. Revenit în țară, și-a dedicat talentul și puterea de muncă activității componistice și învățământului muzical. A fost o perioadă profesor de teorie și solfegii la Conservatorul din Iași, ca și la cel din București, a întemeiat și a fost dirijor al Societății muzicale Cântarea Moldovei din Iași, consilier muzical la Radiodifuziunea Română
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]