10,974 matches
-
Mahler. Așa cum indică Béatrice Ramaut-Chevassut: „Această parte reprezintă o rescriere a scherzo-ului din Simfonia nr. 2 de Mahler, «Învierea», scrisă între 1887 și 1894. Acest scherzo de Mahler era deja o rescriere și elaborare a unui lied scris de către compozitor în 1893, „«Predica Sfântului Antonie de Padova către pești».”<footnote Ramaut-Chevassus, op. cit., p. 51: „Ce movement est un réécriture du scherzo de la Deuxiéme symphonie de Mahler, «Réssurection», écrite entre 1887 et 1894. Ce scherzo de Mahler était déjà une réécriture
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
acele peste treizeci de producții cinematografice la care a scris muzica Alfred Schnittke. Iar contextul gândirii muzicale și particularitatea concepției îl prezintă pe acesta din urmă într-o lumină totalmente diferită de concepția atât de postmodernă a „documentarului peisagistic” al compozitorului italian. Specificul acestei diferențe poate înțeleasă în termenii unei comparații (metaforice) între rolul convențional al pasajelor de virtuozitate în Concertele pentru pian de Mozart și resemnificarea funcțională a virtuozității din retoric în tematic în Concertele pentru pian de Beethoven. În
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
citat deține o funcție dramaturgică în desfășurarea tuturor celor patru părți (cu durată de peste o oră). O altă idee lămuritoare a diferenței între convenționalismul lui Berio și organicismul lui Schnittke este și mediul în care au existat și creat ambii compozitori. Comparația între atmosfera postmodernismului emergent în care trăiește primul și climatul tradiționalist profund impregnat de idealurile realismului socialist și a fidelității față de sacrosanctul canon al muzicii naționale în care locuiește al doilea, se articulează în termenii dualității libertate-constrângere și prezintă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
atmosfera postmodernismului emergent în care trăiește primul și climatul tradiționalist profund impregnat de idealurile realismului socialist și a fidelității față de sacrosanctul canon al muzicii naționale în care locuiește al doilea, se articulează în termenii dualității libertate-constrângere și prezintă concepțiile ambilor compozitori într-o lumină mult mai încărcată de semnificații relevante. Concepția combinatorică a lui Berio poate fi înțeleasă în termenii unui „protest” împotriva exceselor esteticii seriale dominante și, în același timp, drept „cap de pod” al relaxării și chiar laxității unui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
chiar laxității unui postmodernism mult mai puțin crispat în responsabilitățile lui decât verva „totalizatoare” pan-serialistă a lui Pierre Boulez, pe când alegerile făcute și deciziile luate de Schnittke reprezintă consecința unor procese de sinteză incomparabil mai complexe ca implicație. Așa cum precizează compozitorul însuși: „Saltul înspre polistilistică este determinat de către tendința caracteristică a muzicii europene de lărgire a spațiului muzical (s.n. - O.G.). [...] Particularitatea situației contemporane rezidă în faptul că este găsită încă o dimensiune a muzicii (s.n. - O.G.), dar încă nu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
influenței”, poate fi re-proiectat asupra lui Schnittke însuși și asupra esteticii polistilicice care îi aparține: „Creația lui Șostakovici reprezintă un caz impresionant al înnoirii neîntrerupte, a îmbibării constante a tot ceea ce este proaspăt, a unei noi înfloriri în fiecare primăvară. Compozitorul a prelucrat și topit o multitudine de influențe, însă întotdeauna acestea sunt într-un mod irepetabil ale lui, ale lui Șostakovici, o muzică a cărei fiecare măsură poartă în ea tot organicismul gândirii lui muzicale. Într-un mod uimitor, chiar
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mai întâi de toate), întreaga lui viață, Șostakovici s-a aflat sub influența lui Șostakovici. Eu am în vedere nu acea legătură gradată a moștenirii care leagă toate lucrările lui într-un singur traiect creativ, însă atât de caracteristicile pentru compozitor, ci reluări, autocitări, reveniri la imaginile și materialul unor lucrări mai vechi, o elaborare nouă, regândită a acestora. Al optulea și al paisprezecelea dintre cvartete, a Cincisprezecea simfonie - acestea reprezintă intersecții temporale foarte originale, unde trecutul leagă relații noi cu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
generativ al seriei, spre exemplu, în muzica lui Webern. Putem construi în acest sens o linie de descendență a însăși funcției de idee generativă ca element organic primar, implicat în edificarea procesual-structurală a unei lucrări muzicale. footnote> o dezvăluie chiar compozitorul într-o convorbire cu Alexander Ivashkin: „Eu visez la Utopia unui stil unificat, unde fragmentele lui ’U’ (Unterhaltung - divertisment) și ’E’ (Ernst - serios) nu sunt folosite în vederea unui efect comic, ci cât se poate de serios, reprezentând realitatea muzicală multi-fațetată
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
by my great-grandmother on a harpsichord. I am sure all these themes go together very well, and I use them absolutely seriously.” footnote>. Această sintagmă a lui Schnittke - stilul unificat -, pe lângă faptul că descifrează la modul adecvat intenția „ascunsă” a compozitorului, ne orientează și înspre termenul corespunzător metodei componistice și creației acestuia. Iar cuvântul unificat nu presupune particula poli-(stilistică) decât în calitatea lui de termen subordonat unei concepții ideale meta-stilistice și pe care o putem racorda într-un mod potrivit
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
plecare a descrierii, gradul zero al proceselor transformaționale, îl plasăm în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în care se articulează stilul „monolitic” al lui Johann Sebastian Bach, definibil ca uniform, stabil și coerent pe întreaga desfășurare a vieții compozitorului; (2) un al doilea context istoric, primele trei decenii ale secolului al XIX-lea (ultimele decenii ale Clasicismului și primele decenii ale Romantismului) în care devine vizibilă „abaterea” de la modelul „monolitic” îl reprezintă creația lui Ludwig van Beethoven - trecerea de la
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
scriu și m-a introdus la "Contemporanul", "Secolul 20" și alte publicații. România literară era la acea vreme mai curajoasă decât alte reviste și am avut des ocazia să scriu despre noua muzică românească, mai puțin agreată de conducerea Uniunii Compozitorilor de atunci. După ce am părăsit țara, am colaborat la emisiunile Monicăi Lovinescu de la radio Europa Liberă și la revistele "Limite" și "Ethos" ale lui Virgil Ierunca. O temă frecventă a eseisticii lui Sever Tipei era în legătură cu doza de speculație teoretică
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
la revistele "Limite" și "Ethos" ale lui Virgil Ierunca. O temă frecventă a eseisticii lui Sever Tipei era în legătură cu doza de speculație teoretică și cea de investiție practică pe care trebuie să le administreze lucrătorul cu sunetele. Consider că un compozitor trebuie să fie totodată un teoretician cu o poziție estetică deslușită, transparentă. începând din 1975 am publicat articole în "Computer Music Journal", "ICMA" (revista asociației pentru muzică asistată de ordinator) și "Leonardo" (revista Societății Internaționale pentru Arte, Științe și Tehnologie
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
nu dintr-o anume voluptate...). Știu însă că Sever Tipei este creator de programe pentru compoziția muzicală asistată de ordinator. în definitiv, cine pe cine asistă? în 1987, am publicat în revista "Leonardo" un articol intitulat " Calculatorul, un colaborator al compozitorului", în care arătam cum între om și calculator se poate stabili o relație de adevărată conlucrare: compozitorul este mai priceput decât mașina electronică în a crea structuri, iar calculatorul e mai performant decât omul în a produce evenimente aleatoare pentru că
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
asistată de ordinator. în definitiv, cine pe cine asistă? în 1987, am publicat în revista "Leonardo" un articol intitulat " Calculatorul, un colaborator al compozitorului", în care arătam cum între om și calculator se poate stabili o relație de adevărată conlucrare: compozitorul este mai priceput decât mașina electronică în a crea structuri, iar calculatorul e mai performant decât omul în a produce evenimente aleatoare pentru că este liber de prejudecățile și condiționările implantate de educația noastră muzicală. Ca să nu mai vorbim de capacitatea
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
prejudecățile și condiționările implantate de educația noastră muzicală. Ca să nu mai vorbim de capacitatea lui de a efectua miliarde de operații pe secundă. Trebuie să adaog că, în ierarhia mea personală, Xenakis și Cage sunt printre cei mai de seamă compozitori tocmai pentru că au sesizat importanța indeterminismului în muzică, reflectând ceea ce fizica ne spune despre universul în care trăim. Pentru mine, o compoziție trebuie să fie mai mult decât un obiect meșteșugit: este necesar să prezinte un "world view", o viziune
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
în care trăim. Pentru mine, o compoziție trebuie să fie mai mult decât un obiect meșteșugit: este necesar să prezinte un "world view", o viziune a lumii. Iar realitatea fizică în care ne găsim include o bună doză de indeterminism. Compozitorul aude ceea ce-i transmite computerul sau computerul operează cu ceea ce aude compozitorul? într-o relație de colaborare partenerii discută între ei. Pentru mine, calculatorul este și un mijloc de introspecție. Creierul electronic are nevoie de instrucțiuni precise, la obiect: el
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
decât un obiect meșteșugit: este necesar să prezinte un "world view", o viziune a lumii. Iar realitatea fizică în care ne găsim include o bună doză de indeterminism. Compozitorul aude ceea ce-i transmite computerul sau computerul operează cu ceea ce aude compozitorul? într-o relație de colaborare partenerii discută între ei. Pentru mine, calculatorul este și un mijloc de introspecție. Creierul electronic are nevoie de instrucțiuni precise, la obiect: el nu știe să condamne sau să elogieze. Este motivul pentru care sunt
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
anumită operație: din obișnuință ori din necesitate? Muzica pe care o compun face parte din categoria creației experimentale, ceea ce înseamnă că nu folosește o rețetă consacrată, situată pe placul publicului, gâdilându-i, adică, urechile, cum ar zice dascălul lui Caragiale. Compozitorul are un plan elaborat și bine definit care pune în mișcare un angrenaj complicat și, inevitabil, rezultatul nu este întotdeauna complet previzibil. Herbert Brun, un compozitor și filozof cu totul remarcabil, vorbea despre: "ultima mea piesă pe care încă n-
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
situată pe placul publicului, gâdilându-i, adică, urechile, cum ar zice dascălul lui Caragiale. Compozitorul are un plan elaborat și bine definit care pune în mișcare un angrenaj complicat și, inevitabil, rezultatul nu este întotdeauna complet previzibil. Herbert Brun, un compozitor și filozof cu totul remarcabil, vorbea despre: "ultima mea piesă pe care încă n-am învățat cum să-mi placă". Dacă rezultatul sonor este în contradicție cu logica piesei, fie programul, fie datele trebuie modificate. Dacă nu există o astfel
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
datele trebuie modificate. Dacă nu există o astfel de contradicție, atunci voi învăța să apreciez produsul sonor. Recent am ascultat DARIA, opus în care (indiferent de variantă) materialul sonor este furnizat integral de ordinator. Care este în acest caz rolul compozitorului? Continuând aceeași idee, programele mele sunt "comprehensive", a-tot-cuprinzătoare (în lipsa unui termen mai bun), în sensul în care ele reprezintă o "black box", o cutie închisă ce adăpostește datele piesei și din care se scoate rezultatul fără ca autorul să intervină pe
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
în sensul în care ele reprezintă o "black box", o cutie închisă ce adăpostește datele piesei și din care se scoate rezultatul fără ca autorul să intervină pe parcurs. Materialul sonor este produs de calculator, dar după un plan furnizat de către compozitor, cel ce stabilește până la urmă anumite limite și selectează diferite elemente. "Controlled randomness" sau întâmplare controlată este un termen folosit în literatura anglo-saxonă pentru descrierea maniei xenakis-iene de utilizare a hazardului în compoziția muzicală. Cum acest indeterminism poate fi prezent
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
manifolds", cum le numesc eu, prin care un număr infinit de variante ale aceleiași structuri pot fi relevate aidoma variilor grime de oameni dintr-o mulțime oarecare: deși toți au ochi, nas, urechi etc., fiecare are o fizionomie unică. Rolul compozitorului este de a defini arhetipuri care se vor incarna la cheremul șansei. Dorința mea este ca o asemenea variantă să fie prezentată în public numai o singură dată, evitând astfel tratarea ei ca obiect ce poate ci comercializat. Aici apare
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
la cheremul șansei. Dorința mea este ca o asemenea variantă să fie prezentată în public numai o singură dată, evitând astfel tratarea ei ca obiect ce poate ci comercializat. Aici apare o chestiune legată de ideea meșteșugului: este în stare compozitorul să învețe ordinatorul cum să devină un meșteșugar priceput? Parte din această dibăcie aparține programatorului, care poate să fie sau nu un muzician. Restul sunt simple definiții. DARIA (ca și de alte lucrări recente) este o muzică stranie, chiar și
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
și prefațată de Gheorghe Ciobanu, București, Editura muzicală, 1981; footnote> . A rămas de la ilustrul etnomuzicolog român un însemnat fond de culegeri de melodii populare păstrate în sumedenia de fișe necotate, găzduite de fondul ce-i poartă numele, donat Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, fișe ce ar putea servi la alcătuirea a încă cel puțin două importante antologii: Folclor din Basarabia și o altă antologie de Colinde, pentru investigarea căruia am beneficiat de aprobarea conducerii Uniunii, respectiv a președintelui - Adrian Iorgulescu - și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și deschizător de drum spre etnomuzicologie: „Strângerea cântecelor populare și studiul științific al melosului nostru, din punct de vedere formal, tonal, ritmic, polifonic și orchestral vor hotărî, nădăjduim, activitatea primordială și cea mai utilă pe care să o desfășoare Societatea Compozitorilor Români în viitor”<footnote Breazul, G(eorge) - Societatea Compozitorilor Român; în: Universul literar, București, An XLII, nr. 10, 7 martie 1926, pp. 1 - 2; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 194- 195; footnote> . Cercetătorul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]