883 matches
-
și sunt tributare subiectivității acestora a dus la interesul manifestat față de deconstruirea subiectelor istorice. Este ceea ce face, de exemplu, Lucian Boia, În lucrarea sa Istorie și mit În conștiința românească, provocând reacții polemice cărora le lipsește, din păcate, o minimă comprehensiune față de subiect. „Deconstruirea” sau „demitizarea” sunt, În fond, niște termeni care desemnează operațiuni intelectuale extrem de simple și necesare, practicate peste tot În lume, uneori de foarte multă vreme. Polemicile fără rost Întreținute În jurul acestor termeni nu ascund decât lipsa de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ajunge ușor la un cerc vicios: pentru a cunoaște tiparul de sensibilitate al unei alte societăți trebuie să te situezi În acea perspectivă, să ți-o Însușești; dar pentru a ți-o Însuși trebuie ca În prealabil să o cunoști. Comprehensiunea, ca modalitate generală de cunoaștere În științele umane, oferă Însă temeiurile necesare pentru depășirea unei asemenea probleme. Desigur, o atare concepție cu privire la raportul dintre cercetător și obiectul studiat, În care, după cum am văzut, imaginile joacă un rol foarte important, nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conține și numeroase aspecte „pozitive” sau „neutre”, ele nu vor fi apreciate ca atare de către români; dimpotrivă, vor stimula reacții polemice și un război reciproc al „imaginilor adversarului”. Cauza acestei neînțelegeri de fond o constituie lipsa de comunicare și de comprehensiune reală, deoarece fiecare Îl apreciază pe celălalt În primul rând prin filtrul unei imagini distorsionante, și nu prin intermediul unei Înțelegeri mai directe. Iar această lipsă de comunicare reală - de altfel, un fenomen obișnuit În comunicarea socială - are drept cauză importantă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de l’histoire, volumul I, Paris, 1974, pp. 147-168; concluzii similare ale istoricilor literari atenți la istoricitatea normelor estetice sugestiv expuse În studiul lui Alexandru Duțu, „Reconsiderarea literaturii vechi”, În Istoriografia literară românească, Editura Nemira, București, 1984, pp. 184-185. Despre comprehensiune, În accepțiunea pe care i-o acordă „hermeneutica filosofică” a lui Hans Georg Gadamer, vezi Andrei Marga, Introducere În filosofia contemporană, Editura Științifică și Encilopedică, București, 1988, pp. 216-223; tot aici, la pp. 257-262 - o expunere a teoriei explicației intenționale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Hans Georg Gadamer, vezi Andrei Marga, Introducere În filosofia contemporană, Editura Științifică și Encilopedică, București, 1988, pp. 216-223; tot aici, la pp. 257-262 - o expunere a teoriei explicației intenționale În istorie a lui von Wright. Tot despre hermeneutică și comprehensiune, În Alexandru Boboc, Adevăr și conștiință istorică, Editura Politică, București, 1988, passim. Pentru tipurile de explicație În istorie vezi și Jerzy Topolski, op. cit., pp. 369-399, unde accentul se pune Însă mai ales În sens invers, pe teoria deductiv-nomologică a lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Autocunoașterea și inter-cunoașterea”, În Comportament și civilizație, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 167. Semnificativă pentru plasarea acestor interacțiuni Într-o perspectivă filosofică mai amplă mi se pare imaginea „cercului hermeneutic” al lui Heidegger: „cunoașterea lumii de către om și comprehensiunea de sine a omului se presupun reciproc, Încât cunoașterea include o anumită comprehensiune de sine, iar aceasta din urmă o anumită perspectivă asupra lumii” (apud Andrei Marga, op. cit., p. 217). Vezi supra, considerațiile lui Daniel-Henri Pageaux. Este deosebit de instructivă circumspecția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
p. 167. Semnificativă pentru plasarea acestor interacțiuni Într-o perspectivă filosofică mai amplă mi se pare imaginea „cercului hermeneutic” al lui Heidegger: „cunoașterea lumii de către om și comprehensiunea de sine a omului se presupun reciproc, Încât cunoașterea include o anumită comprehensiune de sine, iar aceasta din urmă o anumită perspectivă asupra lumii” (apud Andrei Marga, op. cit., p. 217). Vezi supra, considerațiile lui Daniel-Henri Pageaux. Este deosebit de instructivă circumspecția extremă pe care o manifestă disciplinele umaniste În Occident, mai ales În Germania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este sintetizată într-un tabel/matrice de specificații (Crocker și Algina, 1986; Radu, 2000). Acest tabel de specificații include pe verticală conținuturile care vor fi evaluate, iar pe orizontală obiectivele corespunzătoare, ierarhizate în acord cu treptele taxonomiei lui Bloom (cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză și evaluare). -Formularea itemilor constituie cea mai laborioasă etapă a elaborării unui test pedagogic. Tipologia itemilor include itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi (Radu, 2000). Itemii obiectivi permit măsurarea exactă a rezultatelor și sînt utilizați mai ales în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau accesibilizare pentru deficienți de auz. Probele scrise le-am conceput sub forma unor teste de cunoștințe cu diferite tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi și cu răspuns deschis) pentru a testa o gamă cât mai largă de capacități intelectuale. Verificarea comprehensiunii textului prin probă scrisă a avut ca obiective/competențe evaluate: să demonstreze că a citit În mod conștient textul să redea corect titlul și autorul textului să răspundă corect la Întrebări privind conținutul textului să scrie corect toate cuvintele din
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ce tematizează succesiv sau simultan lectura textului și textul Însuși. Astfel am Încercat să arăt copiilor că lectura literară are un statut dublu: de mediu al dezvoltării competenței de lectură (oferă suport pentru formarea și aplicarea conceptelor și strategiilor de comprehensiune și interpretare: Învățăm să ...) și de operă (obiect estetic Înregistrat de memoria culturală:devine experiență sau valoare la care ne putem referi de-a lungul vieții). Dimensiunea subiectivă a Înțelegerii textelor literare se justifică prin profilul diferit al cititorilor : un
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu cel din etapa inițială (dramatizabile, adaptabile, cu mesaj clar, simplu și moralizator). Evaluarea s-a făcut pe baza lecturii literare ,, A venit un lup din crâng” de George Coșbuc. Am păstrat aceleași obiective pentru cele două aspecte urmărite. Verificarea comprehensiunii textului a avut ca obiective: să demonstreze că a citit În mod conștient textul să explice sensurile cuvintelor din text utilizându-le și În contexte noi să redea corect titlul și autorul textului să răspundă corect la Întrebări privind conținutul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
bună, persistă greșelile de ortografie, punctuație și exprimare (topică). Acest lucru impune consolidarea lor prin alte metode, mai accesibile, În cadrul lecțiilor de gramatică aplicată sau În cadrul orelor de terapii specifice. Se observă de asemenea că performanțele obținute după etapa de comprehensiune nu se Îmbunătățesc vizibil după etapa de interpretare a textului ceea ce indică o limitare a posibilităților și a accesului elevului deficient de auz la semnificațiile textului literar. Greșelile cele mai frecvente sunt din aceeași categorie: ortografie și ortoepie atât a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: * Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate În scopul unei mai bune comprehensiuni. * Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor mai mult sau mai puțin dominante ale elevilor deficienți de auz pentru un stil de Învățare, trebuie recunoscut potențialul acestora În flexibilitatea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
este fundamentală pentru actul Înțelegerii; interpretarea / Înțelegerea, În această viziune, nu Înseamnă decât conștientizarea alterității, adică Însușirea perspectivei celuilalt (aflat În trecut) asupra naturii lucrului de Înțeles . Evident că aceste orizonturi sunt doar ipoteze de lucru, așa cum menționează chiar Gadamer: „Comprehensiunea este Întotdeauna un proces de fuzionare a unor prezumtive orizonturi existente pentru sine” <ref id=”168”>Gadamer 2001, p.233 referință </ref>. Din imaginea acestei fuziuni, trebuie să Înțelegem următorul fapt foarte important: nu este vorba despre un amestec de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
creativitate”. Toate structurile creative (ca totalitate de părți în relație) conjugate, vor forma psihicul (persoana) ca sistem creativ integral. Ținând seama de cele expuse, se poate considera că la realizarea fenomenului de creativitate conlucreaza următoarele eureme: -eurema de acumulare și comprehensiune a informației, realizată de memorie, gândire, limbaj, interese, etc.; -eurema de asociativ-combinatorie realizată de inteligență, imaginație, memorie, inconștient, etc.; -eurema energetico-stimulatorie în cadrul căreia conlucrează pasiunea, sentimentele, motivația, interesul, curiozitatea, forța proceselor nervoase exprimate în tipul de activitate nervoasă superioară, efortul
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
ambiția, plăcerea de a descoperi ceva nou, etc.; -eurema critică realizată de gândirea analitică, de funcția critică a inteligenței și conștiinței, etc.; -eurema de obiectualizare a imaginilor la care conlucrează elemente ideativ-perceptive și motorii. 5. 1.Eurema de acumulare și comprehensiune a informației În cadrul acestei eureme, un rol important îl are memoria în legatură indisociabilă cu gândirea, limbajul, interesele, etc. În creativitate accentul cade pe memoria logică, prin care se înțelege mesajul clar, fixat în cuvânt, și memorat. Astfel, gândirea și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
părți din experiența trecută sau făcută pe loc, integrându-le într-un nou asamblu. Alfred Binet considera că inteligența se caracterizează prin următoarele trăsături: percepție corectă și rapidă, direcționarea gândirii, funcția critică, inventivitatea, la care Mihai Ralea a mai adăugat comprehensiunea și obiectivitatea. Se poate spune că în cadrul euremei asociativ-combinatorii, imaginația participă în mare masură la realizarea funcției combinative, iar inteligența la realizarea funcției asociative (relaționale). Alături de imaginație, inteligență și, în strânsă legatură cu ele, în cadrul euremei asociativ-combinatorii, mai participă și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
creativitatea. 5. 3.Eurema energetica-stimulatorie Această euremă este formată dintr-o multitudinde de fenomene și procese psihice, care, împreună, îndeplinesc funcția de dinamizare creativă a persoanei. Creativitatea implică atât componentă intelectuală cât și pe cele afective-volitive. Eurema de acumulare și comprehensiune a informației și cea asociativ combinatorie se desfașoară pe un fond energetic amplificat, cere un mare travaliu psihic, un consum energetic foarte mare, solicita mobilizarea tuturor potențelor energetice și dirijarea lor spre actul și procesul creativ. Combinatorica creativă se înfaptuiește
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
originale, dar majoritatea lor sunt „ucise” printr-o critică excesiv de virulentă, deci, creativitatea sa este în cele din urmă nulă. J. Tipul ideativ Este vorba de acei elevi la care predomină latura ideativă, având la bază eureme de acumulare și comprehensiune, eurema asociativ-combinatorie. Sunt indicați pentru activități de concepție, deoarece găsesc soluții ingenioase în situații din cele mai diverse. K. Tipul ideativ-imagistic Elevii care aparțin acestui tip, au capacitatea de vizualizare și capacitatea de a genera idei noi în echilibru. Orice
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
-se “o entitate a lumii exterioare.” (idem:117-118). Într-un sens mai larg, referința înseamnă și referentul sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți. După ce clarifică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
într-o construcție narativă se află în strânsă conexiune cu intenția de a oferi: „o mai bună înțelegere a fenomenelor interpretate”. Asta presupune că atunci când îmbracă veșmântul narațiunii, imaginea devine o formă de cunoaștere: „o formă majoră și ireductibilă a comprehensiunii umane”<footnote id=”194”><„a primary and ireducible form of human comprehension”, Louis O. Mink, Narrative Form as a Cognitive Instrument, în Geoffrey Roberts, The History and Narrative Reader, New York, Routledge, 2001, p. 214./footnote>. În acest fel, orice personaj
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
spune că profesorul este un manager al relaționării și al comunicării. <citation author=”Tudorică, R.”>„Comunicarea managerială educațională implică abilități precum răbdare, capacitate de ascultare, de argumentare, de clasificare, de ordonare, de evaluare, de accesibilizare a limbajului corespunzător nivelului de comprehensiune a partenerului de comunicare. Indiferent de caracteristicile psihosociale ale celor ce comunică, aceștia sunt parteneri (nu opozanți, subordonați etc., indiferent de statutul profesional) de comunicare.” În cadrul interacțiunii profesorelev, comunicarea didactică îndeplinește mai multe funcții: funcția informativă, de transmitere a mesajului
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de 6 ani prezintă rezistență la efort mai prelungit, coordonarea mișcărilor este precisă, iar sincronizarea vizuală motrică este corectă. La copilul cu dificultăți de adaptare limbajul este stigmatizat din cauza volumului sărac al vocabularului și al tulburărilor de vorbire. Capacitatea de comprehensiune este slabă. Caracterul veridic al deosebirilor dintre elevii cu dificultăți de adaptare și cei adaptați optim solicitărilor instructivi educative sunt confirmate de către cadrele didactice cărora li s-a cerut informații despre caracteristicile psihopedagogice individuale implicate în procesul adaptării școlare. Acestea
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
victimizare este justificabil prin factori externi, fiind vizați elevi supraponderali, roșcați, cu ochelari sau cu un accent specific la vorbirii. Dincolo de aceste corelații pe care le considerăm fără suport empiric și circumstanțiale, asemeni altor cercetători din aria școlară, demersul de comprehensiune a hărțuirii psihologice vizează anumite elemente-cheie ale dinamicii puterii, fenomenul având la bază o relație asimetrică de putere surprinsă încă din definițiile anterior expuse. Prin urmare, puterea elevului agresor derivă fie dintr-un avantaj fizic, fie dintr-un statut social
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
că elevii cu deficiențe auditive comunică preponderent prin limbajul semnelor, fiind dificil să susțină o conversație alături de ceilalți, se izolează de restul grupului și devin mai vulnerabili și predispuși atât victimizării cât și problemelor de natură psihică. Chiar dacă sunt protezați, comprehensiunea și înțelegerea limbajului verbal sunt afectate de zgomotele din fundal. Practic, contextul anterior constituie un obstacol pentru demersul constatativ, izolarea putând fi considerată o conduită specifică acestor elevi și nu o consecință a hărțuirii psihologice. În astfel de situații, se
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]