9,556 matches
-
judecătorul din completul unic. O atare prevedere dovedește evident o lipsă de corelare legislativă. În plus, completurile pot fi compuse la un termen de judecată dintr-un singur judecător, iar la alt termen de judecată din 2 judecători, determinând o compunere imprevizibilă a instanței de judecată, în raport cu existența temporară a unor judecători stagiari în instanță. ... 144. Neconstituționalitatea textului derivă din faptul că acesta este neclar redactat. Astfel, în complet sunt în mod efectiv 2 judecători, chiar dacă unul dintre
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
faptul că acesta este neclar redactat. Astfel, în complet sunt în mod efectiv 2 judecători, chiar dacă unul dintre ei are doar vot consultativ. De asemenea, într-un complet se deliberează, se discută anterior ședința de judecată, aspecte de esența compunerii colegiale, fiind impropriu ca un judecător să împărtășească o posibilă soluție altui judecător (stagiarul) care nu va mai face parte din complet până la soluționarea în primă instanță a cauzei. ... 145. Criteriul cunoașterii limbii unei minorități naționale cu o pondere
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
atât în privința modului de evaluare a judecătorilor din cadrul curții de apel, cât și în privința desemnării judecătorilor care vor fi promovați efectiv la curtea de apel. Art. 132 alin. (8) din legea supusă controlului reglementează în mod neclar compunerea comisiilor de evaluare a procurorilor pentru promovarea efectivă, întrucât nu se cunoaște numărul membrilor acestora, textul prevăzând că sunt formate dintr-un președinte și 2-4 membri. Promovarea efectivă la curți de apel, tribunale și parchetele de pe lângă acestea încalcă
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
martie 2020 Ședința publică din 16 martie 2020 EMITENT CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 26 ianuarie 2023 Ședința publică din 16 martie 2020 CURTEA, în aceeași compunere, având nevoie de timp pentru a delibera, DISPUNE: Amână pronunțarea la data de 23 martie 2020. Pronunțată astăzi, 16 martie 2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței. Președinte, X Grefier, X ------
ÎNCHEIERE din 16 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264389]
-
kg deg). Conductivitatea termică este o mărimea fizică care definește capacitatea unui material de a transmite căldura prin conducție termică, în momentul în care este expus unei diferențe de temperatură. Este determinată de porozitatea și densitatea specifică, fiind relevantă la compunerea termosistemului, în selecția materialelor pentru realizarea izolației termice a clădirilor. Ca principiu de funcționare, cu cât densitatea este mai mică, cu atât conductivitatea termică a materialului este mai mică. Prin urmare, conductivitatea termică scăzută este caracteristică materialelor poroase ușoare, cu
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de ședință de la acea dată, când instanța a apreciat necesară amânarea pronunțării soluției în prezenta cauză și stabilirea unui termen pentru pronunțare la data de 12 decembrie 2022 și ulterior la data de 19 decembrie 2022, când, în aceeași compunere, a decis următoarele: ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării Prin Încheierea din ședința
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi transferați la instanțele și parchetele superioare“. La aceste argumente se adaugă și faptul că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 au fost amânate unele dispoziții legale referitoare la compunerea completurilor de judecată în apel (3 judecători) până la 1 ianuarie 2020. Pe de altă parte, este evident că CSM nu poate lua măsuri de acoperire a posturilor libere în urma pensionării anticipate câtă vreme aceste locuri nu sunt încă
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
natură sau de un asemenea grad indică lipsa imparțialității tribunalului (Hotărârea din 23 aprilie 2015, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Morice împotriva Franței, paragraful 77). Acesta trebuie să determine dacă tribunalul însuși și, printre alte aspecte, compunerea sa au oferit suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială rezonabilă în privința imparțialității sale (Hotărârea din 12 ianuarie 2016, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Miracle Europe KFT împotriva Ungariei, paragraful 54). ... 27. Aplicând aceste considerente
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
de stabilire și încasare a cotizației; ... e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere sau de revocare, durata mandatelor și atribuțiile lor; ... f) condițiile și normele de deliberare pentru modificarea statutului și de adoptare a hotărârilor; ... g) mărimea și compunerea patrimoniului inițial; ... h) divizarea, comasarea, dizolvarea sau încetarea activității organizației sindicale, transmiterea ori, după caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea faptului că bunurile date în folosință gratuită de către stat vor fi restituite acestuia; ... (2) Statutul nu poate să conțină prevederi
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
adoptat de către membrii săi, cu respectarea dispozițiilor legale. Articolul 67 (1) Statutul va cuprinde, sub sancțiunea nulității, cel puțin următoarele elemente: a) denumirea organizației patronale și sediul principal; ... b) obiectul de activitate și scopul; ... c) patrimoniul inițial, mărimea și compunerea acestuia; ... d) sursele de finanțare; ... e) drepturile și obligațiile membrilor; ... f) organele de conducere și durata mandatului acestora; ... g) criteriul de constituire; ... h) procedura de fuziune, dizolvare și lichidare a organizației patronale. ... (2) Personalitatea juridică a organizației patronale se dobândește
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
statutare a organului abilitat să hotărască modificarea statutului și/sau a componenței organelor de conducere; ... b) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă de dobândire a personalității juridice și copie de pe ultima hotărâre judecătorească definitivă de modificare a statutului sau a compunerii organelor de conducere, după caz; ... c) statutul în forma modificată, după caz; ... d) lista membrilor organului de conducere, care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, funcția patronală a membrilor și durata mandatului; ... e) dovada noului sediu, dacă este cazul
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
cartarea și inventarierea habitatului cu ocazia elaborării Planului de management. Se vor culege date specifice arboretului ca ansamblu - ca habitat forestier, conform fișei de teren, precum și pentru fiecare exemplar de castan - Castanea sativa din Sit - atât cele aflate în compunerea asocierii vegetale care formează habitatul 9260, numerotați de la 1 la 43, cât și pentru cele câteva exemplare izolate din afara componenței habitatului - 44, 45-48, 49. Coordonatele exemplarelor de castan comestibil din Sit, constatate și inventariate cu ocazia elaborării Planului
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
Articolul 7.65 se modifică și va avea următorul cuprins: 7.65. (1) La alegerea numărului de cazane se vor lua în considerare: a) graficul estimat de variație a sarcinii centralei termice, pentru toate regimurile și perioadele de funcționare; ... b) variantele de compunere a bateriei de cazane (clasa/tipul acestora); ... c) implicațiile provocate de avarierea unui cazan, respectiv posibilitățile de amplasare a echipamentelor în spațiul centralei termice. ... (2) Soluția aleasă va urmări realizarea unor indici optimi ai consumului energetic și ai gradului de uzură
ORDIN nr. 170 din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264765]
-
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 366 din 30 septembrie 2003 și Decizia nr. 319 din 11 mai 2021. Se arată că în compunerea comisiei de contestații pot fi numite atât persoane care au participat la etapa anterioară a emiterii deciziei de imputare, cât și persoane care nu au avut legătură cu modul de stabilire a prejudiciului. Totodată, prevederile legale criticate se aplică, deopotrivă
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
9 februarie 2016), ci faptul că persoana care constată sau ia cunoștință de producerea unei pagube are competența - în urma desfășurării unei proceduri administrative - de a emite o decizie de imputare cu caracter executoriu și că, prin modul lor de compunere, comisiile de cercetare administrativă nu asigură caracterul echitabil al procedurii de cercetare. ... 31. Într-adevăr, în materia răspunderii patrimoniale reglementate de Codul muncii, art. 169 alin. (2) stabilește că „Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 sunt neconstituționale în raport cu art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 42. Cu privire la faptul că procedura administrativă de cercetare nu cuprinde garanții care să asigure dreptul la apărare al persoanei, compunerea comisiei de cercetare administrativă cu persoane având studii juridice, Curtea constată că aceste aspecte sunt chestiuni de opțiune legislativă, însă, atât timp cât, ca efect al prezentei decizii, angajatorul nu mai are competența de a emite decizia de imputare, ci
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) și f) și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară „în măsura în care se interpretează că atribuțiile Colegiului de conducere pot cuprinde și aceea de a stabili compunerea completelor de judecată și modul de desemnare a membrilor completelor“ și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 „în măsura în care nu se interpretează că numirea membrilor completurilor de 3 judecători se face prin tragere la sorți“, excepție ridicată
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) și f) și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară „în măsura în care se interpretează că atribuțiile Colegiului de conducere pot cuprinde și aceea de a stabili compunerea completelor de judecată și modul de desemnare a membrilor completelor“ și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 „în măsura în care nu se interpretează că numirea membrilor completurilor de 3 judecători se face prin tragere la sorți“. Excepția de
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
procedură ce nu poate fi reglementat decât prin lege, conform art. 126 alin. (2) din Constituție. O entitate cu caracter eminamente administrativ nu poate prelua obiectul de activitate al legiuitorului. Astfel, actele administrative generate de organe administrative nu pot stabili/influența compunerea completului de judecată sau procedura de judecată din fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nici atribuțiile de emitere a regulamentului și nici cele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 304/2004 nu pot fi interpretate
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
sa esențială ce privește imparțialitatea obiectivă a completului de judecată. Curtea Constituțională a constatat că exercitarea în acest mod a atribuțiilor Colegiului de conducere al instanței supreme încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție. Pe de altă parte, stabilirea compunerii completurilor de judecată, aspect de procedură, de către un organ administrativ, și nu de către legiuitor prin lege încalcă dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. ... 6. Referitor la art. 31 din Legea nr. 304/2004, care stabilește compunerea completurilor de
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
parte, stabilirea compunerii completurilor de judecată, aspect de procedură, de către un organ administrativ, și nu de către legiuitor prin lege încalcă dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. ... 6. Referitor la art. 31 din Legea nr. 304/2004, care stabilește compunerea completurilor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta nu prevede în mod expres modul de desemnare a judecătorilor ce compun completurile de judecată. Având în vedere că prin Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
prevede în mod expres modul de desemnare a judecătorilor ce compun completurile de judecată. Având în vedere că prin Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 s-a reținut că stabilirea prin hotărâri ale Colegiului de conducere a compunerii completului de judecată contravine art. 126 din Constituție, se pune problema modului de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători. În interpretarea dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, Curtea Constituțională a constatat că acesta reprezintă o garanție aferentă imparțialității
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
nr. 304/2004, Curtea Constituțională a constatat că acesta reprezintă o garanție aferentă imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil. Între aceste garanții se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit prin lege. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că, atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea instanței supreme, nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite, completurilor
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
un proces echitabil. Între aceste garanții se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit prin lege. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că, atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea instanței supreme, nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite, completurilor de judecată care realizează funcția sa jurisdicțională. Doar că funcția jurisdicțională nu se rezumă doar la completurile de 5 judecători
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit prin lege. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că, atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea instanței supreme, nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite, completurilor de judecată care realizează funcția sa jurisdicțională. Doar că funcția jurisdicțională nu se rezumă doar la completurile de 5 judecători, ci și la cele de 3 judecători. Aceasta cu atât mai mult cu cât cea mai
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]