1,551 matches
-
de transumaniștiă nu convine perspectivei materiale, spațiale și perceptive abordate în acest capitol, transumanismul fiind astfel criticat și demascat în punctele sale vulnerabile. Pe de altă parte, nici ideea trupului pulverizat sau imobilizat în contextele simulaționale sau substitutive ale tehnologiilor comunicaționale (susținută de Baudrillard și respectiv de Virilioă nu pare rezonabilă și credibilă, întrucât se situează la cealaltă extremă, la fel de nocivă în aspectul de discurs lipsit de observație realistă și de analiză moderată și plurietajată. Posibilitatea de exercitare a autocontrolului asupra
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în spațiul conflictelor social-politice globale. Intenționale și active, conform modelului merleau-pontyian, conective și rizomatice, urmând paradigma deleuzo-guattariană, aceste practici susțin confruntarea dintre putere și contraputere, pe linia ideologiei foucaultiene. O perspectivă interdisciplinară trebuie să ilustreze modurile în care utilizarea tehnologiilor comunicaționale este o „extensie” a intereselor umane individuale și colective, dar și o concentrare și o reducție a acestora sub imperiul codului cibernetic binar, al controlului și al circuitelor social-politice. Tabloul acestor practici este complex și contradictoriu, cuprinzând procese ale forțelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
zi (vezi de pildă Wendy Harcourt, 2000, sau Gillian Youngs, 2001Ă. Dacă unele cyberfeministe consideră că în cyberspațiu se manifestă nu doar viziunea binară de tip gender, ci și ostilitatea față de femei, excluderea sau dominarea, altele promovează mediul noilor tehnologii comunicaționale drept „un nou spațiu pentru femei”. În timp ce pentru cele dintâi, divergențele de gen sunt propagate în cyberspațiu, un mediu de tip hipergender prin exagerarea feminității și a masculinității, pentru cele din urmă aceste problematici gender nu mai operează în spațiul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
E vorba de o asuprire din motive rasiale căreia îi contrapune o conștiință marginală opozițională pentru „supraviețuirea în condițiile tehnoumane” ale dominării transnaționale. Conștiința cyborgică devine în acest caz un concept legat de strategiile opoziționale ale grupurilor asuprite prin intermediul tehnologiilor comunicaționale ale puterii. Teoretizarea acestei conștiințe diferențiale se adresează noțiunii de dragoste în contextul supraviețuirii și al rezistenței față de condițiile impuse de cultura transnațională a lumii dominante. Spațiile virtuale devin, în acest context, spații ale afecțiunii și ale grijii pentru celălalt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațiul tehnologiilor virtuale. Astfel, o posibilă cale de mijloc între umanismul refractar și postumanismul radical este (postăumanismul critic temperat. Ființa (postăumană cunoaște, în acest context, restructurarea imaginală a corpului și „reformatarea” percepției și a identității, în raportarea la noile mașini comunicaționale, însă aceste fenomene și procese ale virtualizării se derulează în termeni materiali și organici. Modelele tehnoculturale prezentate (cyborgul, avatarul sau mutantul genetică presupun atât prezența biologică, cât și intruziunea protezei, a interfeței cibernetice sau a genei străine, indiferent dacă aceste
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
De fapt, aceste domenii sunt interesate mai degrabă de ideea abstractă de corp și de încorporarea imaginii, decât de ideea de întrupare a subiectului. Totuși, nu trebuie neglijat faptul că inclusiv trupul care este prezent și acționează la interfața tehnologiilor comunicaționale corespunde adesea normelor culturii de masă și criteriilor de modelare corporală prin normalizare fizică. În general, teoriile contemporane despre corp discută trei tipuri ale „întrupării tehnologice” (vezi Featherstone și Burrow, 1995Ă: interesul estetic al modificării suprafeței corporale prin chirurgie cosmetică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se referă nici la abordarea cyborgului din perspectivă cyberfeministă (vezi D. Haraway în capitolul al patruleaă, nici la dimensiunile sociale ale avatarurilor din cadrul comunităților virtuale. 5. Abordăm problematica virtualului nu ca imaterial, ci ca paradigmă a materialității, aparținând deopotrivă tehnologiei comunicaționale și corpului uman. Propunem însă și alte direcții pentru înțelegerea virtualității (ca întrepătrundere între fizic și numerică, precum virtual = vital sau virtual = viral. De asemenea, abordarea virtualului nu se face în opoziție cu realul, cu posibilul și cu actualul, tocmai
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
era mărșăluitorilor”, „sat global” sau „sat al satelor” (Nicolescu, 1999, pp. 97-98Ă. „Omul care se naște din nou”, homo sui transcedentalis, are în vedere responsabilitatea autotranscendenței, terțul inclus care aduce la interfață știința și conștiința umană, efectivitatea tehnologică și afectivitatea comunicațională, publicul social și privatul individual. Pentru dobândirea unei atitudini „transpolitice” este presupusă efectuarea imperativului „revoluției inteligenței” atât estetice cât și etice (Nicolescu, 1999, p. 162Ă. Transumanismul devine, pentru specialistul în fizica cuantică, noua formă complexă și flexibilă de umanism care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
emițător și de receptor. Alte co duri utilizează semnale sonore sau vizuale (codul Morse, alfabetul Braille, semnele de circulație, simbolurile specifice diferitelor domenii științifice etc.). 5) CANALUL este mijlocul material prin care se transmite mesajul. Astfel, suportul fizic al contactului comunicațional poate fi aerul prin care se propagă undele sonore sau impul surile electromagnetice (comunicarea orală directă sau prin tele fonie mobilă), rețeaua electrică sau electronică (telefonie fixă, fax, poșta electronică etc.), su portul de hârtie pe care se tipărește textul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sintactice; d. nivelul stilistic: textul lingvistic are o identitate specifică, purtând amprenta emițătorului și a coordonatelor principale ale situației de comunicare (timp, spațiu, model cultural etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării și o raportare consonantă la același referent. În cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timp, spațiu, model cultural etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării și o raportare consonantă la același referent. În cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească bariere temporale, spațiale, culturale, pentru a „comunica“ cu scriitorul din alt veac, pentru a înțelege un text care evocă/imaginează o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pară că dorim, în fapt, să o ajutăm, si nu să obținem un avantaj din colaborarea cu ea. În ceea ce privește tacticile folosite în negociere, iată si câteva dintre acestea, ele având un impact negativ dacă este să ne referim la incidența comunicațională a unui atare tip de rezolvare a conflictelor. Câteva tehnici le regăsim la A. Cardon (2002), reprezentând demersuri de eschivă în cazul unui atac din partea partenerului de negociere: 1) strategia lui „Trebuia să-mi spui" înseamnă a-1 face pe
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
studente care îl place pe colegul ei de grupă si îi spune acestuia (deși el are deja o prietenă) că nu dorește decât o relație de amiciție. Ne aducem aminte că diferența dintre intențiile manifeste si intențiile ascunse ale partenerilor comunicaționali reprezenta o barieră în procesul de interacțiune. Retragerea aparentă pune negociatorul care o practică în ipostaza aparentei retrageri de la masa discuției, când de fapt este vorba despre o situație simulantă, el rămânând interesat de problemă. Scopul acestei retrageri este de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
si consolidării problemelor care îmbracă o formă conflictuală în mecanismul perturbării, pentru a se obține ulterior o nouă echilibrare, un progres cognitiv important. II. Medierea conflictelor spontane. Așa cum aminteam în capitolul precedent, atunci când vorbeam despre negociere văzută ca un stil comunicațional, activitatea formatorului în momentul folosirii metodelor de interacțiune educațională poate îmbrăca si rolul terței părți, atunci când încearcă să rezolve un conflict între doi cursanți; un rol mai important asupra căruia ne vom opri în continuare îl reprezintă însă modul cum
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
sau mediat asupra formării dezvoltării participanților la comunicarea educațională. Astfel, preluându-l pe L.D. Brown, putem spune că este important ca o reprezentare grafică de tipul celei de mai sus să fie luată în considerare la proiectarea activităților cu caracter comunicațional (apud Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 467). altă problemă importantă pe care o semnalăm este aceea a părților cuprinse în conflict; iată de ce ne punem întrebarea: pot părțile implicate în conflict să-i confere acestuia o direcție de rezolvare eficientă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
multe analize uzuale abordarea infrastructurilor critice se limitează doar la investigarea sistemelor de transporturi dintr-o anumită arie teritorială. În ceea ce ne privește, ne vom ralia opiniei ce consideră drept părți componente ale infrastructurilor critice, pe de o parte nervurile comunicaționale (rețelele de transporturi și comunicații), iar pe de altă parte centrii nervoși ce asigură funcționalitatea fiecărei entități statale (sistemul administrației de stat, sistemul financiar-bancar); vom include în rândul infrastructurilor critice și sistemul structurilor medico-sanitare, componentă de sistem aparent pasiv-statică, dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în vedere implicațiile spațiale ale echipării teritoriului cu infrastructurile de telecomunicații și nu organizarea spațiului funcție de fluxurile rulate de acestea. A. Rețeaua telefonică și entitățile/furnizorii de Internet Valorile acestor parametri cuantifică capacitatea rețelei de comunicații de a asigura legăturile comunicaționale curente. Cele 33.274.100 linii telefonice în funcțiune reprezintă doar 2,6% din infrastructura de telefonie existentă la nivel mondial, ceea ce reliefează o participare relativ modestă la sistemul global de comunicații pe această componentă, iar repartiția lor teritorială evidențiază
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de Nord-Est a României; Moldova istorică; Europa de Sud-Est și unele republici ex-sovietice. Produsul global "Tehnopolis" reprezintă un cumul de elemente: corporale (spații, terenuri și utilități), incorporale (nume, structura și nivelul serviciilor, activitățile de urmărire ulterior vânzării, adiacente fiecărui serviciu), comunicaționale (publicitatea și promovarea vânzărilor), simbolice (conferite de statutul obținut, în mod automat, de către întreprinzătorul locatar al parcului, în comparație cu alte firme). Proiectul "Tehnopolis" s-a bazat pe ideea conform căreia industriile cărora li se adresează Parcul științific și tehnologic din Iași
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
corespunzătoare postului. Solicitantului i se acordă astfel șansa de a demonstra că posedă deprinderile necesare ocupării unui anumit post. Testele de acest gen dau managerului măsura potențialului solicitantului de a îndeplini o activitate care solicită înclinații precum îndemânare manuală, capacitate comunicațională, psihomotorie, etc, specifice domeniului în care Body Gym își are ramura de activitate. Decizia de angajare este deosebit de importantă, atât pentru organizație, cât și pentru individ. Ea antrenează o serie de costuri (ale 98 recrutării și selectării, plasării la noul
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
o nouă realitate și pentru care Își Peripatethice propune să-l pregătească pe omul concret care acționează În situații concrete. Semnificativă ni se pare poziția lui Jürgen Habermas dezvoltată În cunoscuta sa lucrare despre conștiința morală privită din perspectiva acțiunii comunicaționale.Etica discursului, rezultat al acțiunii comunicaționale, nu oferă orientări de conținut sau reguli de argumentare - ca În cazul eticii bazate pe un principiu fundamental de universalizare - ci o procedură cu multe premize, ce garantează imparțialitatea formării judecăților morale. Ca atare
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Își Peripatethice propune să-l pregătească pe omul concret care acționează În situații concrete. Semnificativă ni se pare poziția lui Jürgen Habermas dezvoltată În cunoscuta sa lucrare despre conștiința morală privită din perspectiva acțiunii comunicaționale.Etica discursului, rezultat al acțiunii comunicaționale, nu oferă orientări de conținut sau reguli de argumentare - ca În cazul eticii bazate pe un principiu fundamental de universalizare - ci o procedură cu multe premize, ce garantează imparțialitatea formării judecăților morale. Ca atare, acest tip de discurs moral are
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
acest tip de discurs moral are caracterul de universalitate esențial pentru orice etică autentică, dar nu În baza principiului fundamental de universalizare ci În sensul unei includeri a tuturor celor vizați. Este o etică ce corespunde societății bazate pe acțiune comunicațională, orientată pe Înțelegere și cunoaștere. O lume pe care o gândim În prezent dar care aparține viitorului. 2. Etică prospectivă. În maniera clasică, etica realiza un discurs despre „ceea ce este” - despre viața și practica spirituală morală a indivizilor sau/și
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
conștiință morală teoretică, ca fundament al exprimării conștiinței morale În determinarea acțiunii sociale - etică, sunt legate semnificativ de abordările Școlii de la Frankfurt și, mai ales, de numele lui Jűrgen Habermas, după publicarea de către acesta a cunoscutei lucrări „Teoria acțiunii comunicaționale” (1981Ă ale cărei idei sunt dezvoltate ulterior În „Conștiință morală și acțiune comunicațională” (1983Ă. Ceea ce are importanță În contextul prezentei analize este distincția pe care o face Habermas cu privire la cele trei interese cognitive comune ființelor umane: interesul tehnic
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
etică, sunt legate semnificativ de abordările Școlii de la Frankfurt și, mai ales, de numele lui Jűrgen Habermas, după publicarea de către acesta a cunoscutei lucrări „Teoria acțiunii comunicaționale” (1981Ă ale cărei idei sunt dezvoltate ulterior În „Conștiință morală și acțiune comunicațională” (1983Ă. Ceea ce are importanță În contextul prezentei analize este distincția pe care o face Habermas cu privire la cele trei interese cognitive comune ființelor umane: interesul tehnic vizând cunoașterea și controlul naturii; interesul ca posibilitate de a ne Înțelege Între
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
reguli de natură tehnică și În care eficiența economică și profitul (baniiă validează succesul; - activitatea strategică ce urmărește succesul În acțiuni sociale, al căror grad de eficiență se măsoară prin influența exercitată asupra partenerilor sociali (expresia succesului fiind putereaă; - activitatea comunicațională care, deschizând universul intercomprehensiunii, nu urmărește succesul și nici influențarea I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Etică și comunicare În societatea bazată pe cunoaștere celorlalți ci construirea unei lumi a lui „Împreună” pe baza „unui acord ce oferă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]