1,949 matches
-
a unui proces semiotic complex. Lucrare de sinteză, în acord cu cercetarea internațională cea mai actuala, Semiotici textuale evidențiază cu pregnanta și pertinenta interconectivitatea discursurilor, a subiecților și a produselor și manieră lor de functionare în cadrul a două procese: cel comunicativ (aducându-se în prim-plan obligativitatea sistemului relațional) și cel de cunoaștere în și pentru care textele și discursurile se instituie că semne. Metaforă cubului rubik discursiv ("materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările lineare ale schimbului comunicațional între
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Leeuwen 1999, 2005). Ideea centrală a semioticii sociale (Hodge, Kress 1988; Kress, Van Leeuwen 1996, 2001; Van Leeuwen 2001, 2005; Iedema 2001; Jewitt, Oyama 2001) se axează pe modul în care persoanele folosesc "resursele" semiotice atât pentru a produce artefacte comunicative, cât și pentru a le interpreta, ceea ce este, de asemenea, o formă de productie semiotica, în contextul unor practici și situații culturale și economice specifice care vor conduce către relații de putere. Semiotica socială se axează pe "sistemele semiotice prin
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
si anume faptul că atât producătorul, cât și privitorul/ consumatorul posibil exercita o anumita putere în fabricarea textelor și a discursurilor (vizuale). Scrierea și citirea devin două procese participative care transformă cuvintele și obiectele în produse culturale semnificante cu "potențial comunicativ și reprezentațional" (Kress, Leite-Garcia, van Leeuwen 2006: 269). Interpretarea imaginilor drept acte comunicaționale înseamnă acceptarea termenului de "turnură pictorială" și acceptarea ideii că imaginile reprezintă "un lant semnificant, practici culturale ale privirii și interpretării, capacități subiective ale privitorului de a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
acordului predicatului cu subiectul; -exerciții de integrare a achizițiilor lexicale noi În enunțuri proprii; -exerciții de Înlocuire a unor cuvinte cu sinonimele sau antonimele lor. II.7. Să manifeste cooperare În diferite situații de comunicare. -exerciții de dezvoltare a inițiativei comunicative și a curajului de a interveni În actul comunicării; -exerciții de exprimare a propriilor opinii și gânduri, În legătură cu fapte și cu Întâmplări cunoscute; -jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire, de construire a unor dialoguri imaginare; -exerciții de
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
și orice informație necesară completării profilului optimal. Calitățile colaboratorilor, supraapreciate și pozitive sunt împărțite de cele două autoare ale studiului în cinci categorii: extraversie, agreabilitate, conștiinciozitate, nevrotism și abilități intelectuale. Extraversia îl descrie pe candidat ca pe o persoană prietenoasă, comunicativă, cu prezență fizică agreabilă, abordabil, volubil, activ în viața socială, cu un anturaj sănătos, iar agreabilitatea presupune sinceritate, discreție, secretomanie, fidelitate față de regim, aprecierea anturajului. Candidatul trebuie să fi absolvit cel puțin liceul, să aibă o bună pregătire profesională, cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
transcrie memoriile Adrianei Georgescu direct în această limbă. Dar pentru că publicul ei este majoritar român, realizează emisiunile în graiul natal. Discursul autoarei Undelor scurte, liber de cenzură, perpetuează identitatea românească și dă coerență culturii românești, chiar dacă într-un alt registru comunicativ. Nervul polemic îi caracterizează retorica răspunsului la aparițiile editoriale, la modificările culturii, politicii și societății. Atitudinea morală a Monicăi Lovinescu, și, desigur a tuturor scriitorilor, indiferent de timpul și locul în care trăiesc, este foarte importantă, deoarece presiunea politicului transformă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Bidaru: "De ce bate omul acela cu ciocanul în roți? De ce trenul nu merge și pe stradă? Tramvaiul nu e și el tot un tren?" și altele. Mama lui, după ce își vărsase năduful, răcorindu-se în felul acesta, devenise mai puțin comunicativă și ceva mai tristă, mai abătută; cufundată mai adânc în gândurile și în necazurile ei. S-ar putea să-și fi imaginat greutățile pe care trebuia să le înfrunte, odată ajunsă acasă... Urma să se întoarcă acolo unde, rămasă singură
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rolul limbii, ca sistem de semne, în acest proces, în ce măsură oamenii pot ajunge la cunoașterea adevărului prin transmiterea de idei cu ajutorul vorbirii; întreaga operă este axată pe analiza acestor concepte. Dacă tema dialogului este centrată pe problema capacității cognitive și comunicative a semnelor, în general, și a celor verbale, în special, finalul lucrării pune în lumină intenția subiacentă a autorului de a-i arăta lui Adeodat - ca prototip a celor aflați în căutarea adevărului - căile posibile spre a accede la o
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și este o etapizare logică a circuitului evaluării. NOTE Teoreticienii didacticieni reclamă și, evident, recomandă mutarea accentului de la evaluarea sumativă, specifică evaluării competențelor la sfârșitul unităților de învățare spre evaluarea formativă, orală, care evaluează mai multe aspecte educative, inclusiv comportamentul comunicativ și de inter-relaționare al elevilor. Numai că, acțional, este imposibilă aplicarea recomandării/cerinței respective în totalitate, în condițiile actualului curriculum și a plajei orare aferente disciplinei curriculare Geografie de o oră/săptămână. Noi, considerăm că metoda de evaluare sumativă reușește
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
fi: - uman - să nu fie sentimental, să respecte personalitatea subordonaților, să fie corect, obiectiv; - conceptual - să fie creativ, rațional, flexibil, să accepte ușor noul; - tehnic - competență profesională, cultură generală, cunoașterea tehnicilor de calcul, a limbilor străine; - personal - să fie prezentabil, comunicativ, politicos, elegant. Un manager trebuie Întotdeauna să fie capabil să filtreze informațiile, să gândească pozitiv dar să exceleze și În comunicarea cu oamenii. Mă străduiesc să fu un manager competent și corect, urmărind o serie de coordonate, precum: - să tratez
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
la creațiile populare (transmise pe cale orală) și la proza care simulează comunicarea orală (secvențeramă ale povestirii în cadru sau formulele mediane din basmele culte). FUNCȚIA REFERENȚIALĂ/INFORMATIVĂ/COGNITIVĂ/DENOTATIVĂ vizează capacitatea enunțurilor de a transmite informații, prin raportare la contextul comunicativ (locul, momentul și relația de comunicare dintre actanți) și la realitatea obiectivă și/sau fic țională. Ea semnalează capacitatea de a exprima ansamblul factorilor care, dincolo de sensurile struc turilor lingvistice, afectează/modelează semnificația mesajului. Această funcție are o pondere semnificativă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sau prin semne grafice (textul scris); b. nivelul lexicosemantic: orice text lingvistic are un sens, conferit prin cuvintele, prin enunțurile care îl alcătuiesc, prin actualizarea unui referent real sau ficțional/imaginar; prin sensurile sale, textul vizează o finalitate cognitivă și comunicativă; c. nivelul morfosintactic: fiecare text lingvistic este un ansamblu organizat de semne (unități lexicale, structuri morfologice, unități sintactice), în baza unor paradigme flexionare ale părților de vorbire și ale unor relații sintactice; d. nivelul stilistic: textul lingvistic are o identitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și care se imprimă fiecărei secvențe discursive, contribuind la producerea sensului (în cazul nuvelei Alexandru Lăpușneanul, registrul stilistic arhaic și un pattern romantic influențează semnificativ mesajul). 2.2. Textul literar și textul nonliterar. Texte de graniță Raportarea mesajului la contextul comunicativ, la cel lingvistic și stilistic determină identificarea tipologiei textuale pe care o ilustrează secvența discursivă/textul. Această identificare întregește procesul decodării mesajului, al receptării tuturor semnificațiilor, explicite și implicite, prin aplicarea unei grile de coduri culturale, de convenții, de stereotipii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
existență și de manifestare ale limbii / 47 Conținutul limbii / 53 Semnificație și noțiune / 58 Funcționarea limbii în vorbire / 65 Actele de vorbire / 70 Discursul / 75 Discursul repetat / 79 Funcțiile de bază ale limbii / 83 Nominația (funcția denominativă) / 85 Comunicarea (funcția comunicativă) / 89 Expresivitatea (funcția expresivă) / 92 Metalimbajul (funcția metalingvistică) / 98 Direcții în cercetarea filozofică actuală a limbii / 101 Limba ca artă / 104 Teoria spiritului limbii / 108 Neohegelianismul în interpretarea limbii / 112 Proiectarea filozofiei kantiene asupra problemelor limbii / 117 Limba și delimitarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fi folosite, de exemplu, pentru a povesti ceva, pentru a exemplifica ceva la o lecție etc. și, în asemenea cazuri, nu se pune problema adevărului sau falsității. O sumă de enunțuri interrelate realizează discursul (vorbitul, vorbirea realizată), iar, ca factor comunicativ (de transmitere a ceva), reprezintă comunicatul (ceea ce se comunică sau comunicarea ca mesaj). Prin urmare, în vreme ce cuvîntul (semnul lingvistic) este o unitate a limbii, enunțul (fraza) este unitatea vorbirii (discursului). După Ferdinand de S a u s s u r
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii mai multe funcții determinate de scopul folosirii ei, numărul lor variind după diferite teorii lingvistice. În general, s-a acceptat ca fiind de primă importanță funcția denominativă, denotativă, referențială sau cognitivă. Manifestarea intersubiectivă a limbii presupune comunicarea sau funcția comunicativă, considerată deseori ca fiind funcția esențială a limbii. Prin funcția expresivă, locutorul transmite nu numai informații, ci și sentimente și atitudini, iar prin funcția metalingvistică se asigură explicarea și corelarea elementelor limbii cu propriile ei mijloace. Lingvistul Roman J a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
e n i, care analizează opinia acestui lingvist și menționează că limba are de fapt și alte funcții 95, pentru a stabili apoi că, în viziunea sa, ar trebui avute în vedere în primul rînd patru funcții ale limbii: funcția comunicativă, care înlesnește contactele și legăturile dintre oameni și schimburile de experiență, funcția cumulativă, care presupune consemnarea și păstrarea experienței colective (a ideilor, a conceptelor, a învățăturilor etc.), funcția formativă, care constă din însușirea limbii și în încadrarea într-o comunitate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În această variație a numărului și a tipurilor de funcții atribuite limbii este dificil de făcut în momentul actual un inventar și o ierarhizare a acestora, datorită lipsei unor principii ferme de analiză; un lucru este însă sigur: funcțiile denominativă, comunicativă, expresivă și metalingvistică se vor regăsi în orice sistem de gîndire, chiar dacă se pot folosi alți termeni pentru a le numi97. Din aceste motive, ele pot fi considerate funcțiile de bază ale limbii, iar cercetarea limbii din perspectivă filozofică nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
clasificarea obiectelor lumii, fiindcă semnificațiile cuvintelor, raportabile prin desemnare la aceste obiecte, sînt direcționate de structura limbii. În ultimă instanță, cuvîntul (în speță numele) este în același timp numele unei noțiuni, redarea unei realități și exprimarea unor raporturi. Comunicarea (funcția comunicativă) Realitatea exterioară devine proprie individului vorbitor prin faptul că acesta o păstrează în conștiința sa prin numele pe care le aplică diferitelor segmente sau aspecte ale ei. Această relație eu realitate este complinită de relația eu alt eu prin actul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o transformare a interlocutorului, schimbîndu-i cuantumul sau tipul cunoștințelor, determinîndu-l să acționeze într-un anumit mod etc. Pe de altă parte, acest transfer presupune și desăvîrșește o manieră similară pentru conștiința vorbitorilor în realizarea nominației și în folosirea acelorași mijloace comunicative. Nominația și comunicarea, ca relație cu realitatea și ca relație între membrii societății, fundamentează conștiința de sine individuală, iar, ca sumă de modalități și mijloace comune pentru același grup (etnic), participă la realizarea conștiinței de sine comunitare. Există, așadar, două
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
comunicarea presupune și realizează coeziunea membrilor comunității care vorbesc o anumită limbă și diferențierea lor de membrii altor comunități cu care comunicarea nu se poate realiza. Sub raport lingvistic, comunicarea se efectuează prin acte de vorbire care alcătuiesc discursul. Unitatea comunicativă de bază este propoziția (sau un echivalent al ei), iar propoziția este o structură sintactică (un enunț) ce conține un nucleu predicativ. De aici, s-a tras deseori concluzia că predicatul este elementul de bază al comunicării, fiindcă el arată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvîntul își concretizează și își actualizează semnificația prin sens, așa cum limba își actualizează posibilitățile în vorbire. În sens, semnificația și desemnarea devin funcționale prin orientarea spre un anumit obiect și prin implicarea într-o structură sintagmatică, astfel încît, în ambianța comunicativă, semnul lingvistic își pro-bează capacitatea de nominație și își reînnoiește anvergura socială. Tot în asemenea împrejurări, cuvîntul poate căpăta însă și valențe noi de conținut, ce pot rămîne la nivelul accidențelor sau se pot socializa prin propagare și, astfel, se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
funcționale ale limbii, în sensul că cele care recurg la construcții populare sînt de obicei texte literare, iar cele care cuprind construcții culte tind spre realizarea unui tip de discurs filozofic. Metalimbajul (funcția metalingvistică) Prin funcția denominativă și prin cea comunicativă, limba are datoria de a da nume realităților și de a transmite informații despre ele. Printre realitățile numite pot fi însă și elemente ale limbii, încît, prin numire și prin comunicare, limba este pe de o parte obiect, ceea ce se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
adică limba al cărei obiect este realitatea nelingvistică, și un metalimbaj, adică limba al cărei obiect sînt elementele limbii primare și limba în general 109. De aceea, funcția metalingvistică servește pentru a situa semnul în contextul în care capătă valoare comunicativă. Limbajele specializate ale limbii literare au proprietatea de a folosi, în anumite împrejurări, mijloacele lingvistice nu numai pentru raportarea la realități extralingvistice (naturale sau raționale), ci și la realități ce aparțin înseși limbii, recurgînd astfel la metalimbaj. Dar, dacă toate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și al scopurilor. Deseori există și o accentuată diferențiere de mijloace lingvistice utilizate în realizarea discursului, adică o diferență de ordin material, care produce tot o distanțare calitativă, în măsura în care acest material antrenează sau nu resorturi aflate dincolo de funcțiile denominativă și comunicativă ale limbii. Pe de altă parte, construcțiile lingvistice, creațiile fortuite, ocazionale ale vorbitorului obișnuit sînt efemere. S-ar putea chiar afirma că însăși creația sa se datorează faptului că ceea ce a fost realizat anterior nu este reținut ca atare, ci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]