1,143 matches
-
nivel textual (perspectivă intratextuală), tema este un principiu de organizare ce conferă un sens global textului, este un centru ideatic de control spre care converg mo tivele literare și simbolurile imaginarului artistic. Indici textuali tematici: - termeni cu grad mare de conceptualizare, enunțați în titlu/în incipit (Iubire de L. Blaga; tema timpului în incipitul din Moromeții de M. Preda, de pildă) - câmpuri semantice principale pe care se construiește discursul artistic (cele două câm puri semantice din poezia eminesciană Numai poetul..., de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
produc totuși în detrimentul acestuia, fiindcă orice sistematizare ulterioară este mereu reducționistă, simplificând faptele sub fatalitatea încadrării lor într-o paradigmă sau alta, ceea ce ne determină să nesocotim excepțiile spre avantajul regulei. Acest risc este cu atât mai mare cu cât conceptualizările noastre sunt rezultatul perspectivei câștigate în timp asupra unor fapte care în epocă se produceau pur și simplu e adevărat sub influența unor idei dominante, a unui Zeitgeist, dar fără grija de a intra într-un tipar și fără a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
astfel, neavând cum să ne sustragem legilor propriei noastre gândiri. Din dorința de a evita atât excesele istoricismului, ori ale unei pozitivizități naturaliste de tip Taine, cât și abstractizările arbitrare, vom încerca să ne transpunem în epoca lui Dilthey, cu conceptualizările noastre post festum cu tot. Pentru o astfel de analiză, luăm drept premise chiar ideile contextualiste ale lui Dilthey referitoare la intercondiționarea fenomenelor din perioada de referință, apoi la intercondiționarea dintre filozof și spiritul epocii sale și, în fine, la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
folosește comprehensiunea pentru a identifica spiritul obiectiv care are "o existență temporală" "renunțând să-l derive, asemenea hegelianismului, dintr-o entitate supratemporală"90. Andrei Marga trece însă cu vederea consecvența hermeneutică a demersului lui Dilthey. Dincolo de căutările filozofului german în ceea ce privește conceptualizarea structurii psihice, trebuie să ne dea de gândit însuși apelul inițial la comprehensiunea evocată chiar de A. Marga. Aceasta pune încă de la început sub semnul întrebării acuzația de psihologism și, o dată cu ea, teza obiectivării treptate. Comprehensiunea este dătătoare de sens
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
consideră că teza obiectivării treptate "nu poate fi respinsă cu totul", Manfred Riedel susține în schimb că "opera târzie a lui Dilthey ancorează în concepția epistemologică originară" (s.n.), fiind unitară cu ideile din Einleitung..., pe care le continuă în direcția "conceptualizării" lor. Punctul de plecare este ideea unei "științe filozofice fundamentale", care nu se bazează nici pe metafizică, nici pe știința naturii, ci pe științele spiritului și pe conștiința lor istorică, științe "chemate să legitimeze pe terenul lumii moderne posibilitatea întemeierii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
despre "dedogmatizarea subiectului cunoașterii"79 în cazul lui Dilthey (s.n.). Potrivit lui Riedel, Dilthey "privește filozofia modernă a conștiinței ca pe o epocă închisă în sine și încheiată, care <<lucrează în pură transcendență, transcendență a subiectivității și transcendență a obiectelor>>", astfel încât "conceptualizarea sprijinită pe <<viața însăși>> este orientată spre depășirea acestei duble transcendențe"80. Aceste reflecții îi oferă lui Riedel prilejul de a sublinia meritul și noutatea lui Dilthey în domeniul epistemologiei: Acesta este punctul în care Dilthey a ajuns probabil la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pars pro toto are un rol determinant în hermeneutică și sugerează deschiderea filozofului spre o viziune holistă. În același timp, acest concept ne dă posibilitatea să exprimăm generalul prin intermediul particularului, altminteri fiindu-ne cu neputință zice Dilthey să încercăm o conceptualizare, fie ea și precară, a totalității. Atunci, "amintirea, experiența de viață și conținutul lor de idei ridică la rang de tipic această interdependență a vieții, valorii și semnificației", "întâmplarea devine purtătoarea simbolului a ceea ce este general, iar țelurile și bunurile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
57. Despre asocierea celor două principii precizăm că tocmai unitatea relației dintre act și conținut constituie "structura sufletească" pe care se edifică științele spiritului; așa cum am arătat, ea trebuie interpretată ca o relativizare a formelor apriorice ale conștiinței în virtutea unei "conceptualizări sprijinite pe <<viața însăși>>", pe istoricitatea trăirii (vezi II, 2Ba). În acest context semnalăm și o notă a autorului la Construcția lumii istorice...: "De aici se deschide o perspectivă asupra temei logice privitoare la reducerea formelor gândirii discursive la modurile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Drăghici nivelul <<senzorial>> (procesele senzației și percepției) este legat structural de nivelul <<conceptual>>. Iar acest lucru este exemplificat în <<aprehensiunea obiectuală>> prin faptul că operațiile elementare ale comparării, separării și reuniunii, ca operații premergătoare gândirii discursive, constituie suportul operațiilor logice: conceptualizarea, judecarea, abstractizarea etc." (Prefață la op. cit., p. 12). 59 Demonstrația nu ne convinge, fiindcă se bazează pe o descriere logică a celor trei principii, insistându-se asupra caracterului lor formal. Finalmente, aceasta dovedește într-un fel contrariul a ceea ce-
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a triadei intelect sentiment voință, prezente în integralitatea ei în științele spiritului. În viziunea celor doi filozofi, spiritul continuă să nu fie un Widersacher der Seele, așa cum se întâmplă la Klages, pentru care spiritul înseamnă doar "cuprindere (Erfassen), înțelegere prin conceptualizare (Begreifen) și judecare (Urteilen), în timp ce sufletului îi revine ca proprietate definitorie trăirea (Erleben) la nivel senzorial (Sinneseindruck) și afectiv (Gefühl)" cf. Vasile Dem. Zamfirescu, Între logica inimii și logica minții. Încercări hermeneutice, București, Editura Cartea Românească, 1985, p. 15. 160
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
generează cele mai dureroase întrebări" (Die Philosophie des Als Ob, Leipzig, Verlag von Felix Meiner, 1918, p. 160). Dar ne întrebăm, firește retoric, cum altfel putem proceda când reflectăm asupra realității? Poate fi imaginată o "raționalizare" a lumii în absența conceptualizărilor categoriale? 2 W. Dilthey, Einleitung..., p. 148. 3 Apud H. Schnädelbach, op. cit., p. 155. Vezi problema comprehensiunii și a corelațiilor în III, 5. 4 Apud ibid. 5 Apud ibid. 6 M. Riedel, op. cit., p. 52. 7 G. Simmel, Vom Wesen
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
țara mea", "Sensul teologic al frumosului"); se oferă argumente pentru orfismul poeziei blagiene sau al sinelui profund, poetic și cosmic, în defavoarea eului biografic. Acest tip de lirism obiectivat se verifică și la Adrian Maniu, la V. Voiculescu ce excelează în conceptualizarea emoțiilor, la Radu Gyr, la Aron Cotruș (cu lirismul său oracular). Nu este de neglijat nici faptul că "Gândirea" a stimulat poezia minoră, mimetică, ilustrativă, tip Sandu Tudor cu celebrul său "Acatist", Vasile Ciocâlteu, D. Ciurezu etc. Există și teme
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
plecând de la cunoștințele per sonale ale unui „judecător“, și nu de la o pregătire prealabilă a acestuia într-o școală de drept. De altminteri, asemenea școli nici nu există în țara Românească, iar dreptul nu constituie o disciplină aparte de teoretizare și conceptualizare așa cum s-a în tâmplat în Vest. Mitropolitul cunoaște atât Pra vila și scrierile Părinților Bisericii, cât și cutuma. Clericii soborului cunosc și ei Pravila, cel puțin datorită desei utili zări, dacă nu ca urmare a unei formări profesionale. Păstrați
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
concept desemnează tendința de a răspunde varietății sarcinilor și problemelor intelectuale într-un mod particular. Cercetările care vizează stilul cognitiv fac deosebirea între stilul impulsiv față de stilul reflexiv și stilul analitic față de cel tematic. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid, cu tendința de a ”ieși la rampă” cu primul răspuns care le vine în minte și sunt preocupați să găsească repede răspunsuri. Copiii reflexivi au nevoie de timp înainte de a răspunde; ei par a valoriza posibilitatea de analiză a
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de timp înainte de a răspunde; ei par a valoriza posibilitatea de analiză a variantelor de răspuns, fiind preocupați mai de calitatea răspunsului și nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. În ceea ce privește copiii cu stil cognitiv analitic, ei pleacă în conceptualizare de la detalii, față de cei cu stil tematic, care iau în considerare întregul. Din punctul de vedere al randamentului acestor stiluri cognitive, copiii impulsivi dau rezultate mai bune în sarcini care solicită interpretări globale. Cei reflexivi au performanțe mai mari în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ai unei educații secundare. Ulterior, accentul trebuie să cadă pe programele de pregătire continuă, dar și pe dobândirea de competențe în domeniul limbii engleze. • Dezvoltarea preferinței pentru atragerea de investiții străine directe în firme care au ca obiect activități de conceptualizare (cercetare- dezvoltare, design, proiectare, implementare), și de producție (în special în domenii high tech), în detrimentul celor de comercializare (distribuție, marketing). Prin această afirmație avem în vedere efectele benefice recunoscute ale investițiilor străine directe (transfer de cunoștințe și de tehnologie, de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Prin această afirmație avem în vedere efectele benefice recunoscute ale investițiilor străine directe (transfer de cunoștințe și de tehnologie, de forță de muncă, creșterea productivității, promovarea competiției, ameliorarea nivelului de exporturi 230). Explicația rezidă în faptul că, în timp ce activitățile de conceptualizare implică inovare, creativitate, salarii ridicate, externalități tehnologice pozitive, activitățile de comercializare presupun forță de muncă mai puțin calificată și salarii minore. Analiza investițiilor străine directe arată că, în România, acestea sunt orientate spre sectoarele tradiționale. O comparație a României cu
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
justei exprimări a judecăților în propoziții, știința justei deduceri și știința justei înaintări sau procedări în cunoaștere"13. În „Logica de la Port-Royal” din 1662, Antoine Arnould și Pierre Hicole consideră logica „arta de a gândi”ca arta a concepției și conceptualizării, ca artă a judecării, ca arta a raționării, respectiv ca artă a ordonării 14. Cea mai recenta și mai bine motivată diviziune a logicii pe firul operațiilor spiritului și al stilurilor culturii o realizează Constantin Noica în lucrarea "Scrisori despre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
justei exprimări a judecăților în propoziții, știința justei deduceri și știința justei înaintări sau procedări în cunoaștere"13. În „Logica de la Port-Royal” din 1662, Antoine Arnould și Pierre Hicole consideră logica „arta de a gândi”ca arta a concepției și conceptualizării, ca artă a judecării, ca arta a raționării, respectiv ca artă a ordonării 14. Cea mai recenta și mai bine motivată diviziune a logicii pe firul operațiilor spiritului și al stilurilor culturii o realizează Constantin Noica în lucrarea "Scrisori despre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
materiale, ci "obiecte sau servicii soci-ale". Prin urmare, "teoria științei economice trebuie să înglobeze toate elementele care condiționează acțiunea umană. (L. von Mises). 1.4.3.3. Economia ca știință a schimbului La clasici regăsim și un efort remarcabil de conceptualizare în privința noțiunilor de schimb, nevoi și utilitate, efort ce va fi reînnoit și aprofundat de școala neoclasică. Odată cu economiștii clasici (A. Smith, D. Ricardo, J.-B. Say, Th.R. Malthus, J.S. Mill ș.a.), economia devine o disciplină științifică recunoscută și dobîndește
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lui Rilke la Elegiile, Nodurile și semnele lui Nichita Stănescu. În special din imaginarul poetic al ultimului sunt preluate simboluri și atitudini antologice: sfera și piatra, litera și osul, îngerul și pasărea, teroarea și jubilația zborului, retragerea orgolioasă în sine, conceptualizarea excesivă etc. etc. Suita următoare de versuri, bunăoară, este mult prea apăsat stănesciană pentru a înșela vigilența unui potențial vânător de insule intertextuale: "Urc și cobor ritmic/ mai repede decât în afara/ mea/ mai încet decât înăuntrul meu/.../ Mă grăbesc către
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gnoze animiste și în special revenirea obsesivă a unei scenografii epifanice sau hagiografice: poeme precum Oul, Copilul Soarelui, Mama Copilului, Ochiul conțin litanii întunecate, dar sfâșietoare, în care decorul, recuzita și scenariul rugăciunii configurează un spațiu textual menit parcă exclusiv conceptualizării sacrului. Dumnezeu cel viu este, practic, personajul-cheie al discursului: aproximat ori invocat direct drept Fiul Sunetului Aur, "Împărat al Privirii" (Purtători de lumină I), vizualizat altădată ca partener de joc (Vorbește copilul, Transparență), Dumnezeu rămâne marea Prezență a lumii circumscrise
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
veroși, cei ce au vocație politică și verticalitate morală sau oportuniști, impostori, aventurieri politici, „nu de puține ori, chiar criminali politici și oameni fără conștiință”. Variabila a doua („C”Ă este reprezentată de conținutul acțiunii politice, adică de nivelul de conceptualizare politică, de fundamentarea teoretică de deschiderea constructivă și prospectivă care stă la baza discursului politic. A treia variabilă („O”Ă descrie finalitățile acțiunii politice, dar Și datele realității politice, alcătuind referențialul acțiunii politice, cu obiective, scopuri, configurații ale raporturilor de
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
urmare, conform lui Ludwig von Mises, teoria științei economice trebuie să conțină toate ingredientele și variabilele care stabilesc un raport de dependență cu acțiunea umană. 2.3. ECONOMIA CA ȘTIINȚĂ A SCHIMBULUI La clasici regăsim și un efort remarcabil de conceptualizare în privința noțiunilor de schimb, nevoi și utilitate, efort ce va fi reînnoit și aprofundat de către școala neoclasică. O dată cu economiștii clasici (A. Smith, D. Ricardo, J.-B. Say, Th.R. Malthus, J.S. Mill ș.a.), economia devine o disciplină științifică recunoscută și dobîndește
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ideatic manifest. Mai mult decât atât, indistincția filosofie literatură s-ar baza și pe imposibilitatea de a delimita între o utilizare "normală" a limbii și una "neobișnuită", "deviantă". Scrierile lui Roman Jakobson sau ale lui Mary L. Pratt atestă dificultățile conceptualizării funcției poetice a limbajului și ale delimitării prezenței sale atât în discursul literar, cât și în cel științific sau cotidian. Derrida susține indiferențierea de gen dintre filosofie și literatură și pe baza elementelor metaforice (general retorice) care sunt cuprinse în interiorul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]