2,296 matches
-
ales prin instituțiile școlare fondate într-un fel sau altul de catolicism (nici filiera reformată nu poate fi ignorată), au pătruns în spațiul românesc (și în Răsăritul ortodox slav) după ce într-o primă etapă unele suferiseră „purificări” solicitate de deciziile Conciliului de la Trento (1545-1563). Dar „curățirile”, operate printr-o sită ale cărei spații libere se extindeau pe măsura trecerii vremii, priveau mai cu seamă aspectele morale proprii scrierilor celor vechi. Dincolo de aceste precizări, valabile în genere pentru raporturile dintre u. și
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Platon mai ales în marele dialog Republica (Politeiva). 32. Am în vedere mai ales inițierea creștină a păgânilor. În acest sens, un rol fundamental au avut Simbolul creștin și Pater. Copiii trebuiau să le învețe pe dinafară. Se menționa hotărârea Conciliului de la Cloveshoe. Iată prescripțiile „curriculare” referitoare la Simbol și inițiere: Symbolum quoque eis diligenter insinuantem intelligant quid credere, quid sperare debeant, infantibusque illud vel eis qui eos in baptismate suspicere veluerint, tradant, post haec legitimas professiones profiteri solerter instruant („Le
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că omul poate atinge perfecțiunea morală și spirituală fără harul lui Dumnezeu, folosind libertatea voinței și liberul-arbitru, cu care Dumnezeu însuși l-a înzestrat. Doctrina era mult prea „umanistă” pentru a nu contraria pietismul creștin al vremii. Astfel încât, în 431, Conciliul al III-lea ecumenic de la Efes a condamnat-o, declarând-o eretică 15. Dar erau lérinienii eretici? Lérins a fost, înainte de toate, un spatium de asceză. Clericii și laicii care poposeau o vreme la mănăstire se îndeletniceau cu acest lucru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
V-lea proveneau din bogate familii aristocratice 26. În secolul al VI-lea deja ei nu puteau să acceadă ierarhic decât dovedind o viață ascetică obținută prin imitatio Christi. Ruperea clerului de cultura profană nu a fost lipsită de primejdii. Conciliul de la Arles din 525, constatând că s-au înmulțit enorm credincioșii și bisericile, și-a pus problema recrutării a cât mai multor preoți 27. Au fost hirotonisiți, de-a valma, cetățeni după numai un an de probatio 28. Inițial, situația
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
erau total incompetenți: nu știau să îndeplinească ritualurile, erau incapabili să convertească păgânii la creștinism, iar unii nici măcar nu puteau orationem dominicam („să rostească rugăciunea de duminică”). Autoritățile ecleziastice s-au speriat: Biserica risca să cadă în păgânism. În 465, Conciliul de la Roma a reacționat violent și a luat măsuri viguroase 29. 7.5. Insuficiența curriculumului cenobitictc "7.5. Insuficiența curriculumului cenobitic" Pentru istoria învățământului creștin, această nenorocire s-a dovedit, în mod paradoxal, benignă. Secolul al V-lea a fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
431. Pelagiștii par renascentiști avant la lettre. Susțineau că omul poate atinge perfecțiunea morală și spirituală - și, implicit, poate câștiga mântuirea - prin forțe proprii, prin liber-arbitru, fără ajutorul harului divin, exclusiv prin libertatea voinței dată omului de Dumnezeu. Despre lucrările Conciliului de la Efes, vezi G.D. Mansi, Sacrorum Conciliorum nova et amplissima collectio, Florentiae et Venetiis (1759-1798), continuată de J.B. Martin și L. Petit până la Conciliul de la Vatican (1870) (Paris, Arnhem, Leipzig, 1901-1927). Părinții sinodali au condamnat pelagianismul în ședința a IV
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin liber-arbitru, fără ajutorul harului divin, exclusiv prin libertatea voinței dată omului de Dumnezeu. Despre lucrările Conciliului de la Efes, vezi G.D. Mansi, Sacrorum Conciliorum nova et amplissima collectio, Florentiae et Venetiis (1759-1798), continuată de J.B. Martin și L. Petit până la Conciliul de la Vatican (1870) (Paris, Arnhem, Leipzig, 1901-1927). Părinții sinodali au condamnat pelagianismul în ședința a IV-a din 16 iulie 431, cu câteva zile înainte de a fi aruncat anatema și asupra doctrinei orientale similare a nestorianismului. Atât Pelagius, cât și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Souls in South-East France During the Sixth Century, Gregorian University, Roma, 1950. Despre episcopii din Italia există doar date incerte cu privire la originea aristocratică. Unii proveneau din rândul militarilor, precum Agnellus din Ravenna, conform relatărilor lui Grigore cel Mare (Dialoguri). 27. Conciliul din Sardica a impus o probatio pentru recrutarea episcopilor: De laicis non faciendis episcopis („Despre episcopii care nu trebuie să fie făcuți din laici”) (vezi Patrologia Latina, ed. Migne, Paris, 1844-1855, LVI, 407). Conciliul din Agde a întărit interdicția: Ut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Grigore cel Mare (Dialoguri). 27. Conciliul din Sardica a impus o probatio pentru recrutarea episcopilor: De laicis non faciendis episcopis („Despre episcopii care nu trebuie să fie făcuți din laici”) (vezi Patrologia Latina, ed. Migne, Paris, 1844-1855, LVI, 407). Conciliul din Agde a întărit interdicția: Ut nullus ex laicis clericus ordinetur nisi ante aliquos annos vel unius spatio fuerit praemissa conversio („Nici un cleric să nu fie hirotonisit dintre laici decât dacă se va fi făcut convertirea lui câțiva ani mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cleric să nu fie hirotonisit dintre laici decât dacă se va fi făcut convertirea lui câțiva ani mai înainte sau timp de un singur an”) (Caesarii opera, în U. Moricca, Storia della letteratura latina cristiana, vol. II, Torino, 1928). 28. Conciliul din Arles (524) a nuanțat interdicția: Tamen quia crescente ecclesiarum numero necesse et nobis plures clericos ordinare („Totuși, pentru că sporește numărul bisericilor, este nevoie să hirotonisim mai mulți clerici”) (Caesarii opera, ed. cit.). 29. Într-o scrisoare către Genesius, la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
29. Într-o scrisoare către Genesius, la sfârșitul secolului al IV-lea, Siricius se lamenta în legătură cu prostia cutremurătoare a preoților: De presbytero qui ignorat orationem dominicam („Despre preotul care nu cunoaște rugăciunea de duminică”) (Patrologia Latina, ed. cit., XIII, 1130). Conciliul de la Roma din 465 consemna: Inscii litterarum ad sacros ordines aspirans non audeat („Analfabeții să nu îndrăznească să aspire la ordinele sfinte”). Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Schola palatina și cele septem artes liberalestc "Schola palatina și cele septem artes liberales
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Devine episcop vicar la Patriarhie (1970-1980), răstimp în care funcționează și ca rector al Institutului Teologic (1971-1973). Urcă în ierarhia bisericească, ajunge în 1980 episcop de Buzău, iar în 1982 mitropolit al Ardealului, Crișanei și Maramureșului. Este membru în mari concilii bisericești europene și mondiale, din 1992 fiind ales membru de onoare al Academiei Române. Debutează editorial cu romanul Trei ceasuri în iad, apărut în 1970. Colaborează, în afară de revistele de teologie, la „Tribuna”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. Pe lângă studiile de teologie, P.
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
autoritate infailibil, afirmă dialogul ca metodă de a surprinde esența participativă a cunoașterii. Sinoadele ecumenice exprimă adevărul dogmei, nu se angajează dialectic în descoperirea lui. În creștinism, legea formulării adevărului nu diferă de principiul revelației sale. Pe scurt, între un conciliu și o șezătoare, vlădica și opinca se întâlnesc cu aceeași nevoie de celălalt. Biserica nu aderă la o concepție esoterică despre adevăr și nici nu privilegiază disprețul elitist pentru vulg. Adevărul nu reprezintă un reper absolut incomunicabil, fără să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de seamă contacte între Orient și Occident, între lumea bizantino-ortodoxă și aceea romano-catolică, contacte de amploare care vor aduce mult așteptata apropiere între cultura veche a grecilor și aceea italiană modernă. În acest sens, un rol însemnat l-a jucat Conciliul de la Ferrara, respectiv, cel de la Florența (Conciliul pentru unirea bisericilor - 1437-1442), reprezentând cadrul istoric al mișcării de idei. Nicolaus Cusanus a fost considerat o lumină a Bisericii, cărturarul care a avut menirea extraordinară de a săvârși una dintre cele mai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
între lumea bizantino-ortodoxă și aceea romano-catolică, contacte de amploare care vor aduce mult așteptata apropiere între cultura veche a grecilor și aceea italiană modernă. În acest sens, un rol însemnat l-a jucat Conciliul de la Ferrara, respectiv, cel de la Florența (Conciliul pentru unirea bisericilor - 1437-1442), reprezentând cadrul istoric al mișcării de idei. Nicolaus Cusanus a fost considerat o lumină a Bisericii, cărturarul care a avut menirea extraordinară de a săvârși una dintre cele mai mari comuniuni spirituale cu Bizanțul și cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
De concordantia catholica susține constituționalismul în viața ecleziastică, fiind influențat de mediul în care s-a format. Să amintim că William Occam, Marsilio din Padora și Dietriech von Nieheim i-au precedat intențiile, afirmând posibilitatea unei reforme bisericești printr-un conciliu ecumenic. Cusanus vedea superioritatea conciliului față de Sfântul Scaun. Biserica - scria el - este comunitatea credincioșilor ce o alcătuiesc. Ea nu constă în juxtapunerea fizică a oamenilor, ci în legătura sufletească ce îi împreunează într-o grupare unică, în comunitatea de idei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în viața ecleziastică, fiind influențat de mediul în care s-a format. Să amintim că William Occam, Marsilio din Padora și Dietriech von Nieheim i-au precedat intențiile, afirmând posibilitatea unei reforme bisericești printr-un conciliu ecumenic. Cusanus vedea superioritatea conciliului față de Sfântul Scaun. Biserica - scria el - este comunitatea credincioșilor ce o alcătuiesc. Ea nu constă în juxtapunerea fizică a oamenilor, ci în legătura sufletească ce îi împreunează într-o grupare unică, în comunitatea de idei și de sentimente ce îi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Gemistos Plethon. Numit cel dintâi inspirator al Academiei Platonice din Florența, el a fost învățatul care a sprijinit ca nimeni altul drumul europenilor spre vechea cultură greacă, în genere spre marea filosofie antică. Propaganda sa printre umaniștii florentini (cu ocazia Conciliului, Georgios Gemistos fusese unul dintre reprezentanții de frunte ai intelectualității bizantine) l-a determinat pe Cosimo de Medici să întemeieze amintita Academie. Deținând un loc însemnat în viața intelectuală a Renașterii, acesta a propovăduit mai ales ideile reprezentanților neoplatonicismului. Cartea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mai fericită”. Important este că învățatul din Bizanț a incitat la reflecții asupra filosofiei lui Platon. Să urmărim însă care este motivația interioară a îmbrățișării „convorbirilor platonice” de către umanismul Renașterii. Discuțiile dintre cardinalul Giuliano Cesarini și Georgios Gemistos cu ocazia Conciliului de la Florența au depășit cadrul strict religios, deplasându-se spre tărâmul filosofic, unde aveau să dea naștere platonicismului renascentist al cărui prim reprezentant va deveni Marsilio Ficino. Ideile preluate astfel din filosofia lui Platon se regăsesc în discursurile lui Marsilio
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Plethon de acelea ale lui Georgios Skolarios (cunoscut și sub numele de Gennadios, patriarh al Constantinopolului), Theodoros Gaza (din Salonic, învățatul care a tradus în latină scrierile de filosofie naturală ale lui Aristotel), Bessarion (arhiepiscop de Niceea, devenit cardinal după Conciliul de la Florența), Georgios Trapezuntios (profesor de limbă și literatură greacă la Veneția, mai apoi profesor de retorică și filosofie la Universitatea din Roma) și de al multor altora. Activitatea lui Marsilio Ficino a fost însoțită de aceea a occidentalilor Pico
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sumedenie de opinii care au generat adevărate curente culturale și ideologice, astfel încât în cursul veacurilor XVI - XVIII vom mai descoperi: handicapul creat de reforma religioasă, anume luteranismul și calvinismul aflate într-o dispută continuă cu catolicismul; ofensiva Contrareformei declanșată de Conciliul de la Trento (1545-1563), precum și de o încercare de purificare a Bisericii prin iezuiți, însoțită de o a doua cascadă de nedreptăți; tribunalul Inchiziției și persecutarea evreilor, în primul rând a sefardiților iberici; războaiele regilor dornici să-și împartă sferele de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
atrage după sine o altă mentalitate. Afirmarea unei ideologii diferite în comparație cu aceea mozaică nu trebuia neapărat să conducă la restricții. Din păcate, așa s-a întâmplat atunci, ca de altfel de-a lungul întregii istorii medievale și moderne a umanității. Conciliile și sinodurile bisericești i-au privat pe evrei de libera exersare a cultului. Uneori, de la asemenea considerente s-a trecut la suprimarea surselor de existență. Sancțiunile au atras după sine condiții de viață mult mai dificile decât în perioada anterioară
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ca atare, necuprinse Într-o carte canonică (recunoscută așadar de autoritățile religioase) nu au decît o valoare intrinsec-științifică. Canonul integral al scripturii iudaice se formează abia prin secolul I d.Hr., prima tentativă serioasă de sistematizare fiind Întreprinsă la așa-numitul „conciliu de la Iamnia”, anul 90 d.Hr. Evident, constituirea unui „canon” parțial s-a realizat cu mult Înainte. 2Regi 22-23 pomenește despre existența unui asemenea canon În timpul domniei lui Iosias (evenimentul a avut loc În anul 622 Î.Hr.). Regele Iosias
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
din jurnalul intim al Bisericii, când nu mai avea șaptesprezece ani În acest studiu, prezentat sub formă de „jurnal de epocă”, Îmi propun să scot În evidență rolul jucat de tradiția patristică, prin intermediul câtorva personaje-cheie, În conturarea viziunii teologice a Conciliului Vatican II. Teza nu este Întru totul nouă, dar până acum ea n-a fost demonstrată decât parțial și fără a i se da, În sine, importanța cuvenită. Vatican II, În adevărata sa dimensiune, a fost un Conciliu eminamente patristic
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
teologice a Conciliului Vatican II. Teza nu este Întru totul nouă, dar până acum ea n-a fost demonstrată decât parțial și fără a i se da, În sine, importanța cuvenită. Vatican II, În adevărata sa dimensiune, a fost un Conciliu eminamente patristic, documentele adoptate la capătul celor trei ani de Întruniri și dezbateri (1962-1965) constituindu-se Într-o pledoarie pentru reîntoarcerea Bisericii la rădăcinile ei dogmatice, spirituale și liturgice. Neafișând nici o intenție polemică și cu atât mai puțin „novatoare” (În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]