1,646 matches
-
Dan Grigorescu, 1969 Neastâmpărul său interior s-a concretizat, în primul rând, prin tentația spre sculptură, unde a încercat și mai încearcă portrete în maniera prerodiană, fară a se fixa la exprimarea unui sentiment durabil, predominant, fără a ajunge la concretizarea unei viziuni proprii, rămânând aici labil, într-un gest poetic nehotărât și insesibil ca personalitate. Definitorie ne pare aptitudinea sa spre sculptural numai din momentul în care se îndreaptă spre un gen nou de expresivitate plastică, pe care nu s-
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
și a făcut să crească presiunile asupra guvernelor naționale europene pentru a realiza o schimbare de paradigmă și a crea o comunitate politică, economică și socială, la nivelul întregii Europe. Crearea Consiliului Europei, în 1949, de către zece state fondatoare, reprezintă concretizarea acestei aspirații. Instituția creată este rezultatul unei manifestări spontane a numeroaselor mișcări europene apărute în perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial, reunite în cadrul unui congres ținut la Haga în mai 1948. Evoluția ulterioară a Consiliului Europei 221
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
103-104): orice înțeles onomastic (apelativ) are un înțeles evocativ persistent (denominația unei persoane). Astfel, dincolo de orice individ unic se va afla întotdeauna un nivel al metasimbolului (Danesi 2002), pe care îl vom identifica în reprezentarea enunțului cu semnificațiile ascunse. Singură concretizare literară a numelui aparține personajului principal, Ileana, al cărei triunghi identitar are următoarea structura: În opinia lui Lakoff (1987: 451), etimologiile folclorice nu implică o simplă plasare istorică în timp și spațiu, ci o anumita schemă psihologică a unei comunități
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
acelea ale cuce riri i Independenței de stat a României la 9 mai 1877, mișcările locale de la 1906 1907, cu rolul important al Flămânzilor, camp ania militară de la 1916-1918, a celei din 1940-1945, cu eroii neamului, sunt momente importante de concretizare a așezării care se che amă Dorohoiul și al anilor de după 1989. 100 Deosebit de interesantă devine tratarea Istoriei Dorohoiului prin toponimie, folosind documentația de specialitate din operele lui Iorgu Iordan, Em il Petrovici, Ilie Dan - și nu numai - dar și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ajungi să te identifici rapid cu ele. Ciudat, parcă te concediază pe tine. E trist, nu-i așa, începutul acestei scrieri de azi, dar observ eu că totuși te frământă, nu un gând, ci o întrebare, din nevoia firească de concretizare. Despre care ministru este vorba? Totuși scuzați-mă, aici voi păstra secretul, fiindcă numai așa totul devine mai interesant. Unii presupun că ministrul cu pricina ar fi ministrul de Interne Traian Igaș. El a fost cel care, de la 1 aprilie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
naștere de un plan individual care să ia În considerare concomitent atât deficiența cât și pregătirea familiei pentru stimularea și educarea timpurie a elevului, pentru găsirea și practicarea continuă a mijloacelor recuperatorii adecvate. Greu realizabil, un asemenea demers Își găsește concretizarea odată cu Începerea activității scolare. Competențele profesionale ale oricărei persoane care lucrează cu copilul se extind și În domeniul afectiv. Nimeni nu poate lucra cu un copil dacă nu are capacitatea de a Întreține cu acesta o relație bazată pe afecțiune
MODALITĂȚI, METODE ŞI PROCEDEE DE INTEGRARE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA PUBLICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
împotriva determinismului tehnologic care atribuie formelor tehnologice de mediere a comunicării un rol esențial în transformarea interacțiunilor umane. Și aceasta pentru că "o comunitate nu e o formă sau o funcție fixă, ci un amalgam de opțiuni ale căror înțelesuri și concretizări sunt întotdeauna negociate de către indivizi în contextul schimbării constrângerilor externe. Acest fapt este adevărat indiferent dacă membrii grupului interacționează prin comunicare electronică, față în față sau ambele" (Komito 1998, p. 105, apud Kozinets, 2010). Considerând toate argumentele analizate, se poate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de Nicola, I., 2000, p. 349): - prin trecerea de la concret la abstract (elaborarea generalizărilor): PREDARE intuiția este bază pentru elaborarea conceptelor, teoriilor prin procesul de abstractizare, fiind necesare multiple percepții pentru elaborarea unei generalizări; - prin trecerea de la abstract la concret (concretizarea intuiției): se pune accent pe capacitatea de a opera cu noțiunile, astfel încât același concept poate fi aplicat la o mulțime de cazuri particulare 2.5. Principiul participării active și conștiente a elevului în activitatea de predare, învățare, evaluare - definiție: exprimă
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor tipuri de raționamente (deductiv, inductiv, analogic sau prin inferență); - argumentele psihologice: vizează mentalități, concepții, prejudecăți, stereotipii de gândire (argumentul autorității, cel al informației creditabile, al modelului funcțional etc.); - argumentele etice: fac apel la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca punct de ruptură față de romantici, care își construiesc lumea interioară ca univers compensatoriu, în antiteză cu realul. - Focalizarea imaginarului poetic pe un simbol multisemnificativ (exploatând resursele polisemice ale limbajului). Neavând un conținut semantic explicit, simbolul își pierde funcția de concretizare pe care o îndeplinea în poezia clasică, romantică sau parnasiană. El devine un semn prin care se sugerează existentul, un análogon esențializat al realității sensibile și suprasensibile și un element de coeziune/de „corespundere“ între planul exterior și cel interior
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
demers indispensabil în tentativa de ai înțelege opera, mesajul acesteia. ARGUMENT 1: Mai întâi, informația biografică, detaliile activității literare ale unui scriitor și, mai ales, opțiunile sale estetice se reflectă în operă la toate nivelurile, de la ale gerea temelor la concretizarea unei viziuni modelate de propria experiență de viață, de la evenimentele și personajele ce dau substanță prozei sau operei dramatice la sentimentele și stările de spirit care se reflectă în poezie. (Dezvoltarea argumentului poate fi urmată de referiri la romanele experienței
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
drept anomalii, devieri de la cursul normal, sau cel puțin majoritar, al literaturii. Totuși, așa cum vom demonstra, aceste manifestări clasice nu pot fi minimalizate, deoarece nu sunt expresii provinciale sau a căror frecvență să tindă spre zero, ci, dimpotrivă, au presupus concretizări multiple și viabile. Reperul principal avut în vedere în analiza acestora va fi clasicismul francez, după cum sugerează și titlul lucrării. Motivația acestei opțiuni este dată mai ales de importanța pe care o reprezintă curentul coagulat sub regimul Regelui Soare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
aproape exclusivă a dimensiunii teoretice a acestor reveniri clasice se datorează, în altă ordine de idei, și dificultății mari pe care ar fi creat-o o cercetare mai dezvoltată a raporturilor între aceste crezuri literare și creațiile propriu-zise, aceasta deoarece concretizarea literară a angajamentelor teoretice nu le păstrează întotdeauna puritatea estetică. Astfel, deși majoritatea scriitorilor selectați în lucrarea de față își manifestă în mod explicit afilierea la clasicism, operele lor nu poartă exclusiv această amprentă, după cum este și firesc, în măsura în care nici unul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
artistice existente vreodată nu a reușit o coagulare perfect omogenă în substanța literară propriu-zisă. Aceasta deoarece tărâmul creațiilor este unul al interferențelor, al combinărilor și al modificării principiilor, un spațiu al jocurilor de lumini și umbre, care se sustrage unei concretizări solide și pure a unei ideologii. Prin urmare, pasul dinspre teorie înspre creație nu se realizează întotdeauna într-o proporție echilibrată de unu la unu, intervenind în cele mai multe cazuri capriciile imaginației și ale talentului care particularizează, după cum sugera Paul Valéry
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
vizând în subsidiar acest lucru, dar nici una poate nu a conturat-o într-o manieră atât de cerebrală, atât de minuțios planificată, precum curentul ce a marcat sfârșitul secolului al XVII-lea în Franța. Acesta a urmărit în mod programatic concretizarea unei "rețete" a nemuririi, rețetă care însă a alunecat în anumite rânduri, tocmai prin caracterul ei programatic, înspre o rigidizare, o dogmatizare a perspectivei. Scriitorii epocii au știut însă, întotdeauna să particularizeze dogma prin prisma talentului și a invidualității artistice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dintre operă și spectatorul care trăiește la maximă intensitate reprezentația. Astfel, construcția pieselor trebuia atent ordonată către un final care să sancționeze puternic și evident faptele personajelor, răsplătind binele și pedepsind răul. Prin aceste elemente, clasicismul nu ducea doar la concretizarea unor paradigme morale, ci implicit ajuta la crearea unei utopii ficționale care, ca orice utopie, nu reprezintă realitatea, ci o idealizare a acesteia întrucât viața în complexitatea ei nu favorizează, din nefericire, doar pe cei buni, după cum, de altfel, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în registrul comic și tragic. În general, aceste reguli estetice pe care le-am cercetat pe scurt aici, alături de altele, privind de exemplu claritatea și sobrietatea stilului, precizia și selecția prin înlăturarea ornamentelor inutile care îngreunează expresia etc., reprezintă o concretizare a unei aspirații raționale către ordine. În acest sens, clasicismul secolului al XVII-lea privește creația drept rodul aplicării unui cod estetic general. Desigur, acesta este aspectul care a generat revolta romanticilor, ducând la o subsumare parțial justificată a ideologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
al altor texte din aceeași sferă, aparținând unor momente istorice și spații diferite. Se va observa, astfel, că perpetuarea modelului clasic se va realiza în veacurile următoare mai mult într-o formă abstractă prin exprimarea teoretică a afilierii la clasicism, concretizările propriu-zise fiind mult mai puțin numeroase și mai impure. Însă dincolo de orice, curentul francez din secolul al XVII-lea și-a dovedit pe deplin forța și măreția atât în planul desfășurării interne, dar mai ales prin fascinația pe care a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
valoroase texte ale timpului său, nu doar în spațiul cultural britanic, ci și în restul Europei, unde a fost propagat prin intermediul traducerii în franceză, care, după cum știm, era limba schimburilor intelectuale ale acelui secol. Succesul înregistrat nu se datorează doar concretizării unor principii în spiritul clasicismului, care domina încă începutul secolului al XVIII-lea, cât și manierei de a le transmite, manieră apreciată, desigur, mai mult de către publicul britanic, deoarece orice traducere deformează, până la un punct, construcția exterioară inițială. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și în interiorul sistemului de convingeri particularizate ale fiecăruia dintre scriitorii și teoreticienii epocii. În acest sens, nu se poate vorbi de nici un autor pe deplin clasic sau pe deplin romantic, nici la nivelul operei, nici la nivelul crezului artistic. Desigur, concretizarea unilaterală a unei doctrine literare este imposibilă în orice timp sau spațiu; cu toate acestea, interferențele complicate din operele pașoptiștilor rămân o manifestare aparte. Ilustrativ este, în această ordine de idei, cazul lui I. H. Rădulescu figură dominantă a perioadei
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mai mult cu cât opera sa, în ansamblu, dă totuși dovadă de coerență și unitate. Astfel, poetul reușește să creeze deopotrivă fabule, satire sau epistole de origine clasică și meditații sau elegii de factură romantică. Însă, dacă despărțirea apelor în ceea ce privește concretizarea este-tică a unei tendințe sau a alteia la nivelul operei poetului muntean s-a făcut deja în studii importante cum ar fi cel al lui Eugen Simion Dimineața poeților -, Dim. Păcurariu Clasicism și tendințe clasice în literatura română etc., principiile
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Antichității, după cum o atestă, încă de la început, cele două motouri din Aristotel și Horațiu date în limbile originale. În ansamblul său, tratatul este destul de complet, structurat pe capitole și subcapitole care tratează speciile și subspeciile literare, vizând definițiile, istoricul și concretizări ale acestora prin exemple, precum și cum altfel? numeroase sfaturi adresate tinerilor poeți. Orientarea clasică este evidentă încă din primele pagini prin definiția dată poeziei care "semnează una lucrare și facere a mentei omenești ideale și cuventatoria, armonica și de bun
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
urmă dând titlul unui volum de eseuri critice publicat de Jean Cocteau în 1926, capătă o largă circulație în cercurile artistice de la începutul secolului.245 La fel ca și celelalte neoclasicisme, nici cel mai recent dintre ele nu presupune o concretizare clară la nivel european cu un program estetic bine definit, ci se naște, mai mult, din numeroasele mărturii și angajamente individuale, care particularizează idealurile generale, fără însă a părăsi sfera clasică. De asemenea, ca și în celelalte epoci, această adeziune
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mai fertilă minte a generației"262 sale, poetul, filosoful și eseistul T. E. Hulme și-a câștigat respectul în epocă prin teoriile lui care au vizat mai ales impunerea unei perspective neoclasice, precum și inițierea unui nou tip de poezie prin concretizarea unor imagini care să devină expresia trăirilor (ideile vor fi prelucrate și dezvoltate ulterior de către imagiști). Conștientizarea deschiderii unei noi epoci artistice, încrederea în nevoia unei schimbări fundamentale în ceea ce privește coordonatele procesului creativ, dar și a celui receptiv, a făcut din
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
două sintagme vizează, de fapt, cele două puncte de reper pentru viziunea clasică, respectiv cea romantică. Importanța acordată acestora de Eliot se justifică prin clarificarea disocierii făcute între cele două tipuri posibile de critică: cea care se constituie ca o concretizare a "vocii interioare", abandonând rigurozitatea unui sistem coerent de principii și cea care, dimpotrivă, presupune subsumarea la o "autoritate exterioară" percepută drept o structură cu rol legiuitor. Adepții impresionismului romantic, ironizați aici de Eliot, nu văd în raportarea la această
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]