5,667 matches
-
ambulanțe, indicatoare „Sens interzis” etc., iar subiectul trebuia să apese cât mai rapid posibil imediat ce apărea semnul „Pericol” (ambulanță sau lumină roșie la semafor, după caz). Totuși, acest timp de reacție pentru sarcina considerată principală era măsurat în funcție de diferite sarcini concurente. Întrucât era vorba despre simularea efectelor ascultării radioului în timpul șofatului, o bandă sonoră difuza, în funcție de condiții, mesaje cu patru niveluri de dificultate lingvistică diferite; de la nivelul 1, cel mai simplu, până la nivelul 4, cel mai complex (cu fraze lungi și
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
atunci când vehiculele merg cu viteză mare și se află la doar câțiva metri unele de altele, așa cum se întâmplă la întoarcerea din fiecare weekend, ciocnirile par inevitabile. În plus, utilizarea telefonului mobil adaugă la ascultarea și înțelegerea mesajului alte sarcini concurente: formarea numărului (care implică sistemul vizual), eventual, emoții create de anumite conversații etc. Un experiment realizat de Institutul de Cercetări referitor la circulația rutieră din Michigan a fost programat pentru a studia efectele utilizării telefonului în timpul conducerii mașinii, comparând o
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Într-un caz, elevii ascultă muzică clasică în timpul lecturii, în altul, ascultă muzica unui videoclip (fără să se uite la el), iar în a treia situație, ei văd și ascultă videoclipul la televizor. Grafic Vert: Declinul rezultatelor lecturii (%) Oriz: Sarcină concurentă Liniște Muzică clasică Clip Videoclip Procentajul declinului rezultatelor lecturii în situații de atenție distributivă în raport cu situația de atenție nedivizată (lectură în liniște) (după Boujon, Gillard, Mareau și Pichon, apud Boujon și Quaireau, 1997) Dacă analizăm procentajul declinului rezultatelor lecturii în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
la nivelul câmpurilor. Mai departe, aceste oportunități se ipostaziază sub forma unor patternuri stabile, repetitive, de interacțiune bazată pe Înțelegerea comună a situațiilor În care se află actorii (existența unor așteptări subiective Împărtășite În privința acțiunii celuilalt). Chiar În cazul firmelor concurente, stabilitatea la nivelul câmpului presupune acceptarea mutuală a raporturilor de putere Între acestea și reproducerea statu-quoului. Procesul de creare a capacității instituționale constă Într-un proces istoric prin care diverse grupuri Încearcă să delimiteze domenii organizate de către stat În care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
privind contribuția fiecăruia la menținerea și bunăstarea (adaptarea) sistemului organizațional ca Întreg. Bourdieu afirmă (2000:269) că În interiorul organizației există o luptă pentru definirea acesteia, a scopurilor și proiectelor sale de dezvoltare, iar câștigarea luptei presupune legitimizarea uneia dintre concepțiile concurente. Logica poate fi extinsă la nivelul oricărei forme de stabilizare a proceselor cooperatoare. În câmpul organizațional, scopul fundamental urmărit de actori este supraviețuirea „construcției” și menținerea statu-quoului. Nu În ultimul rând, rutinele și practicile instituite sunt rezultante ale felului În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la nesfârșit reclame cu femei care cresc copii, spală și gătesc (ca să mențină bărbații pe lângă casă) sau se înfrumusețează ca să cucerească bărbații pentru care vor spăla, curăța și găti ca să îi mențină pe lângă casă. Ești învățată că celelalte femei sunt concurentele tale și că solidaritatea este mult mai strategic să o manifești față de bărbați, căci culturile vorbesc despre fraternitate, nu despre suroritatexe "„suroritate"25. Pe acest fond cultural, găsești destule motive să fii uneori inumană față de alte femei, poate chiar față de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
care includ legi, teorii, aplicații și instrumente. Acestea furnizează modele din care apar tradiții coerente de cercetare științifică. Paradigmele au două caracteristici fundamentale. În primul rând, realizările fondatoare sunt destul de revoluționare pentru a atrage un grup de aderenți dinspre moduri concurente de activitate științifică. În al doilea rând, ele lasă suficient de multe probleme nerezolvate pentru a da ocazia grupului de practicieni să le rezolve. Cele două caracteristici anterior enunțate surprind alte două concepte introduse de Kuhn, cele de știință normală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt cele despre care vom vorbi în secțiunile destinate validității instrumentelor și dezirabilității sociale). Asemenea consultări se practică în mod obișnuit, în special între colegi; este adevărat însă că, în condițiile economiei de piață, apelul la specialiști din alte institute (concurente) nu este întotdeauna posibil și dezirabil. Așadar construcția chestionarului are la bază, întâi de toate, o cunoaștere prealabilă a problematicii vizate de anchetă, eficiența instrumentului depinzând, evident, de soliditatea acestor cunoștințe. Faptul nu exclude, desigur, posibilitatea ca orice persoană să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este mâna invizibilă. Acesta a fost termenul folosit pentru fiecare individ care-și urmează propriul interes și, în același timp, fără să o știe, ajută la realizarea intereselor altora. Sistemul de piață descris de Smith este unul, în care forțele concurente ale intereselor individuale dau posibilitatea tuturor claselor interesate să-și mărească bunăstarea, fără să cunoască sau să vadă acțiunile celorlalți. Luarea unei decizii nu poate fi întotdeauna transparență. Dar, în procesul politic al societăților democratice , unde trebuie reprezentate interesele tuturor
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
întrebări legate de simptomele fizice de anxietate (nervozitate, neliniște, distres stomacal, bătăi rapide ale inimii) și nici un simptom cognitiv de anxietate (cogniții negative față de viitor, anticiparea unor evenimente negative), am putea să punem la îndoială evaluarea optimă a anxietății. Validitatea concurentă reprezintă modul în care un test oferă aceleași rezultate ca și un alt instrument de măsurare al acelorași comportamente, trăiri sau gânduri. Rezultatele obținute la chestionarele pe anxietate ar trebui să aibă legătură cu informațiile obținute de la membrii familiei sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
consens cu privire la implicațiile teoretice sau la cele practice ale sfârșitului Războiului Rece. Și probabil că nici nu îl va atinge în viitorul apropiat pentru că în interiorul disciplinei există adânci falii teoretice, normative și politice. Realiștii și instituționaliștii au dezvoltat două poziții concurente, în linii mari. Din perspectiva teoretică a instituționaliștilor, după sfârșitul Războiului Rece și dispariția Uniunii Sovietice structura și caracterul sistemului internațional au rămas, practic, neschimbate pentru că în timpul secolului al XX-lea a apărut o diversitate de instituții multilaterale, care au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este mai recentă, Unipolar Politics: Realism and State Strategies After the Cold War (Kapstein și Mastanduno, 1999). Această lucrare se deosebește de volumul coordonat de Keohane sub două aspecte. Mai întâi, sunt examinate teorii realiste, și nu dezbateri dintre școlile concurente. Ca urmare, lucrarea se concentrează asupra strategiilor principalelor puteri, și nu asupra conexiunilor dintre instituții și strategii. În al doilea rând, lucrarea examinează strategiile statelor după Războiul Rece la nivel global, și nu se concentrează asupra unui context european. Luând
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și nu asupra conexiunilor dintre instituții și strategii. În al doilea rând, lucrarea examinează strategiile statelor după Războiul Rece la nivel global, și nu se concentrează asupra unui context european. Luând exemplul primei lucrări, realizăm o evaluare a paradigmelor teoretice concurente, care presupune examinarea conexiunilor dintre instituțiile internaționale și strategiile statelor. Luând exemplul celei de-a doua lucrări, analizăm strategiile statelor la nivelul global. Cu toate acestea, între cele două proiecte există elemente comune, în sensul că obiectivul lor este de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
posibil să facem afirmații generale despre tiparele de comportament observate. La nivel empiric, analizăm marile strategii ale actorilor importanți, pentru a explica felul în care s-au adaptat la sfârșitul Războiului Rece. Prin aceste analize contribuim la evaluarea paradigmelor teoretice concurente și tragem concluzii cu privire la direcția schimbării, pe măsură ce sistemul internațional intră în secolul al XXI-lea. Introducerea este organizată în trei secțiuni. În prima secțiune stabilim cadrul teoretic prin evidențierea diferitelor modele, și oferim definiții cheie. De asemenea, identificăm predicțiile neorealismului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
normelor liberale (Huntley, 1996, p. 59). În baza argumentului său, potrivit căruia liberalismul oferă predicții distincte referitoare la politica mondială, autorul sugerează că sfârșitul Războiului Rece reprezintă o oportunitate istorică pentru testarea afirmațiilor liberale în raport cu enunțurile sistemice înaintate de paradigmele concurente. Totuși, Huntley recunoaște și că ar fi de dorit o aplicare mai sistematică a ideilor lui la sistemul internațional emergent. Finnemore și Sikkink (1998) reprezintă un alt precedent care indică afinități între dinamica socializării și aliniere. În loc să fie influențați de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
semnele unei transformări calitative fundamentale a structurii relațiilor instituționalizate între marile puteri vor veni în sprijinul liberalismului. În ansamblu, gradul de simetrie din tiparul activității instituționalizate din sistemul internațional după sfârșitul Războiului Rece reprezintă un criteriu valabil pentru evaluarea predicțiilor concurente din diferitele teorii. Al doilea criteriu pentru a face distincție între alinierea la hegemon și socializarea liberală este impactul presiunilor sistemice asupra preferințelor principalelor puteri. Kapstein și Mastanduno susțin că variația internă observată de ei reflectă motivul pentru care impactul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pașnice de relații între marile puteri la nivel global. În ansamblu, variațiile interregionale ale tiparelor interdependenței înseamnă că analizarea politicii externe a principalelor puteri din Europa Occidentală și din Asia de Est ar trebui să pună la încercare predicțiile modelelor concurente. Intervalul de timp analizat este deceniul cuprins între 1989 și 1999. Neorealiștii ar putea afirma că acest interval nu este suficient de lung pentru ca tendințele de balansare să se dezvolte adecvat. Această afirmație a fost făcută recent de Mearsheimer (2001
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre neorealiști și liberali reprezintă partea reflectivistă a abordării. Privit în acești termeni, probabil că focalizarea liberalismului asupra traiectoriei generale a construcției identității și socializării în cadrul sistemului internațional se va dovedi mai productivă în căutarea unei sinteze generale între teoriile concurente ale relațiilor internaționale decât orice încercare a instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. Toate cele trei teorii acceptă că anarhia rezultă din interacțiunea unităților. Totuși, ele identifică două mecanisme diferite prin care are loc această interacțiune. Un mecanism presupune că
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale între state într-un context vest-european înseamnă că neorealismul și instituționalismul dezvoltă ipoteze divergente privind schimbarea internațională (Keohane, 1993, pp. 272-273). Astfel, Europa Occidentală prezintă cel mai potrivit context pentru testarea teoriilor raționaliste concurente. Prin contrast, în Asia de Est există candidați la un statut de poli, în timp ce tiparele interdependenței economice și instituționale moștenite din era Războiului Rece sunt mai puțin dezvoltate. În acest context regional, logica argumentelor instituționaliste indică faptul că această teorie
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre teoria neorealistă, teoria instituționalistă și cea liberală este ilustrat în Figura 2.2. O asemenea conceptualizare pune sub semnul întrebării validitatea enunțului lui Keohane, potrivit căruia instituționalismul reprezintă baza cea mai puternică pentru subsumarea programelor de cercetare ale abordărilor concurente. Ea sugerează că, probabil, axarea liberalismului asupra consecințelor generative ale anarhiei și asupra traiectoriei generale a socializării în sistemul internațional va duce la mai multe rezultate, în căutarea unei sinteze generale între teoriile concurente, decât încercările instituționaliștilor de a rafina
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
subsumarea programelor de cercetare ale abordărilor concurente. Ea sugerează că, probabil, axarea liberalismului asupra consecințelor generative ale anarhiei și asupra traiectoriei generale a socializării în sistemul internațional va duce la mai multe rezultate, în căutarea unei sinteze generale între teoriile concurente, decât încercările instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. În acest sens, cea mai importantă caracteristică a liberalismului este capacitatea de a explica modalitatea prin care tiparele socializării în sistemul internațional pot varia sub aspect istoric. Explicarea variației socializării oferită de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
modelul liberal. În general, liberalismul oferă o agendă de cercetare mai extinsă geografic și care pătrunde mai adânc în interacțiunile intern-internațional decât cea rezultată în urma dezbaterilor dintre neorealiști și instituționaliști. Această agendă poate separa predicțiile teoriei liberale de perspectivele teoretice concurente, și indică un set posibil de criterii comportamentale prin care aceste predicții pot fi măsurate. Privit astfel, sfârșitul Războiului Rece a deschis un context istoric unic pentru evaluarea comparativă a predicțiilor diferitelor modele teoretice ale politicii internaționale (Huntley, 1996, p.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre neorealiști și liberali partea reflectivistă. Înțeleasă în acești termeni, probabil că focalizarea liberalismului asupra consecințelor generative ale anarhiei și dinamicii socializării de lungă durată din sistemul internațional va fi mai productivă din perspectiva căutării unei sinteze generale între teoriile concurente ale relațiilor internaționale decât încercările instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. Acest lucru se datorează capacității liberalismului de a oferi un model pe deplin generativ al sistemului internațional, care să explice cum dinamica socializării din interiorul său poate să varieze
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
adoptat un model liniar al relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, în care se consideră că instituționalismul reprezintă punctul de sinteză pe o axă între neorealism și liberalism. Ca atare, el este considerat modelul cel mai capabil să reconcilieze enunțurile concurente ale pozițiilor alternative. Deși plauzibilă la un nivel superficial, o astfel de perspectivă asupra relației dintre școlile de gândire subestimează semnificația asemănărilor dintre neorealism și liberalism. Într-adevăr se poate că tocmai angajamentul instituționalismului față de raționalism a blocat activ dezvoltarea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
În cele din urmă, aceste considerații teoretice au implicații importante pentru conținutul programelor de cercetare din cadrul disciplinei în perioada post-Război Rece. Susținătorii neorealismului, instituționalismului și liberalismului afirmă că prăbușirea Uniunii Sovietice prezintă o oportunitate istorică pentru testarea enunțurilor lor teoretice concurente. Neorealiștii au elaborat o analiză pesimistă asupra naturii schimbării sistemice după Războiul Rece, prezicând o revenire la multipolaritatea conflictuală la scară globală. Reacțiile instituționalismului și liberalismului variază în mod considerabil. Pe baza preferinței lor pentru rafinarea modelelor raționaliste, instituționaliștii sugerează
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]