2,979 matches
-
să mă spăl imediat pe mîini". Despre același: „Un venin (...) care-mi inspira adesea greață". Mai sunt dați la o parte Bujor Nedelcovici, Livius Ciocârlie, Al. Călinescu, Liviu Petrescu și mulți alții. Implicit e abhorat Blaga, deoarece satul apare, sub condeiul lui Adrian Marino, demonizat, un „blestem" al poporului român. Nu se salvează de la dezastru nici folclorul, decimat alături, încă o dată, de poezia în genere, căci România nu se cade a fi „în nici un caz etern folclorică, poetică, «orfică»". Un raționalism
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
uriaș efort ca să poți pune pe hîrtie asemenea uscăciuni de iască prozaică. Dar ar fi o nedreptate să respingem cartea pe motiv de supunere la tiparul clipei. Din 800 de pagini, 600 își păstrează bogăția detaliilor istorice, autorul avînd un condei apt a învia spiritul Bucureștilor de altădată. Apoi, să ne amintim că Constantin C. Giurescu, membru al Partidului Național Liberal (aripa Gheorghe Brătianu), fost ministru de Stat între septembrie 1939 și 1940 și apoi Ministru al Propagandei, a fost deținut
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
de nu chiar bufe, pentru «epicul ipotetic» și «fantezismul alegoric», pentru dislocări halucinante ale temporalității, spațialității și perspectivelor sau instanțelor narative, pentru «tratamente fabulatorii» ale psihologiilor și trăirilor cotidiene.” E adevărat, T. O. Bobe e tobă de literatură, are un condei extraordinar, fiecare bucată de proză pe care o scrie fiind din multe puncte de vedere altfel decât celelalte. E un cunoscător desăvârșit al „tehnicii” literare și totuși, încheind de citit cartea, nu mi-am putut reprima senzația că scriitorul face
Literatura, suficientă sieși? by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4852_a_6177]
-
acuzator, în revoltătoare ontologie. * Stîlpnici ai unei condiții iremediabil îndurerate, fără vreo contaminare retorică, stăteau acolo, în centrul amplei săli pe care o marcau, ne erau cumva reazem, să înfruntăm atacurile ce se declanșaseră pe seama superbei expoziții de la Galeria Nouă. Condeie de tristă amintire, lesne năimite împotriva adevărului, își stropeau otrava încercînd o campanie în „Scînteia”, un proces al criticii agita eticheta de „elitism”, pescuită din alte compromise polemici, degetul arătător al Securității găsea ocazia să probeze că instituția nu doarme
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
mai fi citit, în schimb textele lui Călinescu despre el vor fi, și acest detaliu va fi îndeajuns ca să-i asigure posteritatea. E un privilegiu de rang providențial ca un povestitor rustic să aibă norocul de un critic al cărui condei să-l ridice pe muchia unei epopei biografice cu timbru irepetabil. În enumerarea amănunțită și riguroasă a opiniilor pe care succesivele generații de critici le-au rostit despre Creangă, Eugen Simion nu-și începe pledoaria cu Călinescu, ci cu junimiștii
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
jucându-și cu același profesionalism ca și tine partea lui de rol, te scrii, în general, cu grijă. Personajele tale primesc trăsături verosimile, le deghizezi așa încât prea intimele tale mărturisiri (unele alunecate în pagină fără voia ta, ca scăpări de condei, de atenție, de control) să nu poată fi lesne depistate. Faci toate astea fiindcă cititorul nu e confesorul tău absolut și strict, ci unul relativ și vast. Voi, amândoi, faceți parte din același joc de semne, pariuri, constructe. Între voi
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
nevoie să facă Parlamentul cercetări în ceea ce Guvernul deja știe“, a completat liderul deputaților PNL. Totodată, Tăriceanu i-a ironizat pe reprezentanții PDL. „Controlul prețurilor pe piață - noi credem că se formează pe piață, dumneavoastră vreți să le faceți din condei. Este naivitate politică din partea inițiatorilor, care pasează Parlamentului treaba Guvernului, dacă vreți formarea prețurilor, (...) dacă vreți o politică de subvenționare a prețurilor, o faceți de pe poziția pe care o reclamați, de partid de dreapta. Vă urez succes“, a spus el
Înfiinţarea comisiei de anchetă privind Petrom, amânată o săptămână; PNL şi-a retras semnăturile de pe hotărâre () [Corola-journal/Journalistic/53233_a_54558]
-
calități sînt: reactivitatea, empatia, pasiunea pentru litere și, în fine, talentul. Principala calitate a cronicarului e ușurința de a întocmi recenzii la termen, adică sub presiunea timpului. Într-un cuvînt, cronicarul e un intelectual cu viteză de reacție, înzestrat cu condei iute, care poate scrie repede, fără gestații lungi și fără dospiri interminabile, niște texte înzestrate cu fler discriminator. În schimb, cine nu poate scrie sub presiunea scadenței redacționale, acela n-are șanse să fie cronicar. Intelectualii înceți, cu peristaltism livresc
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
țara noastră, scriitorul își focalizează interesul asupra fenomenelor acestuia. O simpatie inițială e lesne contrariată de anomaliile de care nu doar un spirit sagace precum cel în cauză n-ar putea face abstracție. Niculae Gheran are prilejul a-și înmuia condeiul în chiar substanța noroioasă a realităților, asociate cu o incontinență propagandistică la fel de imundă. Idealiștii stîngii, care au visat o lume „perfectă”, au asistat, de fapt, „la metamorfoza bănuitei fecioare în țață de bordel”. Cei mai blamabili n-ar fi cei
O miniJudecată de Apoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5435_a_6760]
-
nici nu se referă, și că n-au nici o legătură cu stilul lui Alcibiade din „România Mare”. Titlul interviului lui Liviu Antonesei este grăitor pentru cum devine tânțarul armăsar în publicistica românească. Atâta lipsă de discriminare din partea unui om de condei ca Liviu Antonesei nu găsește în ochii mei nici o justificare. O fi un mod de a se solidariza cu Iulian Tănase, care declară, el, a fi demisionat din solidaritate (ah, clișeul ăsta!) cu Enache „în chestiunea Horia Hațieganu”. Faptul că
Ura noastră cea de toate zilele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5444_a_6769]
-
a împins îndemînarea pînă la pragul manierismului de tip declamator. În plus, avînd un temperament zglobiu înclinat spre calambururi nostime, scrisul său are o vioiciune nefirească pentru un filosof educat în spiritul rigorilor speculative. De fapt, Ciprian Vălcan are un condei prețios de formație franceză la care umoarea ludică împrumută paginilor o impresie de jonglerie conceptuală. Tematica cărții e babilonică: citate, evenimente istorice, personaje romanești sau filosofice, motive culturale (bufonul, sexul, omul gras, fotografia, sălbaticul, dictatorul) etc. De aceea, la întrebarea
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
pe un culoar propriu, cu un simțămînt de independență a fondului vital ce-i aparține. La noi calea a fost deschisă de Maria Banuș cu Țara fetelor, jurnal al ebuliției emoțional-senzuale juvenile, căpătînd în zilele noastre o caracteristică ilustrare sub condeiul mai multor autoare începînd cu Angela Marinescu. Dar pe cînd cea din urmă aduce în scenă o dezlănțuire totală, un elan ce frizează anarhia, Lucia Negoiță nu părăsește liniamentele unei existențe date, conservînd o anume disciplină a mărturisirii. Exploziilor care
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
epoca în care catastif era un termen administrativ neutru, standard), aceasta este agentul cu catastiful; în general, în ziarele din secolul al XIX-lea se preferă termenul agent („un cârd de agenți îl calcă în absență și dintr-un singur condei îi fac trei bilete, unul de recensimânt...”, România liberă, 8.09.1885). Agentul cu catastiful este numit acum (în documentele oficiale ale Institutului de Statistică, v. recensamantromania. ro) recenzor; termenul a fost preluat de presă și a intrat în uzul
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
al scriitorului față de fenomenul artelor plastice, iar articolele sale dedicate picturii românești sunt de-a dreptul excepționale prin acuitatea observației și ineditul interpretării. La fel sunt și observațiile sale pe marginea literaturii universale sau a scriitorilor români, clasici și contemporani. Condeiul marelui gazetar e în vervă chiar și la această vârstă înaintată. O recuperare binevenită, prin urmare, căci ne pune la dispoziție câteva instrumente esențiale pentru analiza raporturilor încurcate și contradictorii în care s-au aflat un mare poet, totodată și
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
Pentru majoritatea cititorilor, Alex. Leo Șerban - simpaticul a.l.ș. - era un rafinat critic cinematografic, un publicist cu acut spirit de observație și condei acidulat. Imprevizibil ca întotdeauna, iubitor de surprize, Leo Șerban ne-a lăsat să descoperim, după dispariția sa, o serie de admirabile eseuri, o culegere de nebănuite versuri profunde și delicate (publicate postum) și această insolită novella (microroman). A fost scrisă
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
îndatoritor, Răducanu Rosetti) merită ținută minte: „Tată-meu mi-a povestit că, după întoarcerea sa de la München, hatmanul l-a pus să redacteze o jalbă în nu mai știu ce afacere. Tata, care, și el, era un bun meșter de condei de pe atunci, a făcut o jalbă ce hatmanul a găsit-o minunată, atât de minunată, încât n-a putut rezista dorinții s-o arate și lui Iordache Catargiu, cel mai bun cunoscător din Ieși în asemenea afaceri. S-au suit
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
Tănase". În 1969, Stela părăsește Revista și se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o împiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în prezent. În paralel, susține și o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puțin timp după divorțul de Dan Puican.
Stela Popescu împlinește 78 de ani by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54221_a_55546]
-
fond toți știm de unde au venit comuniștii și cine au fost ei, numai că de data asta o spune Lucian Boia, caz în care șoapta clandestină capătă calificare de specialitate, echivocul veștii nesigure fiind înlăturat de o certitudine atestată prin condei de istoric. Sunt trei moduri de a măslui trecutul: prin deformare directă, prin omisiune și prin scoatere din context. În primul caz, negi o evidență și o modifici, spunînd de pildă că reputatul lingvist Eugen Coșeriu, pe vremea cînd era
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
spre elogiul unei intimități delicate, vag amenințate. Cu Macedonski, aria de cuprindere a sonetului se lărgește din nou, dovadă că deprinderea cu genul a celui care scrie compensează îndrăznelile tematice. Pentru Coșbuc, sonetul e prilej de ceartă, de încăierare din condeie cu adversarii. Pesemne că forma și cadența îi asigură, în ochii potolitului, altminteri, poet, o anume cale deschisă spre urechile lumii care stă să judece acuzele aruncate. În schimb, Cincinat Pavelescu, bine cunoscut ca epigramist fără menajamente, dă în Egiptul
Cele mai frumoase poezii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5118_a_6443]
-
vreme într-o „aventură intelectuală”, care i-a purtat pe amîndoi în mediul Institutului Pedagogic din Oradea (actualmente înălțat la rang de universitate sadea), dezvăluie o rețea de relații cu un număr apreciabil de personalităț i culturale. O seamă de condeie cunoscute au găsit de cuviință a i se adresa dascălului orădean, între care Al. Andrițoiu, Ștefan Baciu, Ileana Berlogea, Amita Bhose, Gheorghe Bulgăr, Augustin Buzura, Nicolae Carandino, Ștefan J. Fay, Adrian Marino, Ioana Em. Petrescu, Marius Sala, George Sbârcea, Gabriel
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
în jurul datei de 19 iulie, dată a nașterii scriitorului, dar ne-am trezit în dificultatea de a găsi critici sau scriitori dispuși să colaboreze la numărul festiv. Constatând că „Observator cultural” n-a putut, nici el, conta decât pe două condeie românești, am încercat să găsim o explicație. Ochii care nu se văd se uită, spune proverbul. Ochii lui Norman Manea nu s-au văzut o bună bucată de vreme în România. Știm bine de ce. După 1989, raporturile scriitorului trăitor în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5375_a_6700]
-
internaționale înaintează fără tensiuni. Rezum, alegînd, ca pe stafide din cozonac, evenimentele dintr-o poveste. A lui Ion Bulei, care, în fața unei epoci dense, scurtă cum a fost, subțiază cifrele și întîmplările cu narațiune. Ceea ce iese, fără să aducă din condei istoria - deși anul apariției ne-ar putea face să credem și așa - e destăinuirea fără patimă, aproape cu zîmbet, a unor secrete de familie. Nelecuite în veac.
Viitorul și trecutul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6659_a_7984]
-
dau cînd întindem mîna, pentru că ei sunt învingătorii, pentru că pragmatismul a devenit noua filozofie a omului și nu avem încotro, pentru că inclusiv comunismul cu față umană s-a dovedit a fi tot o minciună". Traian Ștef se prezintă drept un condei lucid și integru, din rîndul celor ce ne propun să ne asumăm sarcina unei istorii ce-și asumă, la rîndul său, sarcina culturii, pentru a ne readuce la condiția normalității.
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
nu avea bani. El era bun prieten cu Corneliu Moldoveanu, președintele Societății Scriitorilor Români. Malaxa avea o deosebită stimă pentru Panait și înainte de a primi acești bani, el i-a spus: ,,Primesc cu o condiție: dacă îmi veți cădea sub condei nu vă iert". N-a fost însă cazul. -Dar demersul pentru cedarea drepturilor Fundațiilor Regale, de care s-a făcut atâta caz în epocă ? - A fost o cabală lansată de Cuvântul liber, în 1936. Autorul articolului ,,Panait Istrati a trădat
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
intimă adresa. Rapiditate și lapidaritate, acestea șunt avantajele autoritare, de ordinul pragmatismului, pe care ni le oferă pe tavă evoluția tehnicii comunicaționale. Fie și așa. Dar să nu uităm că pînă deunăzi genul epistolar a fost încă reprezentat consistent sub condeiul scriitorului, fiind doar parțial adus la cunoștința publicului pe care-l presupunem încă interesat. Corespondență, bunăoară, a briantului I.D. Sîrbu, atît de amară în volutele-i persiflator meșteșugite, alcătuiește o categorica dovadă a însemnătății unui site ce se cuvine explorat
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]