713 matches
-
cu privire la modul de întrebuințarea și compoziția acestora, utilizat ca antiastenic. 2106 90 92 Clasificarea este conformă cu dispozițiile din regulile generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii Combinate, cu nota 1 lit. (a) din capitolul 30, precum și cu formularea condurilor NC 2106, 2106 90 și 2106 90 92. Fiecare comprimat (2 g) conține: Produsul este un supliment alimentar (a se vedea de asemenea notele explicative ale Sistemului Armonizat, cod NC 2106). - aspartat de arginină: 1 g - excipienți [acid citric, bicarbonat
jrc3061as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88217_a_89004]
-
Mărgineanu (Ioan Mogrea), Tania Filip (Luminița Vardaru), Emilia Dobrin-Besoiu (Maria Probotă), Vladimir Găitan (Virgil Probotă), Dan Condurache (Dan Scheianu), Florin Zamfirescu (vânzătorul de ziare), Claudiu Stănescu (Mihai Vardaru), Valentin Voicilă (Bocăneț), Ioana Pavelescu (Zoe Vezbianu), Doina Tamaș (Laura Vardaru), Minodora Condur (femeia fardată), Mariana Baboi (Catrinel), Raluca Zamfirescu, Diana Gheorghian, Nicolae Albani (Lică Cartojan), Virgil Flonda, Teodor Danetti (prof. Alcibiade Gâțu), Ileana Codarcea, Boris Petroff ș.a. Filmul a fost realizat pe o peliculă color (2560 de metri) și are o durată
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
(Condurul doamnei, Caneluța sau Conduraș) este o plantă cu flori din familia Tropaeolaceae, originară din America de Sud din zona Munților Anzi fiind întâlnită din Bolivia până în Columbia.Iși are probabil originile, în specii precum"T. minus", "Ț. moritzianum", "Ț. peltophorum", and "Ț
Tropaeolum majus () [Corola-website/Science/316354_a_317683]
-
și un pasaj comic cu Zâna Bună ce trasformă un dovleac într-o caleașcă. Primul trailer oficial a debuatt pe 15 mai, 2014. Trailerul a derulat pe o perioadă de 1 minut, neoferind nici o scenă din film, ci doar un condur strălucitor, care se rotea, fundalul fiind albastru, la final un fluture așezându-se pe acesta, condurul reprezintă bunătatea Cenușăresei și mesajul mamei ei, care murise, pentru ea- ""Să ai curaj, și să fii bună!"". Al doilea trailer oficial, de 2
Cenușăreasa (film din 2015) () [Corola-website/Science/333735_a_335064]
-
oficial a debuatt pe 15 mai, 2014. Trailerul a derulat pe o perioadă de 1 minut, neoferind nici o scenă din film, ci doar un condur strălucitor, care se rotea, fundalul fiind albastru, la final un fluture așezându-se pe acesta, condurul reprezintă bunătatea Cenușăresei și mesajul mamei ei, care murise, pentru ea- ""Să ai curaj, și să fii bună!"". Al doilea trailer oficial, de 2 minute jumătate , conținea scene din film, a debutat în cadrul emisiunii "Good Morning America" pe 19 noiembrie
Cenușăreasa (film din 2015) () [Corola-website/Science/333735_a_335064]
-
de ani care nu mai pot fi folosite decât pentru a transporta aparatură și personal medical. Echipa de fotbal a orașului, FC Cetatea Târgu Neamț a debutat în seria C1 în sezonul 2007-2008. Lotul de jucători ar fi acesta: Vlad Condur, Alex Amariei, Mihai Ciocan (portari), Dumitru Plamador, Andrei Carnareasa, Florin Sobariu, Dumitru Botez, Florian Harja, Ciprian Onisei, Radu Miron, Cosmin Bocanet, Ionut Gaman, Manuel Petrescu, Ionut Afloarei, Vlad Usturoi, Gabriel Anechitei, Daniel Apostol, Daniel Mahu, Florin Dascalescu, Dragos Patrichi, Ionut
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
în acest fel, din stereotipiile filmelor de tineret „cu șantier”. Nuțu, interpretul „tânărului furios” dintr-o lungă serie a anilor '60-70, se va uza curând, iar Caramitru e pus să zică, premonitoriu, chiar la începutul filmului: „Ne facem că muncim!” „Condurul de Aur” - Gotwaldow”". Nu toți autorii au apreciat însă acest film, unii dintre ei catalogându-l drept un film propagandistic deoarece plasează în centrul său șantierul, unde doar muncitorii sunt justificați existențial. În studiul său intitulat „Filmul surd în România
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
altor bunătăți delicioase cu care ne-am tratat. Sau poate din cauza unei sensibilități sporite datorate geniului și succesului înșelătoriei pe care o puneam în aplicare și a întrebării pe ce să cheltuim banii. Jimmy a cheltuit o groază pe cadouri - conduri eleganți și papuci cu pampon pentru toți, jachete de seară, cravate extravagante, cuverturi din petice și aluminiu Weareaver. Eu I-am luat Mamei un halat de baie, bătrânei o broșă-camee, lui Georgie ciorapi în carouri iar lui Simon o cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Apus. Se așeză în unul din cele două fotolii, cu intenția ascunsă de alungare a gândurilor. Începu să se joace cu ciucurii roșii ai carpetei aflate în fața fotoliilor, mișcându-i în dreapta și stânga sau dându-i peste cap cu vârfurile condurilor cu care era încălțată. I se păru că aude o voce anume, specială, poate a lui, dar nu era decât una din cele multe ce se auzeau sub ferestre, ale trecătorilor de pe stradă. Deschise și aici ferestrele, perdelele micului salon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda./ Era un ghiocel, o viorea,/ Încât și-un crai ar fi primit-o-n pat,/ și-ar fi nuntit-o orice om bogat.”907 Remarcăm comparațiile cu elemente din cadrul natural sau din viața cotidiană, simpliste în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
na che dăruiește Ilincăi, fiica lui Mitu căpitanul deseimeni din mahalaua Serdarului, la logodnă și în zilele următoare, „o farfurie de argint cu linguriță ei de dramuri 28 i un inel de aur i doao testemeluri i doao perechi de conduri roșii“. Abia într-o a doua etapă fata dăruiește ceva logodnicului ei. El primește „un cal de ginere“ cu întregul harna șament și poate un „boccealâc de ginere“. Cum un asemenea animal este destul de scump, cum echipamentul este la fel de valoros
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
teh, 1 roche de ci te ra de In dia, 4 to puri marame, 12 șervete, 1 fes roșu, 3 peșchire lungi, 6 șervete, 3 cămăși de pân ză, 1 dimensiuni de borangic, 1 cole dă fir, 1 pereche de conduri etc.“. Într-una din zile a gă sit în târg pe un mușteriu ce tocmai cumpărase opt coți de stam bă șa liu și pe care i-a re cu nos cut imediat, după flori, că erau ai lui și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din Iași multă p restanță .” Nu întâmplător acad. Valeriu Cotea îi găzduiește producțiile „cotnărești” în monumentala sa lucrare „Podgoria Cotnari” Iată câteva mostre: Destin nemuritor Zdrobiți sub nemiloasa apăsare Dur ferecați în camera torturii, Copii toamnei simt că-și pierd condurii Și amintirea unei vieți de floare. Sub forța care cată să-i doboare în suflet simt tot greul loviturii Ce pune capăt simplu aventurii Ce se încheie totuși cu onoare. Iar lacrimile grele curg șiroaie Și se transformă în râuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
al zecelea an al existenței sale. L a această vârstă cade în pahar în valuri grele, ca untdelemnul , cu nua nțe ruginii.” Sau cum scrie Eminescu: „Nimic mai dulce decât toamna La umbra verde de platan Să bei într-un condur de doamnă Un vin de patruzeci de ani.” Dar scriind despre Cotnari, poeții nu au în vedere doar vinul ce l-a făcut celebru. Acolo sunt ruine de cetate dacică, acolo sunt ctitorii a măritului Ștefan, acolo, nu departe, au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primejdia care urma să vină. Irina, împărăteasa Bizanțului, căuta mireasă pentru fiul ei, Constantin, care trebuia să ajungă împărat. În casa cuviosului Filaret și a Teosevei, Breb o cunoaște pe Maria, nepoata lor, pe care o pețește cu ajutorul unui mic condur cusut cu fir de argint. El se îndrăgostește de fată, dar iubirea îi era interzisă celui care se inițiază în tainele vieții. Deși Maria ajunge soția împăratului Constantin, ea va nutri o dragoste spirituală pentru Breb. În cele 17 capitole
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aducă pe drumul cel bun pe fiul ei, salvându-l de la desfrâu, printr-o căsătorie cu o fată frumoasă și credincioasă. Ea a apelat la episcopul Platon și acesta l-a trimis pe Kesarion Breb să caute mireasa, după proba condurului. Proba amintește de Cenușăreasa, și de destinul ei întortocheat. Maria este un simbol al frumuseții eterne, după tiparele basmului popular românesc. Ea are un destin excepțional, se îndrăgostește, suferă, acceptă sacrificiul de sine. În fața lui Constantin "Era prin urmare un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, În fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde Își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se Îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, În fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde Își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se Îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat are ca nucleu epic secvența
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dinăuntru. De pereții ei, se rezemau muieri deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își ascundeau chipul neîngrijit, boindu-se. Erau văpsite cu un strat gros de sulemeneală liliachie. Purtau la gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute amețite, își mișcau lasciv trupul obosit. Scofâlcitele își înveșmântau dezmățul în rochii colorate strident. Plozi murdari și mâzgăliți pe față, descărnați și supți de păduchi, rătăceau desculți prin preajma lor. Erau atât de pricăjiți, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
masă, dublate bineînțeles de mijloacele poliției politice: intimidare, frica, reprimare, supraveghere, excludere, încarcerare și moarte. Acestea au fost totodată mijloacele privilegiate atât pentru obținerea omului nou cât și pentru acreditarea sau legitimarea ideologiei unice drept adevăr oficial al statului. Georgeta Condur sintetizează într-o manieră penetranta câteva dintre trăsăturile acestui om nou2 fie el în varianta comunistă, fie în cea nazistă, fascista ori legionara. Spre exemplu, omul nou este "total dedicat cauzei subordonându-și interesele proprii celor ale partidului și poporului
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
înspăimântătoare. Și, din nefericire, astfel de regimuri în care producția de bunuri simbolice este restricționată, controlată și interzisă produc încă victime. Note 1 Diverși clerici musulmani și intelectuali din lumea islamică deplâng deja declinul creativității în lumea Coranului. 2 Georgeta Condur, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism", în Sorin Bocancea și Daniel Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 173-185 3 Ibidem, p. 175. 4 Alexandru Vărzaru, "Poneiul roz în cultura română este echivalentul
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
a vinii fără vinovați."6 Dacă ideologia și regimul comunist au propus ca personaj principal "omul nou", în realitate istoria societăților comuniste a fost făcută de indivizi ce nu s-au prea încadrat în șablonul oficial. După cum ne arata Georgeata Condur 7, "preconizatul Om Nou s-a născut cu forcepsul și prezența multiple malformații. Chiar și folosind teroarea în anumite perioade, sau resocializarea mai subtilă în altele, rezultatele obținute au fost modeste față de așteptări. [...] În România, după mai bine de 20
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Sorin Bocancea). 3 Émile Durkheim, Regulile metodei sociologice, trad. Dan Lungu, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 48. 4 Ibidem, p. 64. 5 Ibidem, p. 81. 6 Sorin Bocancea, Noi și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012, pp. 37-38. 7 Georgeta Condur, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism", în Bocancea & Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 177-178. 8 Max Weber, "Caracterul "obiectiv" al cunoașterii în domeniul științelor sociale și politice" în Teorie și metodă
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Iașul universitar, Editura Institutul European, Iași, 2015. BOURDIEU, Pierre, "L'illusion biographique", în Actes de la recherche en sciences sociales, Anne 1986, vol. 62-63, nr.. 1, pp. 69-72. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București, 2004. CONDUR, Georgeta, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism", în Bocancea & Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, ed. cît., pp. 173-185. DANCU, Vasile Sebastian, "O maieutica inversata", prefață la Sorin Bocancea & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
mireasă a tânărului basileu Constantin Isaurianul, de către Kesarion Breb, în numele episcopului Platon din Sakkoudion și, indirect, al împărătesei Irina. Întregul episod se construiește pe baza unui [18] macro-textem celebru, și anume basmul Cenușăresei 421. Câteva dintre elementele poveștii (întâlnirea, motivul condurului) apar în capitolul VIII, însă deznodământul ("recunoașterea") se consumă abia în capitolul următor. Tot aici întâlnim și o serie de formule specifice basmului, care includ, pe lângă titlul capitolului și formula "vestea-poveste", o reprezentare feerică ("de basm") a Bizanțului ca "figură
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]