1,109 matches
-
succesiunea cronologică este relativ simplă, succesiunea enunțurilor este adesea suficientă pentru a figura desfășurarea cronologică, fără să fie necesară utilizarea masivă a conectorilor temporali. Dar într-un text argumentativ sau descriptiv, complexitatea referentului impune folosirea conectorilor adecvați. În textul descriptiv, conectorii permit organizarea liniară a elementelor simultane ale unui tablou. Într-un text argumentativ, ei servesc la punerea în evidență a relațiilor dintre argumente și contra-argumente, între teza proprie și teza adversă. (Riegel et alii 1994: 623) Textele descriptive conțin mai
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
organizarea liniară a elementelor simultane ale unui tablou. Într-un text argumentativ, ei servesc la punerea în evidență a relațiilor dintre argumente și contra-argumente, între teza proprie și teza adversă. (Riegel et alii 1994: 623) Textele descriptive conțin mai puțini conectori argumentativi atunci cînd trimit la un univers preconstruit decît atunci cînd construiesc o reprezentare nouă sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumenative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
proprie și teza adversă. (Riegel et alii 1994: 623) Textele descriptive conțin mai puțini conectori argumentativi atunci cînd trimit la un univers preconstruit decît atunci cînd construiesc o reprezentare nouă sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumenative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general mulți organizatori textuali și frecvente mărci de reformulare în încheierea unei secvențe. (Adam 1990: 143-190). 5.1. Organizatori textuali Organizatorii joacă un rol capital în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mediată de o altă voce sau PdV. Sursele diverselor cunoștințe pe care le vehiculează un text sînt astfel localizate și diferențiate (chiar dacă mărcile de la sfîrșitul unui cadru nu sînt întotdeauna ușor de reperat). Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectorii concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ. Importanta categorie a mărcilor de reformulare subliniază, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă care este adesea o modificare a punctului de vedere (adică, altfel spus, [N1] înseamnă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-ți spun poate cîndva Ce griji am strîns în mine și doar atunci vei ști... (Trad. de Dinu Bondi și Radu Popescu, ESPLA, 1956: 213) Oralitatea oratorică ce impregnează acest poem dramatic din perioada clasică franceză explică faptul că la conectori (subliniați cu bold) se adaugă particularitățile exclamative (Ah!, Vai!) și fatice (Hai) al căror rol este să decupeze tirada în blocuri de versuri care desenează un plan de text (cap. 6). 5.3. Conectorii argumentativi Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
clasică franceză explică faptul că la conectori (subliniați cu bold) se adaugă particularitățile exclamative (Ah!, Vai!) și fatice (Hai) al căror rol este să decupeze tirada în blocuri de versuri care desenează un plan de text (cap. 6). 5.3. Conectorii argumentativi Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut propozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
explică faptul că la conectori (subliniați cu bold) se adaugă particularitățile exclamative (Ah!, Vai!) și fatice (Hai) al căror rol este să decupeze tirada în blocuri de versuri care desenează un plan de text (cap. 6). 5.3. Conectorii argumentativi Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut propozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau întări o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut propozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie intră atît conectorii argumentativi și concesivi (dar, totuși, cu toate acestea, desigur, însă...), cît și conectorii explicativi și justificativi (căci, pentu că, deoarece, din moment ce, dacă atunci...), dacă ipotetic real și ficțional, cînd ipotetic real, precum și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie intră atît conectorii argumentativi și concesivi (dar, totuși, cu toate acestea, desigur, însă...), cît și conectorii explicativi și justificativi (căci, pentu că, deoarece, din moment ce, dacă atunci...), dacă ipotetic real și ficțional, cînd ipotetic real, precum și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel, în plus, nu numai...). Asocierea dintre o componentă argumenativă și o asumare enunțiativă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a terminat între noi" (e1) și deci " Nu ai nici un motiv să mă părăsești". Îl putem considera pe din moment ce drept un conector polifonic care lasă să se audă vocea (PdV) destinatarului vizat de argumentație. Simplificînd, vom reține patru categorii de conectori: • Conectori argumentativi, sau mărci ale argumentului: deoarece, din moment ce, căci, într-adevăr, cum, chiar, de altfel etc. Cu valoare de justificare și explicare: T46 Pentru torturi și nugale fusese chemat anume un cofetar din Yvetot. CUM el lucra pentru prima oară
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
terminat între noi" (e1) și deci " Nu ai nici un motiv să mă părăsești". Îl putem considera pe din moment ce drept un conector polifonic care lasă să se audă vocea (PdV) destinatarului vizat de argumentație. Simplificînd, vom reține patru categorii de conectori: • Conectori argumentativi, sau mărci ale argumentului: deoarece, din moment ce, căci, într-adevăr, cum, chiar, de altfel etc. Cu valoare de justificare și explicare: T46 Pentru torturi și nugale fusese chemat anume un cofetar din Yvetot. CUM el lucra pentru prima oară prin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
făcută. (Publicitate Heudebert) Cu valoare de operator de construire a lumii: T38 Dacă peștii ar putea vorbi, v-ar recomanda HYKRO. T45 DAC-aș muri acolo pe front în primul rînd Tu, Lou, o zi întreagă ai sta mereu plîngînd. • Conectori argumentativi, sau mărci ale concluziei: deci, atunci, în consecință etc. Desigur, este vorba de ERGO-DECI din "Cuget DECI exist" și de ATUNCI al apodozei ipoteticelor: T59 Dacă credeți că pentru a vă cățăra mai bine, suplețea, greutatea mică, rezistența și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ERGO-DECI din "Cuget DECI exist" și de ATUNCI al apodozei ipoteticelor: T59 Dacă credeți că pentru a vă cățăra mai bine, suplețea, greutatea mică, rezistența și estetismul corzilor și centurilor contează... ATUNCI oferiți-vă toate atuurile plăcerii cățăratului cu RIVORY-JOANNY. • Conectori contra-argumentativi, mărci ale unui argument tare: dar, totuși, însă, cu toate acestea etc. T5 Ajutoarele au sosit acolo foarte repede și doctorul a încercat să reanimeze copilul timp de trei sferturi de oră. Un elicopter de la Rega a aterizat preventiv
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în urma rănilor sale. Mama, o elvețiancă, a fost scoasă din cauză de către poliție. T13 Pe lacul din Annecy, înotau trei tineri. Unul, Janinetti, dispăru. Plonjonul celorlalți. Îl scoaseră la suprafață, DAR mort. (Fénéon) T20 ZURICH Cosmopolit ȘI TOTUȘI tipic elvețian. • Conectori contra-argumentativi, mărci ale unui argument slab: desigur, deși, în pofida..., cu toate că etc. T5 DEȘI strada este foarte circulată, trupul copilașului nu a fost lovit de nici un vehicol. T60 ÎN POFIDA jandarmilor, polițiștilor și militarilor, un incendiu a făcut pagube de 300 000
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
NU sîntem niște kamikaze sinucigași: [e3] DESIGUR, ne asumăm riscuri, [e4] DAR sînt calculate". Enunțul de regie [e1] nu se mulțumește să atribuie discursul citat, el atribuie enunțătorului și o calificare ce va fi rediscutată. Propozițiile enunțate sînt unite prin conectorii DESIGUR și DAR și un semn de punctuație. Între punctuație și conector, cele două puncte /:/ semnalează o legătură conjunctivă fără conector. Cuvîntul DESIGUR care vine după cele două puncte subliniază că [e3] (ne asumăm riscuri) este un fapt și un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
extrem" în capul mișcării și identificarea concluziei C pe care trebuie s-o tragă interpretantul din DESIGUR [e3]. Ceea ce se situează la sfîrșit în dinamica schemei 13 est plasat la început în enunțul-text: Schema 13 În mișcarea argumentativă subliniată de conectori, legătura dintre argumente și concluzie ține de un sistem de norme. Proprietatea unui sistem de norme este de a depinde de un anumit univers de sens atribuibil unuia sau mai multor enunțători. Un conector semnalează un punct de vedere enunțiativ
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
indicație asupra legăturilor lor și deci nici asupra textualității și dinamicii acestui text argumentativ. De fapt, aserțiunile de la început (subtitlu și § 1) sînt structurate de către un macro-act de respingere care se sprijină, în doi timpi, pe două concesii marcate de conectorii dar și totuși. Mai întîi avem o structură concesivă: [[(desigur) p-e1] Franța a pierdut o bătălie! [DAR non q-e2] Franța nu a pierdut războiul!] Aserțiunea p apare ca un argument în favoarea unei concluzii q-e0, cel puțin din punctul de vedere
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la exigența numerelor" (1824: 91), cît și asupra conexiunilor gramaticale: "Stilul periodic este cel în care propozițiile sau frazele sînt legate unele de altele, fie prin sens, fie prin conjuncții" (1824: 130). Așadar, vom considera drept perioade: • Structurile ritmice fără conectori precum frazele din Rimbaud T36 și T37 sau pasajele de la începutul și de la sfîrșitul celebrului discurs al generalului de Gaulle la Alger, 4 iunie 1958: T64 [...] în toată Algeria // nu există decît o singură categorie de locuitori /// nu există decît
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
patru termeni (cum este cazul în exemplul de mai sus). Vom vorbi de ritm complex de fiecare dată cînd este necesară revenirea la o poziție sintactică anterioară (vom vedea exemple mai jos în textul lui La Bruyère). • Perioadele organizate în jurul conectorilor. Subtitlul din T63, în italice sub titlul mare, este un bun exemplu de perioadă construită pe baza unui paralelism (legare a semnificantului prin repetiția lexicală și sintactică a subiectului și a verbului la perfect compus) care întărește semantic o antiteză
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și deci la regruparea lui A2.1.-2.2.-2.3. Structura periodică a celui de al doilea segment este mult mai simplă. Este vorba de o perioadă pătrată, structurată de repetiția pronumelui ELE4 (anaforă retorică) și de cei doi conectori: cauzalul CÎND [Cînd p, (atunci) q] este echivalent cu un DE FIECARE DATĂ CÎND p, q. Cît despre reformulativul ÎNTR-ADEVĂR, el vine să închidă segmentul și să introducă ultimul membru al perioadei: [Perioada B] B1. [ele] au ca un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
comportă nici o liniaritate intrinsecă, trecerea de la repertoriul de operațiuni la textualizare implică adoptarea unui plan. Planurile de texte și mărcile lor specifice au o importanță decisivă în lizibilitatea și interpretarea oricărei descrieri. De unde și rolul deosebit de important al organizatorilor și conectorilor. Am văzut deja acest lucru în T46, în care fiecare parte a tortului de nuntă a Emmei cu Charles Bovary este descompusă succesiv în sub-părți într-un parcurs care merge de la bază spre vîrf, oprindu-se rînd pe rînd la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1974:368-388. - Tzvetan TODOROV: Qu'est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, coll. Points, nr. 45, 1968: 77-85. 4. Structura secvenței argumentative 4.1. De la perioadă la secvență Trecem de la o simplă perioadă argumentativă (suită de propoziții legate prin conectori argumentativi) la o secvență argumentativă atunci cînd ne apropiem de un mod de compoziție descris astfel de O. Ducrot: Un mare număr de texte literare, mai ales din secolele XVII și XVIII, se prezintă ca niște raționamente. Obiectul lor este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fost revocat [fapt explicat]. Conectorul DEOARECE este suficient pentru a semnala imediat forma explicativă a acestui text-perioadă. 5.2. Structuri periodice retroactive Spre deosebire de T56, explicația poate să nu fie semnalată de la început, ci să survină la o relectură declanșată de conectori precum iată de ce. Să luăm ca exemplu acest mic poem de Raymond Queneau (Courir les rues, Gallimard, 1967): T74 Piața Bastiliei Există o scrisoare a lui Leibniz datată din 14 iulie 1686 în care el semnalează importanța principiului judecății suficiente
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pentru trecut, <4-CLAUZULĂ> și că, pînă la ultima mea suflare, voi fi cu toată cinstirea, cu toată însuflețirea și prețuirea cuvenite, Monseniore, Prea-umila, prea supusa și prea-îndatorata slugă a domniei-voastre, Corneille Repetiția apelativului Monseniore punctează cele cinci părți ale scrisorii, conectorii (subliniați cu bold), care saturează blocul central, sînt articulați de cele mai multe ori cu negații. Această cerere prezintă un grad înalt de elaborare, determinat de complexitatea schimbului în curs și prin identitatea interactanților. Afișul politic T63, fără a fi, în sens
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pentru aventurier)" <1> FLORA "univers vegetal.... luxurianța vegetației" <2> "FAUNA forestieră" ("va trebui să deschizi ochii") Planul de text al unei tirade raciniene Textul T54 este, așa cum am spus-o deja mai înainte, structurat de mărcile lingvistice emotive și de conectorii cuplați cu indicațiile prozodice (cuplurile de rimă plată, structura metrică a versurilor). T54 Să tac spre-a vă salva. v. 999 De cîte ori, O CERURI, nu fost-am ispitită Să-ți strig cu disperare cît sînt de chinuită. De
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]