12,271 matches
-
sunt evreu e, desigur, un nenoroc pentru dl Botta". Blaga a spus, cu vehemență, tot ce avea de spus și se retrage din scenă. Adversarul său insistă zadarnic, pierdut în fumul petardelor detonate cu efect. Ultimul episod în această înverșunată confruntare verbală îl reprezintă articolul lui Dan Botta Despre alte încercări de mistificare literară, publicat în a doua parte a volumului său Cazul Blaga, nereluat ulterior nici într-o culegere de scrieri și nici în pomenita antologie Plagiatul la români. El
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
de putere. Viziunea este asemănătoare celei cu care ne-a familiarizat sicilianul Federico De Roberto (Viceregii, 1894), în plin verism, molisanul Francesco Jovine (Doamna Ava, 1942), Giuseppe Tomasi di Lampedusa (Ghepardul, 1958), pentru a cita doar trei nume. Așadar, aceeași confruntare pe fondul căreia oamenii de rînd se simt și mai lipsiți de apărare, cînd mafia, deși embrionară, își face simțită prezența. Aceeași este și problema marilor latifundiari, interesați să-și păstreze statutul economic, nu numai social, aceleași sînt tarele și
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
e, în asemenea împrejurări, o analiză de "beligerant". "Războaiele", date din nou la tipar, drept capitole într-un volum care adună articole "de atitudine", sînt destule: Postmodernitatea imediată, Noutăți din lumea de azi, Cestiuni românești, Problema basarabeană, Cultură, artiști, elite, Confruntări: "Cazurile" Eminescu, Mircea Eliade, George Voicu, H.-R. Patapievici, "Cearta intelectualilor", Pentru liberalism/ Pentru o cultură critică. Toate se iscă, la o privire cît de cît atentă, din relația închegată, dincolo de "oglindire", între identitate și id, "compartimentul" impulsurilor noastre necontrolate
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
studii de gen și cultură la Universitatea Central-Europeană din Budapesta. Romanul ei de debut, Est-falia, este un fel de road-diary al tinerei fete din Est plecată la studii în Occident, prilej pentru consemnarea experienței dezrădăcinării, a dislocării geografice și a confruntării pe viu cu un Celălalt întrupat, ca în orice spațiu de trecere care este campusul universitar, de toate naționalitățile Balcanilor. O situație asemănătoare găseam în Pulsul lui Pan, romanul Ioanei Baetica, numai că, dacă acolo subiectul era superficial tratat, expediat
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
forțat firele într-un nod. Plecată din Budapesta multiculturală, trecută prin exoticul Skopje și plimbată prin cosmopolita Londră, tânăra masterandă se întoarce, în sfârșit, în Brașovul vulgar. Călătoria bibliografică printr-o Europă ca un campus universitar s-a încheiat, urmează confruntarea cu viața reală. Unii vor spune că nici una dintre obiecțiile de mai sus nu sunt propriu-zis neajunsuri, ci tocmai semnele unei altfel de conștiințe artistice de gen. Poate, însă n-ar fi mult prea comod!? Proteicele falii sunt alibiul perfect
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
Mircea Mihăieș Farsa jucată la ultima întâlnire a Consiliului Suprem de Apărare a Țării arată cât de naivi pot fi chiar oamenii trecuți prin ciurul și dârmonul confruntărilor politice. Mă așteptam la multe din partea președintelui Băsescu, dar nu să înghită cu atâta grație papara servită la conservă de versatul Radu Timofte. Nu știu dacă și câte întâlniri secrete au avut loc între președinte și directorul SRI, dar ușurința
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
i-a adus lui Blaga acuza de plagiat, iar acesta i-a răspuns prin câteva accente jignitoare, l-a provocat cu adevărat pe Lucian Blaga la duel (nu a fost o glumă sau o simplă răbufnire verbală). Să urmărim filmul confruntării, luând în seamă atât ideile aflate în litigiu, cât și procedurile războinice de recuperare a onoarei. E interesant de văzut și în ce au constat insultele, singurele care explică degenerarea confruntării polemice. În mai 1935, Lucian Blaga publică în revista
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
glumă sau o simplă răbufnire verbală). Să urmărim filmul confruntării, luând în seamă atât ideile aflate în litigiu, cât și procedurile războinice de recuperare a onoarei. E interesant de văzut și în ce au constat insultele, singurele care explică degenerarea confruntării polemice. În mai 1935, Lucian Blaga publică în revista "Gândirea" studiul Spațiul mioritic, capitolul introductiv al volumului din 1936, a doua parte a Trilogiei culturii. Nu reamintesc decât o idee, cea esențială: ritmul deal-vale al plaiului mioritic definește orizontul spațial
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
care se îndreaptă PSD-ul. Probabil că în cele din urmă miezul tare va găsi un modus vivendi între diversele facțiuni, personaje și interese. Iliescu și Năstase vor asigura, aproape sigur, conducerea partidului, dar previzibila sintagmă "am ieșit întăriți din confruntare" nu va avea nici o acoperire. De ce? Pentru că pentru prima oară în ultimii cincisprezece ani partidul-cu-veleități-de-stat e o entitate fără consistență. PSD-ul putea acționa monolitic doar atâta vreme cât deciziile de la vârf aveau acoperire în avantajele rezultate din exercitarea unor funcții publice
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
să ducă la actuala tensiune: în clipa de față, oamenii care se confruntă nu mai sunt - cum erau cei de la începutul anilor '90 - niște pârliți puși pe căpătuială, ieșiți din mizeria atotcuprinzătoare a comunismului. Nu, acum e vorba de o confruntare pe viață și pe moarte între oameni și încrengături extrem de bogate. Acum e vorba de un război al conturilor din bănci și al controlului asupra sectoareșor importante ale economiei. Era inevitabil să se ajungă aici? Fără îndoială. Iliescu era capabil
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
încă mai bine, ar trebui reconsiderată ideea alegerilor anticipate. Pot să-i înțeleg pe miniștrii și parlamentarii instalați în fotoliile comode ale puterii, cărora gândul că trebuie s-o ia de la capăt cu campania electorală, lupta pentru locuri pe listă, confruntarea cu adversarii le dă o stare de inconfort. Dar la fel de bine ei trebuie să înțeleagă - și nu dau semne c-ar face-o - că dacă nu se vor produce reforme urgente, cu efecte substanțiale și imediate, toată această construcție de
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
și alți demoni. Dora Pavel însă continuă romanul în stil franțuzesc, aș zice. Romanul este confesiunea scrisă a Augustei către fostul ei psihiatru cu care a avut și păstrează încă o relație ușor ambiguă, depășind oarecum cadrul strict al terapiei. Confruntarea cu memoria Agatei, sora mai mică, îngropată în cimitirul cu pricina, reprezintă prima provocare a Augustei de după psihoterapie. Scrisul fostului pacient este deopotrivă introspecție, confirmare a vindecării și, de ce nu, un act indirect de seducție a doctorului devenit confident de
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
și motivațiile prezentului. Moartea este suprapersonajul cărții și fiecare personaj se raportează în felul lui la ea. Unii cu propria moarte. Dar aura morții îi și cheamă la viață și adevăr pe cei chemați să decidă viitorul morților lor. În confruntarea cu trecutul "încărcat" și cu aspectele latente ale morții pe marginea gropilor deschise, viața pare o dezhumare: afirmarea vulnerabilității, conștientizarea dependenței, asumarea instinctelor, a pulsiunilor: "Abjecția umană, ca afectul unui cartilaj rupt. Ai gândit vreodată comparația asta? Cartilajul rupt, în
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
cărțile lui Julio Llamazares, memoria și dinamica ei complexă punctată de amintire, uitare, respingerea amintirii, se relaționează cu alte două teme majore: timpul și identitatea umană. În special în poezie și în romane, scriitorul conturează o soteriologie a memoriei în confruntarea cu timpul și în fața pericolului alienării individului. Recursul la memorie este inevitabil pentru menținerea legăturii vitale cu timpul istoric, mai mult sau mai puțin îndepărtat, care este nimicit de timpul ca proces ireversibil, dar în care se află rădăcinile identității
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
interior), individul se desparte de sine însuși, se lasă în urmă și ia asupră-și canonul suferinței fără leac. Și al fericirii iluzorii (ori, cine știe?, al fericirii supramundane, “paranormale”). Acum începe inițierea grea, temeinică, stăruitoare în suferință. Acum începe confruntarea cu cea mai teribilă prezență: absența. Acum, începe, de fapt, agonia (sufletească) a personajului, sub loviturile acestui torționar necruțător și impasibil: absența. Acum se inițiază ravagiile dorului. Corina își dă seamă că vă avea un copil de la Tudor, și acesta
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
spre cîteva sute de mii de site-uri; că foarte multe firme românești și destule instituții ale statului au pagini de Internet și poți afla ce te interesează fără a mai trece prin neplăcerea de a călări telefonul și prin confruntarea cu sictirul funcționarilor; că te poți distra, amuza, informa, educa; că, în fine, pentru toate acestea, nu trebuie să știi dinainte aproape nimic, decît, cel mult, o brumă de engleză - deși există destule site-uri și instrumente de căutare în
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
distruge și orice șansă posibilă a unei substituții viitoare. Fiindcă numai prin asemănare ar fi putut el domni. Următorii doi pași de balet tragic ai acestei inițieri - reușite și ratate, în același timp - sînt aproape simultani. Ne aflăm în momentul confruntării celor doi. Deci al oglindirii "în direct" și chiar cu spectatori. În clipa în care se confruntă/se înfruntă, cei doi gemeni își azvîrl priviri ucigătoare, "de parcă ar fi gata să se arunce asupra dușmanului". Însă dușmanul e și Celălalt
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
însă, încărcîndu-se cu ea, devine propria-i fantomă. Ludovic nu poate să fie decît "geamănul luminii". E Regele-Soare, ce-și trăiește dramele în fast și strălucire. Sau astfel și le ascunde. Philippe este dioscurul întunericului, menit a fi veșnic prizonier. Confruntarea celor doi a avut loc pe un teren neutru: în castelul de la Vaux al lui Fouquet. În semiîntunericul unui salon. Ceea ce a permis confuzia de o clipă. Ludovic învinge, ridicînd de tot obloanele și lăsînd să năvălească, crud, lumina zilei
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
da glas unor valori universale în virtutea cărora rolul său este acela de a descoperi și comunica Adevărul, de a veghea asuprea Binelui cetății, recunoscînd însă totodată că Adevărul ca noțiune abstractă nu există, că Binele e de fapt o permanentă confruntare între interese de grup, între ideologii rivale, chiar disjuncte? Imaginea filozofului guvernînd o republică a spiritelor luminate repugnă profund unei anumite orientări sociale descinzînd din Iluminism, dintr-o anumită latură a Iluminismului, aceea care a creat concepte precum "drepturile omului
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
jurnale în timpul războiului cînd toate începeau cu Eroica... Din tot ce a cunoscut pînă acum Europa, că forța, a fost ciocnirea dintre nemți și ruși în cel de al doilea război mondial, și ultimul din secolul XX. Ciudat, din această confruntare teribilă, cele două națiuni ieșiră întărite și împinse una spre altă de un respect reciproc și de o prietenie deocamdată avînd loc cu precădere în Cosmos... * * * 28 februarie 1988. Prietenul meu din copilărie, Lică Balcan, doctor de nădejde în comuna
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
a oferit, nu s-a acomodat "fără probleme" mediului dat, fie el estetic sau social. Dar unii, cei care aduc în arta lor cu mai multă pregnanță sîmburele dramatic al umanității, au parte de o cotă sporită de greutăți în confruntarea lor cu o lume ostilă. Astfel ei ne oferă paradigmele personalității morale grație unui act fatalmente diferențial, mai mult ori mai puțin dureros, cu atît mai dureros cu cît onestitatea, demnitatea, consecvența le instrumentează în mai accentuată măsură comportamentul. Prin
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
o mare putere sufletească și cu o înțelepciune pe care numai cei drepți se pot sprijini. La vârsta patriarhilor, marele rabin Alexandru Șafran se întoarce cu gândul spre anii trăiți în România, rememorând suferințe și momente de mare tensiune în confruntarea cu unii dintre puternicii zilei, dar și gesturi de profundă înțelegere și compasiune omenească și de solidaritate fraternă din partea altora - cum au fost regina-mamă Elena și regele Mihai I. Din tot ce mărturisește și în dialogul transcris în aceste pagini
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
nostru sună astfel, în consonanță cu postura analitică ce și-a asumat-o: "Malraux nu este un filosof și nici n-a frecventat filosofia în calitate de specialist, ci ca un căutător înfrigurat, dornic să-și potolească febra interioară nutrită continuu de confruntările sale cu existența. El este - după fericita expresie propusă de Jeanne Delhomme - una din marile "conștiințe interogative" ale timpului nostru, reprezentativă prin intensitatea întrebărilor pe care le ridică, nu prin caracterul definitiv și sistematic al răspunsurilor. Și chiar dacă Heidegger el
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
asemenea gesturi sînt greu de perceput. Din '90 încoace ne-am deprins cu ideea periculoasă că în orice negociere se ascund germenii unui posibil scandal și că o înțelegere parafată azi nu înseamnă decît un moment de respiro înainte de reluarea confruntării. Nu presa e de vină pentru instalarea acestor deprinderi. Presa își face datoria să afle, uneori exagerează sau dă o interpretare greșită informațiilor pe care le primește. Dar nu presa face negocieri și nu ea e răspunzătoare de faptul că
Marele gest politic al regelui by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16137_a_17462]
-
observa că politicienii acced mai ușor la exercițiul discursului decît la cel al acțiunii politice. Și aici, în spațiul discursului (ce se vrea identificat ca expresie a unei voințe productive) se întîmplă una dintre cele mai curioase și mai palpitante confruntări dintre... politicieni și scriitori. De la promisiunea electorală, trecînd prin tot felul de asocieri și disocieri partinice, și pînă la explicația revanșardă sau consolatoare a căderii de la putere, discursul politic se întinde ca o pînză de paianjen peste întreaga realitate. De la
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]